Vineri, 31 august 2014, în sala de festivătăţi a Hotelului
RIO din staţiunea Jupiter, de la malul Mării Negre, a fost sărbătorită Ziua
Limbii Române, sub coordonarea doamnei Ligya Diaconescu - director general al
revistei internaţionale STARPRESS www.valcea-turism.ro, promotor cultural de
talie internaţională, membru al Clubului de Presă Transatlantic, membru
fondator al „Association des mass-medias et journalistes d’expression roumaine
sans frontiere, şi a domnului Alexandru Florin Ţene, preşedintele Ligii
Scriitorilor din România. La activitate au participat scriitori români din ţară
şi din diaspora, editori, cadre didactice, jurnalişti, sponsori, oameni de
afaceri.
Cu această ocazie au fost decernate premiile Concursului
Internaţional de Poezie şi Proză STARPRESS, aflat la ediţia a IV-a, au fost
recitate poezii dedicate limbii române, au fost conferite diplome şi medalii,
lansate cărţi.
Doamna Ligya Diaconescu, cunoscută deja pentru dăruirea cu
care militează pentru promovarea limbii şi culturii române în ţară şi în
străinătate, pentru încurajarea talentelor, a decernat premiile Concursului
Internaţional de Poezie şi Proză STARPRESS 2014 : Marele Premiu STARPRESS –
pentru cea mai bună poezie: Titina Nica Ţene, Cluj-Napoca, România; Marele
Premiu STARPRESS – pentru cea mai bună proză scurtă: Elena Buică, Quebec,
Canada; Marele Premiu STARPRESS – pentru cel mai bun roman: Dora Alina
Romanescu, Mangalia, România; Secţiunea Poezie: Locul I: Tatiana Dabija, Chişinău,
Republica Moldova, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Daniela
Popescu, Madrid, Spania, Olimpia Sava, Galaţi, România; Locul III: Ioan Adrian
Trifan, Ploieşti, România; Secţiunea Proză: Locul I: Alexandru Florin Ţene,
Cluj, România, Mihaela Cristescu, Sidney, Australia; Locul II: Milena Munteanu,
Toronto, Canada, Claudia Partole, Chişinău, Republica Moldova, Marian Pătraşcu,
Râmnicu Vâlcea, România; Locul III: Melania Rusu Caragioiu, Toronto, Canada,
Ion Nălbitoru, Voineasa, România, Teresia Bolchiş Tătaru, Germania. Au fost
atribuite şi peste 100 de menţiuni.
Un adevărat Mecena al
timpurilor noastre, doamna Ligya Diaconescu, din fonduri proprii, le-a oferit
şi în acest an premianţilor sejururi pentru 2 persoane de 9, 6 sau 5 zile la mare, în funcţie de
premiul obţinut.
În alocuţiunea Domniei Sale a menţionat efortul făcut
împreună cu domnul Corneliu Leu pentru ca poporul român să aibă o Sărbătoare a
Limbii Române.
De asemenea a lansată şi prezentată “Antologia scriitorilor
români contemporani din întreaga lume”, ediţie bilingvă româno-italiană, ediţia
2014, editată tot sub egida revistei STARPRESS şi Antologia "Limba noastra
cea română " ediţia l-a, STARPRESS 2014, realizată şi dedicatăZilei Limbii
Române, menţionând numeroasele lansări pe care le-a făcut şi care vor culmina
cu prezentarea cărţilor la Roma, cu ocazia întâlnirii românilor din diaspora,
„CALLATIS”, din luna septembrie 2014.
Şi-a exprimat mulţumirea că printre cei prezenţi în sală se
numără şi tineri talentaţi, precum Ioan Adrian Trifan.
Doamna Ligya Diaconescu a recitat poezia proprie “Limba
noastră cea română”, scrisă în cinstea acestui eveniment: „Limba noastră cea
română/În care-am fost botezată/M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea
curată.//Limba care ne adună/În a patriei fiinţă/De prin lume
hăt...departe/Prin iubire şi dorinţă.//Limba noastră cea română/Crescând lin,
prin suferinţă/Ne-a adus în vatra ţării/S-o serbăm cu biruinţă.//Scriitori din
toată lumea/Reuniţi într-o fiinţă/Cântă azi limba română/Cu dragoste şi credinţă.//Şi...la
ţărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/Când din
versuri se recită.//Şi prin proză-i simţi trăirea/Cele mai frumoase
scrieri/Despre mamă, despre ţară,/Despre glie,România.//Azi, prin suflete
pictate/De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/La Marea
Neagră-albastră.//Sărutăm şi al ei nume/Care veşnic ne adună/Limba neamului meu
dacic,/Limba noastră cea română.//Sărutând marea şi limba/Limba noastră cea
română/Cânt-a patriei fiinţă/La întâlnirea cea divină.”
Domnul Al.Florin Ţene a trecut în revistă principalele
aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înfiinţării Ligii
Scriitorilor din România după ce în timpul petrecut în Belgia a putut constata
că în această ţară există mai multe asociaţii ale scriitorilor, menţionând că
Liga Scriitorilor nu se opune Uniunii Scriitorilor din România, ci că are ca
principal obiectiv atragerea şi promovarea talentelor.
A evidenţiat totodată activitatea bogată a Ligii care are 23
de filiale din care 9 în diaspora, emisiuni de televiziune, 17 reviste online
şi pe hârtie, cât şi marea şansă pe care a avut-o de a o avea colaborator pe
doamna Ligya Diaconescu, care face totul gratuit, din pasiune pentru limba
română.
Din partea Ligii Scriitorilor din România a conferit reviste,
diplome şi medalii, pentru activitatea
literară şi pentru promovarea culturii române în ţară şi în străinătate, după
cum urmează: Diploma “Virtutea literară” şi ultimul număr al revistei “Agora
literară” doamnei Dora Alina Romanescu şi doamnei Floarea Cărbune, medalia
“Virtutea literară” şi ultimul număr al revistei “Agora literară”, doamnei
Elena Buică şi Trofeul “Muza”, doamnei Ligya Diaconescu.
Domnul Al.Florin Ţene a recitat poezia, creaţie proprie,
“Glorie limbii române prin înţelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc
gândurile/Să visez/În Limba română,/Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii
în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele
trudeşte un străbun,/Veghează o baladă.//Patria Limbii Române e istoria/acestor
plaiuri păscute de Mioriţa,/Modelate de doine/Şi fiecare cuvânt al ei a fost
cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate
înstrăina fântâna/de izvoare.//Am spart coaja de nucă/A cuvântului şi peste
înţelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Şi ură,/Avea gust de
zgură,/Dar şi de păcat,/Simţeam eminesciana vibraţie,/înţelepciunea lui Pan din
gură în gură/Era în sămânţa gata de germinaţie.//Am spart coaja seminţei
cuvântului/Şi-am dat peste altă sămânţă/un alt înţeles, o altă cărare,/o altă
speranţă,/o clanţă/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii
Române.//În fiecare cuvânt e un oier,/un ţăran/care face holda să
cânte/imnurile acestui pământ/scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente/ale
brazdelor.//Rostiţi un cuvânt în limba noastră/şi veţi simţi/şi gustul
mierii/şi vânturile veacurilor/şi mirosul câmpiilor.// Rostiţi un cuvânt în
Limba Română/şi veţi auzi/mângâierile mamei/şi vorbele tatei grele ca
piatra/din temelia casei.//Ascultaţi un ţăran vorbind ogorului/şi veţi vedea cum
trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în
rădăcini./Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o
cetină seculară.//Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la
mama/cu ochi blânzi/ca Mioriţa./Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud
lucrând Meşterul Manole/ce, încă, modelează ţara/pe care o numim/Limba
Română.//De bat la porţile cerului/şi iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul
izvoarelor/din adâncurile munţilor/acolo unde inimile rămân/pe oale de
Horez.//De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a
îngenuncheat/lutul îmi seamănă./Poate-s oasele străbunilor mei/ceva din
înţeleptul suflet respirând/ în conturul măsurat./Mă simt rudă cu acest bulgăre
cuminte/Şi-l pipăi simţindu-i respiraţia/în acea dimineaţă nerăbdătoare când
bobul de grâu plesneşte în lutul/cu străluciri solare.//Când mănânc pâinea,
urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înţelepciunii, adusă până la
noi/de limba ce-o vorbesc.//Patria îmi este Limba Română/În ea bobul de
grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.”
Au avut loc lansări de cărţi ale scriitorilor: Alina Dora
Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Ţene,
Al.Florin Ţene. Cele două cărţi ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” şi
„Pe aripi de cântec şi dor” au fost prezentate de editorul şi scriitorul,
Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon din Cluj. Cartea „Roata
timpului”, după cum sugerează şi imaginea ceasului de pe copertă înscris
într-un peisaj din Transilvania, are ca temă întoarcerea în timp a autoarei în
satul natal, Rebra, din judeţul Bistriţa-Năsăud, a cărui viaţă o prezintă, cu
bucuriile şi necazurile ei, cu oameni puternici, ambiţioşi, capabili să îşi
impună voinţa şi să se sacrifice pentru realizarea idealurilor. Autoarea însăşi
este un model de luptă, de învingere a dificultăţilor, oscilând între chemarea
mării şi a satului natal.
Au fost prezentate în continuare cele două cărţi ale Elenei
Buică: “Liliacul înflorit la poarta înserării” şi “Frumoasele vacanţe”. În ceea
ce priveşte prima carte, autoarea însăşi explică cele două metafore din titlu.
În ciuda trecerii anilor care o apropie de poarta înserării, îşi păstrează
frumuseţea şi vigoarea spirituală asemenea unui liliac înflorit. Elena Buică, româncă stabilită în Canada, a
mulţumit proniei cereşti că a ajutat-o să ajungă până la această vârstă, şi-a
exprimat dragostea şi fascinaţia faţă de savoarea şi frumuseţea limbii române,
mai ales în varianta ei populară şi a transmis celor prezenţi salutul
scriitorilor români din Canada şi, în mod deosebit, al revistei “Observatorul”
la care colaborează.
Cartea “Frumoasele vacanţe” conţine creaţii în proză ale
autoarei despre locurile pe care le-a vizitat, oscilând între realitate şi
ficţiune, între “a fi” şi “a nu fi”. Doamna Ligya Diaconescu a afirmat că se
regăseşte în scrierile autobiogafice ale Elenei Buică, precum şi ale Titinei
Nica Ţene. Domnul Al.Florin Ţene a apreciat scrisul frumos, curat, sincer al
autoarei.
În mod indirect, prin intermediul Emiliei Dabu, au fost
făcute cunoscute aprecieri ale Gabrielei Căluţiu Sonnenberg despre stilul
Elenei Buică: “Într-o limbă impecabilă, aşa cum ne-a obişnuit deja în numeroasele eseuri şi în cele şapte volume de proză
publicate până acum, autoarea jonglează cu vocabularul savuros al românei, pe
care dovedeşte că o iubeşte şi valorează
mai presus de toate, tratând-o cu reverenţa adâncă a dascălului care nu
iese niciodată la pensie, chemarea sa coincizând cu menirea de om, al
literelor, fără doar şi poate.”
Romanul lui Al. Florin Ţene “Un ocean de deşert”, un
“remarcabil saga”, după cum îl numeşte Mariana Cristescu, oferă o frescă a
intelectualităţii româneşti în comunism.
S-a bucurat de aprecierea criticilor atât
în ceea ce priveşte fondul, cât şi originalitatea stilului: “Autorul este
printre puţinii cratori care n-au dovedit a fi prizonierii unei singure formule
epice, asimilând, cu o complicitate matură, experienţa intertextualităţii, cât
şi minuţia cehoviană în descrierea ororilor comunismului de tip sovietic şi a
trăirilor existenţiale.” (Dorina Costea)
Titina Nica Ţene a lansat cartea “Întâmplări hazilii cu o
nepoţică povestite de o bunică” care s-a bucurat de aprecieri pertinente din
partea lui Ion Nălbitoru: “Este o carte de povestiri, care poate fi citită de la cei mici până la
cei ajunşi la bătrâneţe şi poate constitui un model de pregătire educaţională a
viitoarelor bunicuţe în relaţia cu nepoţicile şi nepoţeii.”
În final domnul Al.Florin Ţene a recitat poezia “Spre
culmi”, un elogiu adus fiinţei umane: „Omul de când e pe lume a spus:/Iarna-i
prea frig, vara e prea cald/Soarele prea iute moare în apus./Tot mai sunt spini
printre flori parfumate/Norii tot caută azurul şi plâng./Stelele albe-s prea
depărtate/Încă-i uraniul ascuns prea adânc.//Omul de când e pe lume a spus:/Şi
va mai spune:/Mai mult şi mai sus./Astfel se smulge din el cu răbdare/Floarea
ruginii,/Palida floare...”
Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu
adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creaţie,
dragoste de neamul românesc şi limba sa străbună, element definitoriu pentru
fiinţa noastră naţională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generaţii, fiind
totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele
uniţi de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spaţiul
carpato-danubiano-pontic.
La rândul nostru ne exprimăm preţuirea şi respectul faţă de
toţi cei care de-a lungul timpului au gândit şi au simţit în frumoasa limbă
românească, au militat pentru păstrarea şi îmbogăţirea ei, pentru cei care
şi-au unit efoturile pentru ca poporul român să aibă o Zi Naţională a Limbii
Române, cât şi pentru organizatorii acestei activităţi şi pentru cei care au
binevoit să o onoreze cu creaţiile şi cu prezenţa lor.
A consemnat Elena Trifan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu