Proiectul de lege
prin care UDMR înfiintează o mica Ungarie în mijlocul României
Iată proiectul de lege privind ”statutul special al Ținutului Secuiesc” pe care UDMR dorește să-l depună în Parlamentul României și prin care se înființează o mică Ungarie în mijlocul României. Prin această lege,
UDMR dorește ca județele Harghita, Covasna și Mureș
să intre într-o formulă organizatorică de tip statal care să fie guvernată de
instituții
paralele cu statul român, având drept de viață și
de moarte asupra a tot ce mișcă și se întâmplă în cele trei județe. Legea UDMR propune însemne proprii ale
unității autonome respective,
bilingivsm (adică maghiara obligatorie), control deplin asupra școlilor, angajărilor, băncilor, pădurilor,
resurselor, liniilor de transport, comuncațiilor,
concesionărilor, alimentării cu energie electrică, dar și dreptul de a primi fonduri de la bugetul de stat al României
pentru IMM-uri sau școli pe care însă
autoritatea autonomă le folosește tot
după bunul plac.
Limba maghiară se va preda obligatoriu în cele trei județe începând din clasa a doua
pentru toată lumea. Unitatea autonomă teritorială propusă de
UDMR are un președinte
al Ținutului
Secuiesc, cu sediul în Târgu Mureș, dar
și un buletin oficial, buget propriu,
dreptul de a emite legi în interiorul unității care nu pot fi atacate la Curtea
Constituțională a
României!
Atenție: ”Drumurile,
autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional
care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului
statut, fac parte din
domeniul public al Ţinutului Secuiesc”. La fel și pădurile proprietate de stat din Ţinutul
2
Secuiesc, minele, carierele de piatră şi exploataţii de
turbă, imobilele statului din
regiune și orice
alte proprietăți ale statului vor
deveni proprietatea ”Ținutului
Secuiesc”.
Aceată unitate autonomă va avea dreptul la cel puțin doi europarlamentari din locurile
României, dar și
locuri în Parlamentul României, iar toate funcțiile
publice, inclusiv
judecătorii, vor fi ocupate în funcție de etnie, însă oricum toți
cei care au funcții publice
trebuie să cunoască obligatoriu limba maghiară.
Desigur că ”Limba maghiară, alături de limba română este
considerată limbă oficială în
Ţinutul Secuiesc”, iar ”toate aceste acte redactate,
tipărite şi eliberate pe teritoriul
Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii
ţări ca acte oficiale”.
Dar UDMR este generos. Populația
dintr-o unitate administrativă din zonă care nu
dorește să facă
parte din ”Ținutul Secuiesc”, poate
solicita strămutarea într-un județ
limtrof în șase luni
de la adoptarea legii.
Acest proiect este dovada supremă că UDMR lucrează împotriva
statului român și că
dorește secesiunea
etnică. Proiectul de lege al UDMR nu mai este anti-Constituțional,
reprezintă direct desființarea
Constituției și ruperea a trei județe
din România din
teritoriul național,
creând un stat-enclavă pe criterii etnice! DeBogdan Diaconu
Iată textul integral:
Statut special al Ţinutului Secuiesc
Preambul
Având în vedere principiile constituţionale ale autonomiei
locale, descentralizării şi
deconcentrării serviciilor publice;
Ţinând cont de angajamentele asumate de reprezentanţii
poporului român de la Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 că „
fiecare popor se va instrui,
administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din
sânul său”;
Considerând că autorităţile administraţiei publice locale
reprezintă unul dintre
principalele fundamente ale oricărui regim democratic;
Conştient că dreptul cetăţenilor de a participa la
rezolvarea treburilor publice face parte
din principiile democratice comune tuturor statelor membre
ale Uniunii Europene şi că
la nivel local, judeţean, regional acest drept poate fi
exercitat în modul cel mai direct
prin existenţa autorităţilor administraţiei publice locale
împuternicite cu
responsabilităţi efective care să le permită o administraţie
şi în acelaşi timp eficienţă ca
urmare a apropierii de cetăţeni;
3
Pe baza prevederilor din Legea nr. 86/1945 privind statutul
minorităţilor naţionale
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 1
În cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza
principiilor autonomiei locale
garantate de Constituţie, ale principiilor Legii nr. 86/1945
şi al prezentului statut,
judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, componente ale
„Ţinutului Secuiesc”, primesc
statut special.
Art. 2
În cadrul judeţelor „Ţinutului Secuiesc” egalitatea în faţa
legii a tuturor cetăţenilor,
indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică precum
şi respectarea
particularităţilor etnice şi culturale este garantată.
Art. 3
Forma şi condiţiile statutului special ale „Ţinutului
Secuiesc” sunt cele prevăzute de
prezentul statut. Fără a prejudicia dispoziţiile privind
drapelul României şi stema ţării,
judeţele componente precum şi „Ţinutul Secuiesc” au
steagurile şi stemele proprii
aprobate de consiliile judeţene şi după caz, consiliul
„Ţinutului Secuiesc”.
Capitolul II
Atribuţiile judeţelor
Art. 4
Judeţele au competenţe normative în completarea celor
prevăzute în art. 91 al Legii nr.
215/2001 în următoarele materii:
a) utilizarea toponimelor fără a prejudicia obligativitatea
bilingvismului pe teritoriul
Ţinutului Secuiesc;
b) protejarea şi conservarea patrimoniului imaterial;
c) organizarea micilor proprietăţi agricole;
d) artizanat;
e) exploatări miniere incluzând apele minerale şi termale,
carierele de piatră şi
exploatarea turbei;
f) vânatul şi pescuitul;
g) comunicaţiile şi transportul de interes judeţean
incluzând reglementările tehnice
de exploatare a instalaţiilor teleferice;
h) turism şi industrie hotelieră cuprinzând reglementările
privind funcţionarea
ghidurilor şi a instructorilor de schi;
i) agricultură, păduri şi corp forestier, patrimoniu
zootehnic şi ihtiologic, institute
fitopatologice, sindicate din cooperative agricole şi staţiuni
de cercetare agricolă,
servicii antigrindină, bonificaţii;
j) înfiinţarea şi funcţionarea comisiilor comunale şi
judeţene pentru asistenţa
muncitorilor şi în materie de angajare;
k) comerţ;
l) eliberare de certificate de atestare a calificărilor
profesionale;
m) constituirea şi funcţionarea comisiei judeţene de
controlul muncii;
n) dezvoltarea producţiei industriale;
o) utilizarea apelor publice cu excepţia celor folosite
pentru marele hidrocentrale;
4
p) organizarea şi administrarea arhivelor judeţene.
Art. 5
(1) Judeţele au posibilitatea de a adopta în completarea
dispoziţiilor legale acte
normative în materie de investiţii şi angajare cu
posibilitatea înfiinţării propriilor
servicii în afara celor existente în cadrul ministerului
muncii.
(2) Agenţii comunitari de servicii de investiţii sunt aleşi
pe baza normelor adoptate
de organele statului, după consultarea preşedintelui
consiliului judeţean sau al
primarului interesat.
(3) Cetăţenii rezidenţi în judeţele Ţinutului Secuiesc
indiferent de apartenenţa lor la
un grup etnic sau vechimea rezidenţei au prioritate la
angajări pe teritoriul acestor
judeţe.
Art. 6
(1) Judeţele pot autoriza deschiderea şi transferul
sucursalelor bancare sau agenţiilor
de credit cu caracter local, judeţean şi regional, după avizul
ministerului de finanţe.
(2) Dreptul de a deschide sau transfera în judeţe de
sucursale bancare sau agenţii de
credit este acordat de ministerul de finanţe cu avizul
judeţului respectiv.
(3) Consiliul Judeţean numeşte preşedintele şi
vicepreşedintele Casei de Economii şi
Consemnaţii Judeţean cu avizul Ministerului de Finanţe.
Art. 7
(1) În cazul concesionării sau reînnoirii concesionării
marilor exploataţii hidroelectrice,
judeţul interesat are dreptul de a prezenta observaţiile şi
contraargumentele sale în tot
parcursul avizului definitiv al organelor competente.
(2) Judeţele au dreptul de recurs la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie împotriva
deciziilor de concesionare şi de reînnoire a concesionării.
(3) Preşedintele Consiliului Judeţean interesat şi
reprezentanţii lui sunt invitaţi să
participe cu titlu consultativ la şedinţele în care sunt
examinate măsurile prevăzute în
primul alineat.
(4) Ministrul competent va adopta măsurile legate de
activitatea CONEL în regiune
doar după avizul judeţului interesat.
Art. 8
Pentru concesionarea marilor exploataţii hidroelectrice,
concesionarii au obligaţia să
furnizeze anual şi gratuit judeţelor din Ţinutul Secuiesc
serviciilor publice şi unor
categorii de utilizatori determinaţi de o hotărâre a
Consiliului Judeţean în limita unei
cote prevăzută de această hotărâre.
Art. 9
(1) Avizul judeţului este obligatoriu pentru concesionarea
comunicaţiilor şi a
transportului prin liniile care traversează teritoriul
judeţului respectiv.
(2) Avizului judeţului este obligatoriu şi pentru lucrările
hidraulice. Autoritatea
competentă la nivel naţional şi judeţul elaborează împreună
anual un plan de
coordonare a lucrărilor hidraulice.
(3) Utilizarea apelor publice de către stat şi judeţ în
cadrul competenţelor respective
are loc pe baza unui plan general elaborat în consens de
reprezentanţii autorităţii
naţionale şi judeţene competente.
Art. 10
5
(1) Dacă normele generale privind dezvoltarea economică nu
prevăd un sistem
diferit de finanţare, Ministerul Economiei atribuie
judeţelor Ţinutului Secuiesc cote
părţi de credit anual înscris în bugetul de stat prevăzut
pentru ajutorul acordat
intreprinzătorilor mici şi mijlocii. Cotele părţi sunt
determinate după avizul judeţului
respectiv şi înscris în bugetul de stat. Creditele vor fi
utilizate de comun acord între
minister şi judeţ. În cazul în care guvernul intervine cu
fonduri proprii pentru
finanţarea în judeţele Ţinutului Secuiesc în scopul
executării planului naţional de
construcţii şcolare, aceste sume se pot folosi numai cu
acordul judeţului respectiv.
(2) Judeţele Ţinutului Secuiesc vor utiliza propriile
fonduri destinate obiectivelor de
asistenţă socio-culturală în proporţie directă cu ponderea
fiecărui grup etnic şi ţinând
cont de importanţa necesităţilor acestor grupuri cu excepţia
cazurilor extraordinare
care necesită intervenţii urgente.
Capitolul III
Atribuţiile regiunii
Art. 11
(1) În acord cu prevederile alin (1) şi (2) din art. 11 a
Legii nr. 215/2001, legea
administraţiei publice locale, judeţele Covasna, Harghita şi
Mureş, în limitele
competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive
prin efectul prezentei legi,
formează asociaţia de dezvoltare intercomunitară, cu
personalitate juridică de drept
privat şi de utilitate publică „Ţinutul Secuiesc” în scopul
realizării în comun a unor
proiecte de dezvoltare de interes regional, ori al
furnizării în comun al unor servicii
publice.
(2) Autorităţile deliberative şi executive de la nivelul
fiecărei unităţi administrativteritoriale
componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile
legii.
Art. 12
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc”
este condus de organul
deliberativ „Consiliul Ţinutului Secuiesc” compus din toţi
membri consiliilor judeţene
din cele trei judeţe şi de organul executiv, preşedinţia „Ţinutului
Secuiesc” compus
dintr-un preşedinte şi trei vicepreşedinţi, câte unul din
fiecare judeţ.
Art. 13
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ţinutul Secuiesc”
are următoarele atribuţii:
a) organizarea serviciilor intercomunitare (regionale) şi a
personalului acestora;
b) expropriere pentru cauză de utilitate publică pentru
lucrările de interes regional
fără a prejudicia competenţele statului respectiv a
judeţelor;
c) organizarea unui Inspectorat Regional pentru Situaţii de
Urgenţă;
d) organizarea serviciului spitalicesc regional;
e) dezvoltarea cooperativelor la nivel regional;
f) asistenţă în lucrările publice realizate de alte
organisme publice din teritoriul
regiunii;
g) organizarea instituţiilor publice de binefacere şi
asistenţă socială de nivel regional.
Capitolul IV
Dispoziţii comune aplicabile judeţelor şi „Ţinutului
Secuiesc”
Art. 14
6
(1) În limitele competenţelor prevăzute de prezentul statut,
competenţele
administrative care până la intrarea în vigoare a prezentei
legi erau în atribuţia statului,
sunt exercitate după caz de Ţinutul Secuiesc sau de judeţele
acestuia.
(2) Atribuţiile judeţelor corespunzătoare legii în vigoare
rămân neschimbate dacă ele
sunt compatibile cu prezentul statut.
(3) Statul poate delega printr-o lege organică alte atribuţii
de administraţie pe care le
deţine către Ţinutul Secuiesc, judeţele acestuia sau
autorităţile publice locale.
(4) Toate structurile deconcentrate ale ministerelor sau ale
altor autorităţi centrale care
acoperă un teritoriu mai mare decât în judeţ vor avea
competenţă pe numai şi pe
întregul teritoriu al celor trei judeţe. Sediul acestor
structuri deconcentrate se va afla în
municipiul Târgu Mureş.
(5) Delegările de competenţe administrative ale statului,
chiar şi cele prevăzute în
prezenta lege pot fi modificate sau revocate printr-o lege
organică.
Art. 15
Prin lege organică pot fi atribuite şi alte competenţe
„Ţinutului Secuiesc” sau judeţelor
decât cele prevăzute în prezentul statut.
Art. 16
În scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare
de interes regional, ori al
furnizării în comun al unor servicii publice, judeţele pot
delega din atribuţiile
deliberative şi administrative ale lor către organele
Ţinutului Secuiesc.
Art. 17
(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul
preuniversitar cu limba de predare
română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba
maternă limba de
predare. Predarea celeilaltei limbi se efectuatează de
profesori a căror limbă maternă
este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este
obligatorie în şcolile primare
începând cu clasa a doua.
(2) Limba germană respectiv romani poate fi folosit la
cererea părinţilor în
învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile
unde prezenţa comunităţii
respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de
limbă germană sau romani
depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în
şcolile cu limbă de predare română
sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după
caz.
(3) Înscrierea unui elev într-o şcoală având oricare limba
de predare se realizează doar
prin simpla solicitare a părintelor sau a reprezentantului
legal al copilului. Împotriva
refuzului de înscriere părintele sau tutorele legal se poate
adresa instanţei de
contencios administrativ competent.
(4) În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului
Secuiesc ponderea inspectorilor
şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române
respectiv maghiare din judeţ şi
toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi.
(5) Ministerul Învăţământului va numi în funcţii de
conducere ale inspectoratelor din
alineatul precedent câte o persoană pentru fiecare funcţie
din trei propuse de
reprezentanţii consiliilor de administraţie al şcolilor
(consiliilor şcolare) fiecărui grup
lingvistic.
(6) Pentru funcţiile de inspector pentru învăţământul în
limbă germană sau romani,
Ministerul Învăţământului va numi câte o persoană de pe o
listă care cuprinde trei
7
propuneri venite din partea reprezentanţilor consiliilor de
administraţie al şcolilor
(consiliului şcolar) comunităţii lingvistice respective.
(7) Pentru coordonarea activităţii din instituţiile de
învâţământ din judeţ, consiliile de
administraţie a tuturor şcolilor fiecărui grup lingvistic
vor alege un consiliu şcolar
compus din 21 de persoane.
(8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create
universităţi numai după avizul favorabil
al regiunii respectiv al judeţului interesat.
Art. 18
(1) Preşedintele Consiliului Judeţean exercită atribuţia de
autoritate de securitate
publică prevăzută în legile speciale corespunzătoare în ceea
ce priveşte activităţile
industriale periculoase sau de material exploziv,
construcţie publică, agenţii,
imprimării, în ceea ce priveşte organizarea ambulanţei, a
reglementărilor de muncă, a
ceea ce priveşte bolile mentale de toxicomanie, respectiv
protejarea minorilor.
(2) Pentru exercitarea acestor atribuţii preşedintele
Consiliului Judeţean poate solicita
ajutorul poliţiei naţionale sau a poliţiei locale.
Art. 19
Măsurile care se doresc a fi luate de organele de stat pe
motiv de ordine publică având
influenţa de a suspenda sau limita validitatea atribuţiilor
preşedintelui Consiliului
Judeţean în materie de ordine publică pot fi luate numai
după avizul preşedintelui
Consiliului Judeţean competent.
Art. 20
În interesul asigurării legii şi a reglementărilor
subsecvente, preşedintele Ţinutului
Secuiesc şi preşedinţii consiliilor judeţene pot solicita
ajutorul poliţiei naţionale sau
celei locale.
Art. 21
Consiliul Ţinutului Secuiesc şi cele ale judeţelor pot
adopta norme de sancţionare în
ceea ce priveşte respectarea normelor adoptate de consiliile
respective.
Capitolul V
Organele Ţinutului Secuiesc
Art. 22
Organele Ţinutului Secuiesc sunt: consiliul Ţinutului
Secuiesc şi preşedinţia Ţinutului
Secuiesc.
Art. 23
Consiliul Ţinutului Secuiesc este compus din membri
consiliilor judeţene ale judeţelor
Covasna, Harghita şi Mureş.
Art. 24
Consiliul Ţinutului Secuiesc exercită competenţele atribuite
prin prezentul statut, de
alte leg, precum şi de către consiliile judeţene ale
judeţelor Covasna, Harghita şi
Mureş.
Art. 25
(1) Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară
în trei sesiuni care se
ţin alternativ în reşedinţele judeţelor componente.
(2) Noul consiliu se reuneşte la 20 de zile de la validarea
consiliilor judeţene
nou alese din Ţinutul Secuiesc, la convocarea preşedintelui
în exerciţiu al Ţinutului
Secuiesc.
8
Art. 26
Membrii consiliului Ţinutului Secuiesc reprezintă întreaga
regiune.
Art. 27
(1) Consiliul Ţinutului Secuiesc îşi alege preşedintele şi
cei trei vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pe o perioadă
de doi ani.
(3) Dacă pe prima perioadă de doi ani este ales un
preşedinte aparţinător comunităţii
maghiare, atunci pentru cea de-a doua perioadă de doi ani va
fi ales un preşedinte
aparţinător comunităţii romăneşti. Cel puţin unul dintre
vicepreşedinţii aleşi trebuie să
aparţină altei comunităţi decât cel al preşedintelui.
(4) În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului,
în locul preşedintelui sau a
vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada
rămasă cu respectarea
prevederilor alin (3).
(5) Vicepreşedinţii ajută activitatea preşedinelui care va
alege vicepreşedintele care îi
ţine locul în caz de absenţă sau de împiedicare a
activităţii.
Art. 28
Activitatea consiliului Ţinutului Secuiesc se desfăşoară pe
baza
regulamentului propriu, adoptat cu majoritatea absolută a
membrilor acestuia.
Art. 29
(1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului Ţinutului
Secuiesc pot fi revocaţi cu
majoritatea voturilor membrilor acestuia în caz de
activitate necorespunzătoare.
(2) Consiliul Ţinutului Secuiesc trebuie convocat de urgenţă
dacă cel puţin o treime din
consilieri solicită revocarea preşedintelui.
(3) Dacă nici preşedintele nici vicepreşedinţii consiliului
Ţinutului Secuiesc nu
convoacă în 15 zile de la depunerea solicitării de revocare
şedinţa extraordinară al
consiliului, acesta se convoacă de preşedintele Ţinutului
Secuiesc.
(4) Dacă nici preşedintele Ţinutului Secuiesc nu convoacă în
15 zile de la expirarea
termenului prevăzut în alineatul precedent, şedinţa
extraordinară a consiliului
Ţinutului Secuiesc se convoacă de către prefectul care are
competenţă în verificarea
legalităţii actelor consiliului.
Art. 30
În cazul dizolvării prevăzut în art. 44 se vor organiza în
cel puţin 3 luni alegeri parţiale
pentru consiliile judeţene.
Art. 31
Consiliul Ţinutului Secuiesc este convocat de preşedintele
acestuia în sesiuni ordinare
în prima săptămână a lunilor februarie, iunie, respectiv
octombrie sau în sesiuni
extraordinare la solicitarea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc
sau a unei pătrimi a
consilierilor în funcţie, precum şi în cazurile prevăzute de
prezentul statut.
Art. 32
În domeniile normative care nu sunt de competenţa
consiliului Ţinutului
Secuiesc dar care reprezintă interes special pentru acesta,
consiliul poate elabora
proiecte de acte normative. Acestea vor fi trimise de către
preşedinte Guvernului
României pentru a fi prezentate în Parlament.
Art. 33
(1) Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este exercitată de
preşedintele şi vicepreşedinţii
consiliului.
9
(2) Compunerea preşedinţiei Ţinutului Secuiesc trebuie să
fie conformă cu proporţia
grupurilor etnice reprezentate în consiliul regional.
(3) Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl
înlocuieşte în caz de urgenţă
sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale.
Art. 34
(1) Membrii preşedinţiei rămân în funcţie până la expirarea
mandatului consiliului
exercitând doar atribuţiile administrative curente până la
numirea noii preşedinţii de
către consiliul nou ales.
(2) Membrii preşedinţiei aparţinători a unui consiliu
judeţean dizolvat îşi exercită
funcţia până la alegerea noului consiliu judeţean respectiv.
Art. 35
Membrii preşedinţiei care nu îşi exercită corespunzător
atribuţiile pot fi revocaţi de
către consiliul Ţinutului Secuiesc.
Art. 36
Dacă este necesară numirea unui nou preşedinte sau membru al
preşedinţiei
în urma decesului, demisiei sau a pierderii mandatului de
către acesta, preşedintele,
sau după caz, unul dintre vicepreşedinţi va convoca în 15
zile şedinţa extraordinară a
consiliului.
Art. 37
(1) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.
(2) El participă la şedinţele guvernului la care sunt
tratate probleme ce privesc Ţinutul
Secuiesc.
Art. 38
Preşedintele Ţinutului Secuiesc conduce serviciile publice
deconcentrate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale de nivel regional
din Ţinutul Secuiesc.
Art. 39
Preşedintele regiunii repartizează parte dintre atribuţiile
executive
vicepreşedinţilor prin ordin publicat în buletinul oficial
al Ţinutului Secuiesc.
Art. 40
(1) Preşedinţia Ţinutului Secuiesc este organul executiv al
acestuia, având următoarele
competenţe:
a) elaborarea normelor de aplicare a actelor normative
adoptate de consiliu;
b) activitate administrativă în probleme de interes
regional;
c) administrarea patrimoniului Ţinutului Secuiesc, controlul
gestiunii banilor publici
de nivel regional, a serviciilor publice regionale, alte
atribuţii ce îi sunt conferite de
prezenta lege sau alte acte normative;
(2) Sediul preşedinţiei Ţinutului Secuiesc este în municipiul
Târgu Mureş.
Art. 41
Preşedinţia Ţinutului Secuiesc trebuie să fie consultată
despre instituirea şi
reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi
transport în care este interesat
direct.
Capitolul VI
Organele judeţene
Art. 42
10
(1) Autoritatea administraţiei publice locale constituită la
nivel judeţean este consiliul
judeţean compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot
universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din
preşedintele consiliului judeţean ales
prin vot direct.
(2) Atribuţiile consiliului judeţean sunt cele prevăzute în
art. 91 al Legii nr. 215/2001,
precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi.
(3) Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a
principiilor de bază ale sistemului
juridic din România, consiliul judeţean poate adopta cu
majoritatea membrilor săi
decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a
judeţului, raporturile dintre
organele judeţene, organizarea de referendum judeţean.
(4) Normele juridice prevăzute în alineatul precedent pot fi
supuse controlului
constituţional în 30 de zile la solicitarea Guvernului.
(5) Normele juridice prevăzute la alin (2) pot fi supuse
unui referendum judeţean
printr-o hotărâre specială a consiliului judeţean dacă în 3
luni de la publicarea acestuia
un sfert din cetăţenii cu drept de vot din judeţ sau o
treime din membri consiliului
judeţean solicită acesta.
Art. 43
Consiliile judeţene din Ţinutul Secuiesc se aleg în
conformitate cu prevederile legale în
vigoare, asigurând totodată prezenţa ambelor comunităţi
etnice.
Art. 44
(1) Demisia majorităţii membrilor consiliului atrage
dizolvarea acestuia şi organizarea
a noi alegeri, având efect şi asupra conducerii executive al
judeţului.
(2) Consiliul judeţean poate fi dizolvat dacă din cauza
imposibilităţii formării unei
majorităţi devine nefuncţional.
Art. 45
În funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean este
ales câte un reprezentant al
comunităţii române şi maghiare.
Art. 46
Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul.
Art. 47
Preşedintele consiliului judeţean are competenţele prevăzute
de art. 104 a
Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Capitolul VII
Adoptarea şi publicarea reglementărilor din Ţinutul Secuiesc
Art. 48
Proiectele de acte normative adoptate de consiliul Ţinutului
Secuiesc sau consiliile
judeţene sunt trimise către prefectul competent. Dacă în 30
de zile prefectul nu atacă
norma în contencios administrativ, aceasta se publică şi
intră în vigoare.
Art. 49
(1) Dacă un proiect de act normativ poate atenta la
egalitatea de drepturi dintre
cetăţenii aparţinătoare diferitelor grupuri etnice sau
menţinerii, protejării şi dezvoltării
culturale şi de exprimare a identităţii etnice al acestor
grupuri, majoritatea consilierilor
aparţinători a unui grup etnic din consiliul Ţinutului
Secuiesc sau consiliul judeţean pot
solicita ca votul să aibă loc pe grupuri etnice.
11
(2) Dacă votarea separată nu a fost acceptată sau propunerea
de act normativ a fost
adoptată împotriva votului a 2/3 a grupului etnic care a
formulat solicitarea,
majoritatea acestui grup poate solicita în 30 de zile Curţii
Constituţionale controlul de
constituţionalitate asupra normei respective.
Art. 50
Actele normative ale Ţinutului Secuiesc şi cele judeţene
sunt publicate în buletinul
oficial al Ţinutului Secuiesc în limba română şi în limba
maghiară. Ele intră în vigoare
la 7 zile de la publicare cu excepţia situaţiei în care
norma prevede un alt termen. Câte
un exemplar din buletinul oficial este trimis prefectului
competent.
Art. 51
Legile, decretele şi hotărârile de guvern care interesează
Ţinutul Secuiesc sunt publicate
în limba maghiară în buletinul oficial al Ţinutului Secuiesc
fără a prejudicia intrarea lor
în vigoare.
Capitolul VIII
Colectivităţi locale
Art. 52
(1) În regulamentele de organizare şi funcţionare al
instituţiilor publice locale
vor fi prevăzute norme de reprezentare proporţională a
grupelor etnice din localitatea
respectivă în componenţa organelor instituţiilor respective.
(2) În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare
comunitate etnică cu o
pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are
dreptul de a fi
reprezentat în consiliul comunal.
Capitolul IX
Domeniul public şi patrimoniul Ţinutului Secuiesc şi a
judeţelor acestuia
Art. 53
Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de
interes exclusiv regional care sunt
determinate prin normele de aplicare a prezentului statut,
fac parte din domeniul
public al Ţinutului Secuiesc.
Art. 54
(1) Pădurile proprietate de stat din Ţinutul Secuiesc,
minele, carierele de piatră şi
exploataţii de turbă a căror folosinţă este retrasă
proprietarului de fond, edificiile
destinate funcţionării unor servicii publice regionale
precum şi mobilierul şi alte bunuri
ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al Ţinutului
Secuiesc.
(2) Imobilele din proprietatea statului situate în Ţinutul
Secuiesc sunt transferate în
patrimoniul regiunii.
(3) Modalitatea transferului de bunuri ale statului prevăzut
mai sus se reglementează
prin normele de aplicare a prezentei legi.
(4) Bunurile imobile situate în Ţinutul Secuiesc care nu
aparţin unei persoane, sau
care nu revin de drept unei unităţi
administrativ-teritoriale fac parte din patrimoniul
Ţinutului Secuiesc.
Art. 55
Judeţele, conform noilor reglementări pe teritoriul lor
intră în posesia bunurilor şi
drepturilor de natură imobiliară ale statului şi ale
Ţinutului Secuiesc cu excepţia celor
de interes militar a unor servicii cu caracter naţional sau
de interes regional.
Capitolul X
12
Finanţele Ţinutului Secuiesc şi ale judeţelor acestuia
Art. 56
(1) 50% din impozitul pe transferul de proprietate a cotei
părţi distribuite bugetului
consolidat revine Ţinutului Secuiesc.
(2) Taxa ipotecară colectată după bunurile situate pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc
revine judeţului.
(3) De asemenea revine Ţinutului Secuiesc cota parte
provenită din colectarea taxelor
fiscale din următoarele taxe fiscale colectate pe teritoriul
regiunii:
a) 90% din impozitul pe succesiune şi donaţie;
b) 20% din taxa pe valoarea adăugată, exceptând cele
provenite din import;
c) 1/3 din cota parte din impozitul pe venit ce revine
bugetului consolidat;
d) 90% din venitul realizat de Loteria Română şi taxă pe
jocuri de noroc;
e) 5% din taxa pe valoarea adăugată realizată din import,
colectat pe teritoriul
regional.
Art. 57
Revine judeţului taxa colectată de trezorerie pe consumul de
energie electrică de pe
teritoriul judeţului respectiv.
Art. 58
În cazul concesionării marilor exploatări hidroelectrice
existente pe teritoriul judeţului,
statul va ceda 90% din redevenţa anuală prevăzută de lege.
Art. 59
Judeţele pot impune impozite şi taxe pe activitate
turistică.
Art. 60
Ţinutul Secuiesc şi judeţele au dreptul de a institui prin
hotărâre ale consiliilor
respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul
fiscal naţional, în domeniul
activităţii lor specifice.
Art. 61
(1) Sunt atribuite judeţelor cote părţi din taxele fiscale
colectate pe teritoriul lor după
cum urmează:
a) 90% din dreptul de înregistrare şi timbre precum şi
redevenţele din concesiunile
statului;
b) 90% din acciza aplicată pe produsele de tutun vândute pe
teritoriul judeţului;
c) 70% din taxa de valoare adăugată, exceptând cele din
import;
d) 40% din taxa pe valoarea adăugată pe bunuri provenite din
import, colectat pe
teritoriul lor;
e) 90% din acciza aplicată produselor petroliere vândute în
staţiile de benzină situate
pe teritoriul lor;
f) 90% din toate alte taxe directe sau indirecte colectate
de trezorerie, cu excepţia
taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii
publice;
(2) Valoarea cotelor părţi sus menţionate include şi
veniturile care revin judeţului şi
care sunt realizate conform dispoziţiilor legale ori
administrative de birouri/puncte de
lucru care nu se află pe teritoriul judeţului.
Art. 62
(1) Pentru a adapta finanţele judeţelor autonome la
obiectivele vizate şi exercitarea
atribuţiilor lor se vor atribui fiecărui dintre ele o cotă
parte care nu va depăşi 40% din
13
taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor şi care au
fost colectate pe teritoriul
Ţinutului Secuiesc.
(2) Această sumă va fi împărţită între judeţe astfel:
a) Covasna – 20%
b) Harghita – 30%
c) Mureş – 50%
(3) Atribuirea sumelor se va realiza fără a afecta sumele
destinate unor obiective
specifice sau a prejudicia dispoziţiile articolului 15 al
prezentului Statut ori normele de
aplicare ale acestuia.
Art. 63
(1) Pentru a putea face faţă exigenţelor bilingvismului,
judeţele Ţinutului Secuiesc pot
atribui cote părţi suplimentare anumitor comune.
(2) Pentru a asigura finanţarea activităţilor comunelor
prevăzute de lege, consiliile
judeţene din Ţinutul Secuiesc vor atribui mijloace
financiare adecvate comunelor
determinate de comun acord de către preşedintele consiliului
judeţean şi reprezentanţii
comunelor interesate.
Art. 64
(1) Ţinutul Secuiesc şi judeţele autonome contribuie la
controlul fiscal al impozitelor
pe venit al persoanelor cu domiciliul fiscal pe teritoriul
lor.
(2) În acest scop, înainte de 31 decembrie a anului
precedent controlului fiscal,
preţedinşia Ţinutului Secuiesc şi consiliile judeţene pot
semnala serviciilor financiare
ale statului din regiune şi din judeţe date, fapte şi
elemente esenţiale pentru a stabili o
bază de impozitare mai corectă, furnizând toată documentele
necesare stabilirii de
dovezi.
(3) Serviciile financiare ale statului din regiune şi din
judeţe sunt obligate să comunice
preşedinţiei Ţinutului Secuiesc sau, după caz, consiliului
judeţean măsurile adoptate pe
baza informaţiilor primite.
Art. 65
Ţinutul Secuiesc judeţele autonome şi unităţile administrative
locale au
buget propriu pe exerciţiul financiar al unui an
calendaristic.
Art. 66
(1) Proiectul de buget înaintat de preşedintele Ţinutului
Secuiesc sau de preşedintele
consiliului judeţean se adoptă prin hotărârea consiliului
Ţinutului Secuiesc sau, după
caz, al celui judeţean.
(2) Diferitele capitole ale acestor bugete sunt adoptate cu
majoritatea voturilor fiecărui
grup etnic.
(3) Capitolele de buget care nu au primit numărul de voturi
necesare pentru a fi
adoptate vor fi supuse, în trei zile dezbaterii unei comisii
compuse din patru consilieri
aleşi de consiliu pe întregul mandat al acestuia, în care
fiecare comunitate are câte doi
membri propuşi de comunitatea respectivă.
(4) Comisia va adopta un raport în 15 zile cu majoritatea
voturilor membrilor comisiei
fără ca un membru să aibă un vot decident (decisiv).
(5) Dacă în cadrul comisiei nici o propunere nu a obţinut
majoritatea necesară
adoptării, preşedintele consiliului Ţinutului Secuiesc sau,
după caz, judeţean va trimite
în 8 zile proiectul de buget şi toate actele necesare curţii
de apel, respectiv tribunalului
14
competent pentru a decide în 30 de zile asupra sumelor
prevăzute în capitolele
neadaptate.
(6) Procedura de mai sus nu se aplică în cazul capitolelor
de venit, a celor care privesc
cheltuielile de investiţii înscrise pe baza dispoziţiilor
specifice prevăzute de lege pentru
exerciţiul financiar respectiv şi capitolelor necesare
funcţionării normale ale organelor
şi birourilor instituţiei respective.
(7) Deciziile prevăzute în alineatele (4) şi (5) nu pot fi
atacate la Curtea Constituţională.
(8) Doar pentru articolele acceptate pe baza procedurii
prevăzute în alineatele
precedente, hotărârea de adoptare a bugetului poate fi
contestată în justiţie de către
guvern, dar numai pentru încălcarea prevederilor
constituţionale şi ale prezentului
statut.
(9) Pentru adoptarea bugetului şi a execuţiei financiare al
regiunii este nevoie de votul
majorităţii consilierilor din fiecare judeţ.
Art. 67
(1) Chiar dacă schimbul de produse cu străinătatea poate fi
limitată şi se autorizează
de organele competente ale statului, Ţinutul Secuiesc are
dreptul de a autoriza astfel de
activităţi între limitele fixate de comun acord cu guvernul.
(2) În cazul în care schimbul de produse cu străinătatea are
la bază contingente care
au consecinţe asupra economiei Ţinutului Secuiesc, cota
parte din contingentul
exportat sau importat trebuie să fie fixat de comun acord
între guvern şi preşedinţia
Ţinutului Secuiesc.
Art. 68
(1) Dispoziţiile adoptate la nivel naţional în ceea ce
priveşte controlul valutar sunt
aplicabile şi Ţinutului Secuiesc.
(2) Statul pune la dispoziţia Ţinutului Secuiesc pentru
acoperirea necesarului
importurilor regiunii o cotă parte de valută din diferenţa
pozitivă dintre valuta realizată
din export şi cea folosită pentru import.
Capitolul XI
Raporturile dintre stat, Ţinutul Secuiesc şi judeţe
Art. 69
(1) În fiecare judeţ este numit un prefect.
(2) Atribuţiile prefectului:
a) Coordonează în conformitate cu directivele primite de la
Guvern exercitarea
atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers
al serviciilor respective cu
excepţia administrării justiţiei, a apărării şi a căilor
ferate, precum şi atribuţiile care
revin preşedinţiei Ţinutului Secuiesc;
b) Supraveghează exercitarea de către judeţ şi alte
instituţii publice locale a funcţiilor
delegate către ele de către stat şi comunică observaţiile
eventuale preşedintelui
consiliului judeţean;
(3) Controlul de legalitate ale actelor adoptate de
consiliul Ţinutului Secuiesc se face
în 30 de zile de către prefectul judeţului în care a avut
loc şedinţa consiliului.
(4) Controlul de legalitate ale actelor administrative ale
preşedinţiei Ţintului Secuiesc
se exercită de prefectul judeţului Mureş.
Art. 70
15
(1) În privinţa menţinerii ordinii publice prefectul
răspunde în faţa ministerului de
interne.
(2) În acest scop el poate folosi forţele poliţiei statului
şi ale jandarmeriei şi alte forţe
armate cu respectarea prevederilor normelor legale de ordine
publică şi securitate
naţională.
(3) Atribuţiile ministerului de interne acordate de legea în
vigoare nu pot fi schimbate.
Art. 71
(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc se instituie funcţii
civile distincte pentru cariera
funcţionarului public din administraţia de stat sau
judeţană. Aceste funcţii sunt
determinate pe baza organigramelor serviciilor respective şi
care se întocmesc în scopul
unor măsuri adecvate pentru a garanta existenţa personalului
necesar.
(2) Prevederile alineatului precedent nu se aplică pentru
direcţiile administraţiei de
interne a personalului de securitate publică şi nici
personalului administrativ din
Ministerul de Apărare.
(3) Posturile prevăzute în alineatul (1) considerate a fi de
carieră sunt rezervate
cetăţenilor aparţinătoare fiecărui grup etnic ţinând cont de
compoziţia etnică a
judeţului rezultată din ultimul recensământ.
(4) Atribuirea posturilor rezervate cetăţenilor aparţinători
comunităţilor etnice din
judeţ până la nivelul prevăzut de alineatul precedent se va
face treptat odată cu
vacantarea posturilor.
(5) Stabilirea persoanelor pe funcţiile prevăzute în
alineatul (1) este garantat cu
excepţia persoanelor care îndeplinesc o funcţie pentru
îndeplinirea căreia este nevoie
de perfecţionare continuă.
(6) Dispoziţiile articolelor precedente sunt aplicabile şi
personalului din judecătorii,
tribunale şi curţi de apel, respectiv a celor din parchetele
de pe lângă acestea.
Art. 72
(1) Ţinutul Secuiesc are dreptul de a fi reprezentat în
Parlamentul European respectiv
Parlamentul României având totodată dreptul ca pe baza deciziei
consiliului regional să
înfiinţeze şi să finanţeze reprezentanţe pe lângă
instituţiile Uniunii Europene.
(2) În acord cu prevederile alineatului precedent şi
principiul constituţional al
reprezentativităţii în delegaţia României la Parlamentul
European cel puţin 2 locuri vor
fi asigurate Ţinutului Secuiesc. Pentru aceste 2 locuri
alegerile în Parlamentul
European se vor organiza în acelaşi timp cu cel de pe raza
întregului teritoriu al ţării,
dar separat cu participarea rezidenţilor Ţinutului Secuiesc.
(3) În organismele Uniunii Europene de reprezentare a
autorităţilor publice locale
delegaţia României va avea o prezenţă proporţională a
Ţinutului Secuiesc, dar nu mai
puţin de o persoană.
Capitolul XII
Organele judiciare
Art. 73
(1) În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu
reşedinţa în municipiul Târgu
Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu Mureş şi
Braşov.
(2) Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1),
competenţa Curţii de Apel Târgu
Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai
aparţine de competenţa
Curţii de Apel Braşov.
16
Art. 74
(1) Jumătate dintre magistraţii de la Curtea de Apel Târgu
Mureş respectiv tribunalele
judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor
Sfântu Gheorghe, Târgu
Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni,
Târgu Mureş, Sângerorgiu
de Pădure trebuie să aparţină comunităţii româneşti, iar
cealaltă jumătate comunităţii
maghiare.
(2) Cel puţin 20% dintre magistraţii judecătoriilor Topliţa,
Sighişoara, Reghin,
Târnăveni, Luduş trebuie să aparţină comunităţii maghiare.
(3) Procentele prevăzute în alineatele precedente se vor
realiza treptat odată cu
vacantarea posturilor de magistraţi.
(4) Preşedinţia instanţelor este asigurată alternativ pe o
perioadă de 2 ani de
reprezentanţii judecătorilor celor două comunităţi.
Preşedinţii sunt numiţi de către
preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
Art. 75
Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători
comunităţii maghiare din regiunea
Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al
Magistraturii şi va participa la
judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune.
Art. 76
Preşedintele Ţinutului Secuiesc prin delegarea de competenţă
de către preşedintele
ţării cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare privind
organizarea judiciară va numi,
destitui, revoca mediatorii din regiune.
Art. 77
Actele administrative ale instituţiilor şi organelor
administraţiei publice cu sediul în
Ţinutul Secuiesc care ating principiile de egalitate dintre
cetăţenii aparţinători
diferitelor grupuri etnice pot fi contestate în faţa secţiei
contenciosului administrativ de
pe lângă curtea de apel de către consiliul Ţinutului
Secuiesc sau cel judeţean, iar în
cazul măsurilor luate de comune în faţa tribunalelor judeţene
de către consiliul
comunal (consiliul consilierilor comunal din judeţ) dacă
prejudiciul este recunoscut de
majoritatea grupului etnic al consiliului care se simte
lezat.
Capitolul XIII
Controlul exercitat de Curtea Constituţională
Art. 78
(1) Fără a prejudicia dispoziţiile prezentului statut,
actele normative de ordin general
ale consiliului Ţinutului Secuiesc sau ale judeţelor pot fi
contestate în faţa Curţii
Constituţionale pentru încălcarea prevederilor Constituţiei
sau a prezentului statut ori
a principiului de egalitate între grupurile etnice.
(2) Dreptul de contestare este al Guvernului.
(3) Actul normativ general al Ţinutului Secuiesc mai poate
fi contestat de către un
consiliu judeţean al regiunii, iar actele normative generale
ale judeţului pot fi contestate
de consiliul Ţinutului Secuiesc sau de un alt consiliu
judeţean din regiune.
Art. 79
(1) Legile, ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă ale
Guvernului pot fi contestate de
către preşedintele Ţinutului Secuiesc sau preşedintele
consiliului judeţean după
dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea
prevederilor din prezentul statut sau a
17
principiului de protecţie al minorităţilor etnice.
Contestaţia va fi trimisă Avocatului
Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională.
(2) Dacă statul împietează printr-unul din actele sale
asupra domeniului de
competenţă atribuit prin prezentul statut Ţinutului Secuiesc
sau judeţelor acestuia,
regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii
Constituţionale soluţionarea
conflictului de competenţă.
(3) Solicitarea este înaintată de preşedintele Ţinutului
Secuiesc sau al consiliului
judeţean.
Capitolul XIV
Folosirea (utilizarea) limbii maghiare
Art. 80
(1) Limba maghiară, alături de limba română este considerată
limbă oficială în Ţinutul
Secuiesc. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate
actele normative cu caracter
general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut
prevede redactarea bilingvă.
(2) Toate diplomele, documentele, actele notariale,
extrasele de carte funciară,
facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului
Secuiesc de către instituţiile de
învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară,
precum şi de către alte
autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor
fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi
maghiară.
(3) Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc vor
fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale.
Art. 81
(1) Cetăţenii au dreptul de obţiune lingvistică. În cadrul
relaţiilor cu instanţele
judiciare, instituţiile, organizaţiile şi administraţiile
publice din Ţinutul Secuiesc, toate
persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale
după alegerea lor. Acest
drept obligă instituţiile, organizaţiile şi administraţiile
publice, precum şi în general
entităţile private, atunci când exercită funcţii publice, să
comunice cu cetăţenii în limba
pe care o aleg aceştia.
(2) Toate persoanele în cadrul relaţiilor lor cu administrarea
justiţiei, ministerul
public, notariate şi registre publice au dreptul să
folosească una din cele două limbi
oficiale după alegerea lor în toate acţiunile judiciare,
notariale sau în legătură cu
registrele organizate de stat şi de a primi toate documentaţiile
oficiale editate pe
teritoriul Ţinutului Secuiesc în limba aleasă de aceştia,
fără ca acesta să aibă cheltuieli
suplimentare sau întârzieri procedurale din raţiunea limbii
utilizate. Nici o traducere
nu poate fi solicitată cetăţeanului.
(3) Cu excepţia cazurilor prevăzută de normele de aplicare
privind folosirea celor două
limbi în cazul actelor destinate tuturor cetăţenilor
rezidenţi din regiune, în cazul actelor
individuale chiar destinate unui public larg sau mai multor
servicii, folosirea separată a
uneia sau alteia dintre limbi este recunoscută. În cadrul
instituţiilor de tip militar,
limba română este unica limbă oficială.
(4) Pentru garantarea dreptului la obţiune lingvistică,
judecătorii, procurorii, notarii,
responsabilii de la registrul comerţului, evidenţa
populaţiei, cartea funciară, personalul
din serviciile administraţiei judiciare pentru a putea
obţine un serviciu în aceste
instituţii pe teritoriul Ţinutului Secuiesc trebuie să
justifice conform prevederilor legale
18
că posed cunoştiinţe suficiente ale ambelor limbi care îi
fac apţi să-şi exercite atribuţiile
corespunzătoare activităţii lor.
(5) Pentru a garanta dreptul la obţiune lingvistică,
serviciile deconcentrate ale
ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice
centrale din unităţile
administrativ-teritoriale cu activitate pe teritoriul
Ţinutului Secuiesc, trebuie să
dovedească că personalul angajat posedă cunoştiinţe
suficiente ale celor două limbi
pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură
cu activitatea profesională.
(6) Cetăţenii rezidenţi pe teritoriul Ţinutului Secuiesc au
dreptul să se adreseze în scris
Curţii Constituţionale şi instanţelor judecătoreşti în limba
maghiară. Instanţele sunt
obligate să primească aceste înscrisuri şi să recunoască
întreaga lor eficacitate juridică.
Art. 82
Administraţiile publice din regiune trebuie să folosească în
raportul lor cu cetăţenii
vorbitori de limbă maghiară limba maghiară, precum şi
toponimele maghiare.
Capitolul XV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 83
(1) Prezentul Statut poate fi modificat prin procedura
prevăzută legilor constituţionale.
(2) Iniţiativa de modificare a prezentului Statut poate
reveni şi consiliului Ţinutului
Secuiesc la propunerea consiliilor judeţene din Ţinutul
Secuiesc.
(3) Proiectele de modificare înaintate de Guvern sau
iniţiativele legislative depuse de
parlamentari sunt transmise consiliului Ţinutului Secuiesc
şi consiliilor judeţene care
trebuie să-şi dea avizul în cel mult 2 luni. Avizul
consiliului Ţinutului Secuiesc este un
aviz conform.
(4) Modificările aduse statutului nu sunt supuse în toate
cazurile referendumului
naţional.
Art. 84
(1) Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din
judeţele Ţinutului Secuiesc poate
decide, într-un interval de şase luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, solicitarea
apartenenţei la un alt judeţ limitrof.
(2) Populaţia unităţii administrativ-teritoriale din
judeţele limitrofe Ţinutului Secuiesc
poate decide, într-un interval de şase luni de la intrarea
în vigoare a prezentei legi,
solicitarea apartenenţei la un judeţ limitrof din Ţinutul
Secuiesc. Această solicitare va
putea fi înaintată Parlamentului numai după consultarea prin
referendum a populaţiei
judeţului din Ţinutul Secuiesc.
(3) Parlamentul va dezbate în procedură de urgenţă legea de
modificare a limitelor
judeţelor în cauză.
Art. 85
(1) Fără a prejudicia dispoziţiile art. 82, dispoziţiile din
Capitolul X şi cele ale art. 11
pot fi modificate printr-o lege ordinară la solicitarea
comună a Guvernului şi a
consiliului Ţinutului Secuiesc sau după caz, al consiliului
judeţean competent.
(2) Dispoziţiile articolelor 27 şi 44 pot fi modificate
printr-o lege organică la solicitarea
comună a Guvernului şi al consiliului Ţinutului Secuiesc
sau, după caz, al consiliului
judeţului interesat.
Art. 86
19
Până la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a
prezentului Statut şi a normelor
necesare adoptate de consiliul Ţinutului Secuiesc respectiv
consiliile judeţene,
competenţele statului rămân în vigoare.
Art. 87
Normele de aplicare a prezentului Statut vor fi aprobate
prin hotărâre de Guvern după
consultarea unei comisii compusă de 12 membri din care 6
reprezentanţi ai Guvernului
şi câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ.
Art. 88
Normele de aplicare prevăzute în articolul precedent vor fi
adoptate în 6 luni de la
intrarea în vigoare a prezentului Statut.
Art. 89
(1) Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin
patrimoniului de interes naţional
excluse din competenţa decizională a regiunii sau a
judeţului se întocmeşte de
Ministerul Culturii într-un interval de 6 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Normele de aplicare al articolului 17 din prezentul
Statut se elaborează de
Ministerul Învăţământului şi se adoptă de Guvern în 9 luni
de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(3) Dacă normele prevăzute la alineatul precedent nu au fost
adoptate, judeţele pot
adopta hotărâri administrative privind funcţionarea
instituţiilor prevăzute la art. 17.
Art. 90
Traducerea în limba maghiară a textului Legii Statutului
special al Ţinutului Secuiesc se
publică în Monitorul Oficial al României şi în buletinul
oficial al Ţinutului Secuiesc.
Art. 91
(1) Până la validarea consiliilor judeţelor Covasna,
Harghita şi Mureş rezultate din
primele alegeri ordinare locale naţionale de după intrarea
în vigoare a prezentului
statut, consiliul regional va fi compus din membrii
consiliilor judeţeni în funcţie.
(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi vor fi aleşi membrii
preşedinţiei interimare a Ţinutului Secuiesc, dintre
consilierii judeţeni în funcţie.
(3) Preşedinţia interimară a Ţinutului Secuiesc va fi în
funcţie până la alegerea noului
Consiliu, după validarea consiliilor judeţene rezultate din
primele alegeri locale
naţionale de după intrarea în vigoare a prezentului statut.
Art. 92
Statutul special al judeţelor Ţinutului Secuiesc precum şi
al Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară al acestora poate fi desfiinţat numai
printr-o lege constituţională şi
numai în urma unui referendum organizat în Ţinutul Secuiesc
cu această temă. Decizia
referendumului este considerată valabilă numai dacă o
majoritate de 50% (2/3) din
numărul total a persoanelor înscrise pe listele electorale
votează pentru desfinţarea
statutului special.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu