Se împlinesc 101 ani de la naşterea Mariei Tănase, cea care
s-a ridicat dintr- o mahala sordidă, îmbâcsită de colb şi sărăcie, şi a ajuns,
urmând un drum fabulos, alimentat de har, dar şi de un talent nativ cum rar se
poate întâlni să strălucească pe marile scene ale lumii din Viena, Paris,
Londra, Istanbul sau New York.
Puţini ştiu însă că, în umbra reflectoarelor aţintite asupra
ei, securiştii, avizi de informaţii de tot felul care trebuiau raportate
“greilor” din Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, urzeau fel de
fel de planuri mârşave menite să-i răscolească viaţa. Începurile “vânătorii”
Mariei se regăsesc undeva în anul 1960, când un om de “bine” o turna la Securitate.
“Maria Tănase vrea să interpreteze în public un cântec
popular al cărui conţinut vorbeşte despre o persoană care a fost criticată la
şedinţele de partid că bea prea mult de necaz. În cântec se vorbeşte şi despre
tovarăşii de la Raion şi Regiune care beau şi ei şi că tovarăşul criticat s-a
săturat de atâta autocritică. Am reţinut doar două versuri: «Asearî la
şedinţî/Eu mi-am blastămat părinţî...»”, e pasajul din raportul turnătorului
“Ştefan Vasile”, care a fost suficient pentru ofiţerii de la Securitate ca să-i
deschidă “Gaiţei” (n.r. - nume de cod) dosar informativ de urmărire.
Cântecul ei - cules de undeva din zona Bistriţei - nu a
ajuns niciodată la urechile oamenilor obişnuiţi, ci doar la cele ale Constanţei
Crăciun, membru CC al PMR şi ministru al Culturii care, după ce l-a ascultat la
ea în birou, a sfătuit-o pe artistă: “Măriuco, să nu cânţi cântecul ăsta
niciodată în public”.
Odată intrată în colimatorul securiştilor, Maria a devenit o
ţintă până când, în 1963, a închis ochii. În cei trei ani în care a fost
urmărită oficial, între copertele dosarului de urmărire al cântăreţei, aflat
acum în arhiva Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
(CNSAS), securiştii au adunat tot felul de informaţii furnizate de turnători
din anturajul ei.
Ba că Maria e supărată că un cuplet (n.r. - “Te-n burghezişi
Nae”), considerat ostil regimului comunist, a fost scos dintr- un spectacol
(n.r. - “Anotimpurile”), ba că Maria strigă-n gura mare că e exasperată că
Teatrul de Estradă e condus de analfabeţi, în timp ce artiştii, consideraţi de
comunişti nişte maimuţoi, mor de foame, iar toate balerinele au tuberculoză sau
că Maria are o atitudine vulgară.
Într-o zi, “Pasărea Măiastră”, ştiută ca fiind o fire
slobodă la gură, i-a zis lui Leonte Răutu, membru marcant al CC al PMR, că
amestecul comuniştilor în actul de cultură este tot una cu amestecul cuiva în
viaţa sexuală a unor persoane.
“Oficial, Maria Tănase era artist emerit al poporului. Era
scoasă în faţă cu fiecare ocazie care trebuia să promoveze muzica populară
românească. Acest fapt nu i-a împiedicat pe comunişti să o supravegheze până la
moarte pentru două versuri considerate duşmănoase. Faptul că era o vedetă nu a
apărat-o de Securitate, ci poate doar de închisoare pentru că, dacă era un om
obişnuit, nu se ştie dacă o mai lăsau în libertate”, ne-a declarat Mădălin
Hodor , consilier superior din cadrul Direcţiei de Investigaţii a CNSAS.
Preluare http://www.directproprietar.ro/Maria-Tnase--urmrit-de-Securitate-pentru-un-cntec-dumnos
C.L.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu