Poezii pentru copii – Elia DAVID

De ce mor frunzele?

Aşa galbene cum le vezi,

frunzele au curajul să cadă,

să se adune în grădini sau pe stradă,

să-şi aleagă cea mai iute pasăre migratoare

după care, în stoluri,

să zboare

Pentru că frunzele nu mor niciodată,

doar se despart, hotărâte,

de o lume uscată

Şi tare se mai grăbesc,

înfruntând arşiţă, vijelii, geruri şi ploi,

ca să-i aducă lumii

verdele înapoi

De ce sunt aşa de scurte zilele?

Ca să te poţi trezi copil

în fiecare ultimă dimineaţă,

bucurându-te iar şi iar

de toate clipele de bucurie primite în dar

Zilele sunt scurte ca să nu te risipeşti

Ca să pui astăzi o cărămida

şi mâine să tencuieşti

palatul faptelor bune în care vei locui

când zilele, tot mai scurte,

se vor sfârşi

De ce nu pot arborii umbla?

Lumea crede că arborii nu pot umbla,

dar ei umblă zi şi noapte,

neîncetat,

unii pe când omul merge înainte şi înapoi,

alţii pe când omul se lungeşte în pat

Umblă arborii, umblă agale,

o viaţă întreagă,

şi cine merge pe drumul lor începe să înţeleagă

că se ţin arborii drepţi,

dar câteodată şi lor li se pare greu

să rămână legaţi de pământ

în timp ce umblă spre Dumnezeu