marți, 2 februarie 2016

Ultima carte la care a lucrat criticul Augustin Cozmuţa este Antologia literară „Paşi Împreună”

Sâmbătă, 30 ianuarie, în cadrul şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureş, a avut lansarea Antologiei literare „Paşi împreună”, Editura „Gutinul” Baia Mare, antologie alcătuită de Florica Bud, Augustin Cozmuţa şi cu sprijinul iniţiatorului acestui proiect generos prof. Dan V. Achim.
Domnul Augustin Cozmuţa nota în prefaţa cărţii în octombrie 2015 la Ferneziu următoarele: „Deşi pare un solitar, creatorul simte o solidaritate de cenaclu, de promoţie ori de generaţie, acesta din urmă fiind cea mai puternică solidaritate între condeieri, fiind axată pe afinităţi profunde. Nu toţi ajungem să împărtăşim un asemenea sentiment de apartenenţă, la care unii râvnesc, simţind că înaintează cu zbor mai liber pe valurile niciodată liniştite ale creaţiei. Orice tendinţă de izolare se metamorfozează cu trecerea timpului într-o revărsare de ape, menite a fertiliza în chip miraculos tărâmul literaturii. Vrând – nevrând, condeierii devin solitari cu visul de-a atinge pământul făgăduinţei”.
De apreciat în mod deosebit MEDALIONUL COMEMORATIV ION BURNAR ( 24 octombrie 1947 Dragomireşti – 20 octombrie 2010 Cicârlău, MM ).
Semnează la rubrica „Antologie de cenaclu”: Rodica Dragomir, Gelu Dragoş, Ioan Hada, Marian Hotca, Dragomir Ignat, Ştefan Jurcă, Elisabeta Kirchmajer Donca, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Luisa Neruţ, Toma G. Rocneanu, Ioana Ileana Şteţco, Vasile Tivadar; la secţiunea „Profiluri”: Doina Rândunica Anton, Vasile Morar, Iurii Pavliş, Ioan Adrian Pop, Marin Slujeru, Augusta Stan Buteanu, Antonia Luiza Zavalic; „Epigrame, cugetări, sonete”: Nistor Ioan Bud şi Ioan Şiman; „Critică şi istorie literară”: Delia Felicia Munteanu; „Traduceri”: Ana Olos.
Şi pentru că ne este tot mai dor de poetul Ion Burnar, la final vă propunem unul dintre ultimele poeme, scris la 2 octombrie 2010, la Bolzano, Italia unde era în vizită la soţia Florica şi fiul Bogdan:

Lumi paralele

Oare ce umbră a trecut deasupra acestei
ierbi acum o mie de ani
a fost călcată cosită mângâiată
s-au adăstat speranţe aici sau ură
iarba pe care-o ating troieneşte-ntr-o albă lume
mai uriaşă distanţa între ea şi orbul meu
decât între galaxiile care-au fost demult
trăim în lumi paralele ţinându-ne de mână
nicidecum nu se-ntâlneşte undeva o lumină
trăise în ghinda mea nevăzut de nimeni
cum foile de ceapă
invidioase pe usturoi că se protejează mai bine


                                                                    Gelu Dragoş


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu