Mai există baroni locali?

 Intrat în dezbatere publică – de fapt aşa-zisele dezbateri publice sunt doar nişte formalităţi de care nu se ţine seama niciodată – proiectul de lege privind rectificarea bugetară este criticat de către opoziţie pentru că se acordă din nou sume mari pentru „baronii locali”.

Dacă mă gândesc bine, chiar că nu ştiu dacă mai există baroni locali. Ştim cu toţii că există primari, preşedinţi de consilii judeţene, mai mult sau mai puţin gospodari, mai mult sau mai puţin interesaţi zi şi noapte de problemele comunităţii.

Cu ceva vreme în urmă titulatura de „baron local” era lipită de fruntea liderilor judeţeni PSD. După înfiinţarea USL, titlul a fost împărţit între PSD şi PNL. De fapt în 2012 cele două partide au câştigat tot, primării şi consilii judeţene. Cum PDL a rămas oarecum pe dinafară, dar mare deţinător şi el de baroni locali, după divorţul dintre PNL şi PSD fostul partid al lui Traian Băsescu s-a lipit până la contopire cu PNL. Desigur în speranţa că va acapara de la PSD toate funcţiile de conducere teritorială, toate titlurile de baron local.

Planul de acasă nu s-a potrivit cu cel din târg şi astfel titlurile de tristă amintire s-au împărţit. Ca să fie lucrurile şi mai clare, de comun acord cele două formaţiuni politice mari, cu concursul UDMR, au decis că într-o confruntare bărbătească este potrivit ca alegerile să se facă dintr-un singur tur. O înţelegere ca între interlopi. Pentru că democratic este ca alegerile să se facă în mai multe etape, până rămâne cel mai bun.

Ce s-ar întâmpla la fotbal dacă campionatele s-ar câştiga dintr-un singur tur? Ce s-ar întâmpla dacă alegerile prezidenţiale, dacă şeful statului ar fi ales dintr-un singur tur? România ar fi avut de 30 de ani un preşedinte PSD.

Să revenim, însă, la baronii locali. Că se văd sau nu, că sunt numiţi cu titlul dezonorant „baroni locali”, această tagmă va exista atâta vreme cât alegerile  gospodarilor şefi, adică ale primarilor, se vor desfăşura dintr-un singur tur. În acest fel se păstrează privilegiile, se creează clanuri în jurul unui om care ştie că dacă obţine 20-30% din voturi câştigă un nou mandat.

Primarul din Caracal a fost ales dintr-un singur tur. Din această cauză a fost total absent pe tot parcursul anchetelor, cercetării criminalului în serie din oraşul său. Şi dacă în continuare alegerile se vor face dintr-un singur tur îşi va reînnoi mandatul.

De regulă după fiecare criză, după fiecare tragedie, nu se trag învăţăminte. Interesele politice transcend interesele publice, le pun în umbră. Problema cetăţeanului, a individului, rămâne mereu în plan secundar.

Politicienii ştiu că trebuie să lase impresia că rezolvă problemele generale, ale comunităţii, iar individul nu contează. Asta înseamnă politică de stânga. Însuşi statul român de după 1989 este unul de stânga. Decide tot, în toate domeniile, chiar dacă ia deciziile cele mai proaste. Numai într-un stat de stânga este posibilă existenţa unui teritoriu adevărat „stat în stat”. Judeţul Olt este fieful PSD. Acolo sunt câştigate de PSD toate alegerile. Aşa cum este Vrancea lui Marian Oprişan. Sau cum era Constanţa lui Radu Mazăre. Cum sunt primăriile marilor oraşe câştigate de aceiaşi primari după fuziunea PNL-PDL.

Da, există „baroni locali”, dar nu li se mai spune „baroni locali”. PNL insistă însă şi, de câte ori are ocazia, înfierează baronii locali, apreciind că ei aparţin doar PSD-ului.

În realitate fiecare partid îşi doreşte oameni puternici în teritoriu. Nu contează ce fac ei pentru judeţul respectiv, important este să aducă voturi. Cum la recentele alegeri PSD a obţinut rezultate slabe, rezultă că baronii locali ai PSD nu mai sunt rentabili. Poate o infuzie de capital îi va revigora. Acest lucru îngrijorează PNL. Semnalul lui de alarmă nu va avea niciun efect pentru că în nicio situaţie aşa-zisa „dezbatere publică” nu schimbă cu nimic niciun proiect de lege nici la guvern, nici într-un consiliu local.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş