COMUNICAT DE PRESĂ

CONFERINȚĂ & LANSARE DE CARTE

Joi, 28 noiembrie 2019, ora 18:00

Sala Tonitza, Muzeul de Artă Cluj-Napoca

            Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, are plăcerea de a vă invită joi, 28 noiembrie 2019, ora 18:00, la conferința cu tema „Pictori și ateliere din jurul anului 1500, între Viena, Nuremberg și Transilvania. Investigații ale unor piese din Muzeul de Artă Cluj-Napoca și nu numai”, susținută de istoricul de artă Ciprian Firea, cercetător științific în cadrul Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Filiala Cluj. Cu această ocazie va fi lansat și amplul său volum de specialitate intitulat „Polipticele medievale din Transilvania: artă, liturghie, patronaj”, apărut la Editura Mega. 

  Evenimentul va avea loc la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ța Unirii nr. 30), în Sala Tonitza, în prezența conferențiarului invitat și a autorului lucrării, cercetător științific Ciprian Firea, a directorului Editurii Mega, Cristian Sincovici și a reprezentantului Muzeului de Artă Cluj-Napoca, muzeograf Alexandra Sârbu.

 Reunită sub genericul „Pictori și ateliere din jurul anului 1500, între Viena, Nuremberg și Transilvania. Investigații ale unor piese din Muzeul de Artă Cluj-Napoca și nu numai”, conferința publică își propune să aducă sub lumina reflectorului câteva opere transilvănene datând între cca. 1480-1520 și care prezintă certe conexiuni cu arta creată în două dintre cele mai importante centre de producție artistică din epocă: Viena și Nuremberg. Pe baza unor caracteristici, se poate reconstitui activitatea câtorva ateliere și pictori ce au lucrat în acea epocă în Sibiu, Brașov și, mai ales, în Sighișoara. În căutarea atribuirilor cât mai veridice, în afara analizei stilistice „clasice”, pe baze morelliene, au început să fie folosite tot mai frecvent și alte metode de investigație (reflectografie și spectroscopie în infraroșu, spectroscopie Raman UV-luminescență etc.) care aduc informații noi din materialitatea operei de artă și din practicile „invizibile” ale atelierelor sau artiștilor. Prin revelarea trăsăturilor desenului pregătitor, prin compararea modului de pregătire al panourilor sau al pigmenților folosiți etc. se pot face „diagnoze ” și atribuiri cu grad mai mare de veridicitate. Prezentarea își propune să aducă în fața publicului cercetări făcute asupra unor picturi din patrimoniul național (unele păstrate la Muzeul de Artă din Cluj, dar și în alte muzee sau monumente din țară) pentru a revela asemănări și deosebiri în stil și tehnici de atelier și apropieri cu opere contemporane din marile centre europene. Cercetările au fost sprijinite printr-un proiect de cercetare finanțat prin UEFISCDI („Elaborarea de metodologii complexe privind atribuirea și autentificarea unor picturi medievale și premoderne din patrimoniul național” – 53 PCCDI).

  În continuarea conferinței, va avea loc și lansarea volumului „Polipticele medievale din Transilvania: artă, liturghie, patronaj” de Ciprian Firea, apărut la Editura Mega din Cluj-Napoca, publicație care are ca subiect o anumită categorie de obiecte de artă, cea a „retablului” (sau, cum este mai bine cunoscută, a „polipticului”), dar a cărei sorginte temporală şi culturală (Transilvania evului mediu târziu şi a Renaşterii) o situează, parafrazând deja clasica sintagmă a lui Hans Belting, în „arta dinaintea epocii artei”. Creat pentru a îmbogăţi semantic şi vizual un spaţiu sacral şi interacţionând în diferite moduri cu acesta, retablul îndeplinea un multiplu rol, cel pur estetic, de decorum, aflându-se în planul secund al unuia mult mai important pentru epocă: rolul de cult. Volumul aduce în fața publicului, pentru prima dată în limba română, o sinteză a artei polipticului medieval din Transilvania între cc. 1450-1550, sinteză completată de un amplu catalog (cca. 100 de piese), de un dicționar de pictori și un bogat material ilustrativ. Lucrarea acordă atenţie atât artei investite în retabluri, cât şi reconstituirii funcţionalităţii originare ca parte componentă a cultului. O importanţă comparabilă a fost acordată integrării polipticelor medievale în societatea timpului lor, explorând motivaţiile pentru care acea societate le-a dorit şi le-a creat. Arta, liturghia şi patronajul reprezintă așadar reperele cele mai importante ale volumului prezentat la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.

INTRAREA ESTE LIBERĂ ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE!