Când n-ai ce face îți găsești de lucru. Nici nu are importanță ce anume. Totul e ca lumea să vadă că ești preocupat de viața ei, că te lupți pe toate planurile ca să-i faci existența mai ușoară, mai suportabilă. Cam în acest registru se înscrie recenta găselniță aprobată de Consiliul Local Baia Mare, prin care s-a hotărât schimbarea denumirii unor străzi din municipiu.
De ce? Nimeni nu știe. Nici nu cred că poate exista vreun argument viabil ca să justifice aflarea-n treabă a aleșilor locali în frunte cu primarul ales. O singura stradă, „Industriei”, pare să-și justifice pierderea numelui având în vedere că de vreo 30 de ani termenul „industrie” a devenit o amintire, a dispărut pur și simplu din peisaj. Poate că nici nu le place aleșilor cuvântul, așa că au decis să scape de această povară. Strada respectivă se va numi „Episcop martir Alexandru Rusu”.
Să rămânem în lumea bisericii și să remarcăm că „Piața Arhiepiscopul Iustinian” va deveni „Piața Alexiu Pocol”. Ciudată decizie dacă ne gândim că piața respectivă a primit numele „Iustinian” cu puțini ani în urmă, tot printr-o hotărâre a înțelepților consilieri. Dacă ar existat vreun dram de logică, pentru „Alexiu Pocol” s-ar fi putut găsi o altă locație că sunt destule străzi și piețe care au nume anacronice.
Ca o compensare pentru memoria regretatului arhiepiscop Iustinian, au legat numele său de Parcul Central, care devine astfel și „Iustinian”. De ce? Greu de răspuns. Poate pentru că parcul e vecin cu domeniul catedralei episcopale...
Am văzut mai multe reacții ale oamenilor care nu sunt de acord ca un parc să aibă un nume atipic, fără nici cea mai mică legătură cu realitatea, cu istoria, cu destinația. Hotărârea nu face altceva decât să provoace indiferență, neîncredere, antipatie față de biserică pentru că se va încetățeni ideea că a fost cerută și impusă de mai marii ei. Nu știu care a fost scopul acestei găselnițe, dar efectele sunt total diferite față de așteptări.
Alte reacții, unele vehemente, au apărut la atribuirea numelui „Jókai Mór” străzii „Construcției”, „Walter Friedrich” străzii „Luminiței” și „Lendvay Marton” pentru „30 Decembrie”. Nu trebuie să explic de ce nu sunt de acord cetățenii majoritari ai municipiului cu aceste modificări, se înțelege de la sine. Voi căuta în schimb să dovedesc că numele astea, cu excepția „Lendvay Marton”, sunt alese la nimereală și propuse, bănuiesc de consilierii maghiari, fără nicio socoteală.
Aleșii majoritari n-au pus întrebări, primarul și apropiații, în căutarea unei majorități confortabile (și) prin votul consilierilor UDMR, au trimis proiectul de hotărâre la aprobare. Că așa se face politica, pentru cei aleși, în detrimentul voinței și așteptărilor majorității populației.
Walter Friedrich a fost un geolog austriac, specializat în studiul mineralelor din zăcămintele metalifere. Nu există nicio dovadă că personajul respectiv ar fi avut vreo legătură cu Baia Mare. Deși nu există date concrete, hai să spunem că ar fi putut veni pe meleagurile noastre unde funcționau mai multe mine. A fost ca un turist oarecare din moment ce nimeni nu l-a pomenit. Și atunci de ce trebuie să-i rămână numele pe o stradă din Baia Mare? Asta ar trebui să ne spună primarul în funcțiune, că el trebuie să vegheze asupra acestor lucruri. A, am uitat de problema majorității din CL.
Nu altfel stau lucrurile în cazul scriitorul maghiar Jókai Mór (1825 -1904), care a fost de mai multe ori prin Baia Mare, dar nu există nicio o referire majoră în opera sa literară despre această zonă. E un scriitor remarcabil, un simbol al literaturii maghiare, un apărător al identității ungurilor... pe vremea când Ungaria anexase Transilvania și asuprea fără milă etnia română.
Să-i aperi pe asupritori, să le promovezi interesele prin mediile europene, iar peste o sută și ceva de ani urmașii asupriților să-ți pună numele pe colțul unei străzi dintr-un oraș românesc, numai o dovadă de cretinism și infantilism politic poate fi. Și asta prin votul liber al inconștienților aleși locali.
Deci Jókai Mór și Walter Friedrich au dreptul să dețină numele unor străzi. Dar oare scriitorul Augustin Buzura, care a absolvit Liceul „Gheorghe Șincai” Baia Mare, s-a născut la două palme de aici, sau marele artist plastic băimărean Mihai Olos, nu intră în calculele aleșilor?
Sunt doar două nume emblematice, luate la întâmplare, dintr-o pleiadă de oameni de valoare care merită atenția contemporanilor. Și noi cinstim memoria unor personaje de aiurea...
Grigore Ciascai
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu