Se afișează postările cu eticheta 1 mai 2022. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1 mai 2022. Afișați toate postările

duminică, 1 mai 2022

Evenimentele zilei de 1 mai 2022

 


Evenimente ale zilei 1 mai

305

Împărații romani Dioclețian și Maximian renunță la demnitatea de auguști, lucru ce consemnează sfârșitul primei tetrarhii. Locul lor este luat de Galerius și Constanțiu I.

1359

Recunoașterea Mitropoliei Țării Românești, cu sediul la Curtea de Argeș, de către Patriarhia din Constantinopol.

1581

Sigismund Bathory este ales principe al Transilvaniei.

1707

Anglia s–a unit cu Scoția sub numele de Marea Britanie.

1776

Ordinul Iluminaților este fondat în Ingolstadt (Bavaria de Nord), de Adam Weishaupt.

1786

Premiera operei comice "Nunta lui Figaro" (4 acte) de W. A. Mozart, la Burgtheater din Viena. Libretul este de Lorenzo da Ponte, după piesa cu același titlu a lui Beaumarchais.

1821

Turcii pătrund în Moldova , pe la Brăila , și în Țara Românească, pe la Giurgiu, Călărași, Calafat și Bechet, pentru a înăbuși revoluția condusă de Tudor Vladimirescu.

1831

Se înființează, la București, Arhivele Statului din Țara Românească.

1865

Intră în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie/3 mai 1864)

1899

Bayer introduce aspirina în Germania.

1919

Guvernele sovietic și ucrainean au adresat guvernului român doua ultimatumuri prin care îi cereau să părăsească în 24 de ore Basarabia și Bucovina.

1921

A aparut, la Cluj și București, bilunar, apoi lunar, revista Gândirea, publicație tradiționalistă care tindea să orienteze creația spre valorile autohtone;

în paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Calinescu, Eliade (directori: Cezar Petrescu la Cluj și Nichifor Crainic la București).
1941

Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.

1950

În Republica Federală Germania nu mai există bonuri de masă, raționalizarea alimentelor a fost abolită.

1956

A fost înființat Institutul de Arheologie din București.

1967

Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu.

1975

Preotul Constantin Galeriu devine paroh al bisericii "Sfântul Silvestru" din București.

1979

Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei

1991

A intrat în vigoare Acordul de comerț și cooperare comercială și economică dintre România și Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.

1992

Intră în vigoare Documentul de la Viena, adoptat prin consens, la 5 martie 1992 de 48 de state ale CSCE

1993

A intrat în vigoare Acordul dintre România și Asociația Europeană a Liberului Schimb/AELS.

1994

Ayrton Senna moare în urma accidentului din MP al statului San Marino.

1995

Începutul Operațiunii Blitz; armata croată a înlăturat forțele sârbe din regiunea auto-proclamată Republica Sârbă Krajina.

1997

Partidul Laburist obține cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair este învestit oficial de către regina Elisabeta a II–a cu formarea guvernului.

1998

Reuniunea liderilor UE, miniștrilor de finanțe ai țărilor UE și ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană.

UME – pentru a stabili ratele de schimb bilaterale și pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Bancii Centrale Europene.
1998

Intră în vigoare Convenția Consiliului Europei privind spălarea, depistarea, capturarea și confiscarea banilor proveniți din activități criminale.

2002

A început să funcționeze Garda de Mediu, condusă de un comisar național – la nivelul țării, și de un comisar județean – la nivel de județ.

2002

La Salonul Internațional al Invențiilor și Produselor Noi de la Geneva, ediția nr. 30, România a câștigat 67 de medalii (din care 15 de aur) și trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de țări.

Printre premianți sunt profesorii Universității Bioterra din București – medalie de aur pentru "vodca ecologica" și de argint pentru sucul fără conservanți "Carotina".
2003

A intrat în vigoare noul Cod Poștal din România.

2004

Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria aderă la Uniunea Europeană.

2004

Odată cu extinderea Uniunii Europene, s-a restructurat Acordul Central European al Comerțului Liber (CEFTA), fapt ce se răsfrânge și asupra României.

2008

Se inaugurează Hangzhou Wan Daqiao, cel mai lung pod de dincolo de ocean, dintre Cixi si Jiaxing din Republica Populară Chineză.

2011

Papa Ioan Paul al II-lea este beatificat la Vatican de succesorul său, Papa Benedict al XVI-lea.


Celebrări 1 mai

Marie Corelli1855

A fost născut Marie Corelli.

Joseph Addison1672

A fost născut Joseph Addison.

Ignazio Silone1900

A fost născut Ignazio Silone.

1927

A fost născut Annie Bentoiu.

1936

A fost născut Anatol Codru.

1942

A fost născut Ana Delea.

1928

A fost născut Solo Har-Herescu.

1946

A fost născut Anda Hristu.

Ion Ianosi1928

A fost născut Ion Ianosi.

1942

A fost născut Titu Popescu.

1948

A fost născut Paul Purea.

1933

A fost născut Miron Scorobete.

1938

A fost născut Marin Tarangul.

Alexandru Philippide1859

A fost născut Alexandru Philippide - FOTO.

Dave Willis1970

A fost născut Dave Willis.


Comemorări 1 mai

Ivan Evseev2008

A murit Ivan Evseev.


Sursa: Wikipedia

sâmbătă, 30 aprilie 2022

Evanghelia de Duminică: Vindecați de necredință prin îndoiala lui Toma

 


Duminica a 2-a după Paști (a Sfântului Apostol Toma) Ioan 20, 19-31

În ziua cea dintâi a săptămânii, fiind seară şi ușile încuiate, acolo unde erau adunați ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus şi a stat în mijlocul lor şi le-a zis: Pace vouă! Şi, zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii văzându-L pe Domnul. Atunci Iisus le-a zis iarăși: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi, spunând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate, şi cărora le veți ține, ținute vor fi. Însă Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Iisus. Deci i-au spus lui ceilalți ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Şi, după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru, şi Toma era împreună cu ei. Şi a venit Iisus, ușile fiind încuiate, şi a stat în mijlocul lor şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele, şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea, şi nu fi necredincios, ci credincios! A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Iisus i-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiți cei ce n-au văzut şi au crezut! Iisus a făcut înaintea ucenicilor Săi şi alte multe minuni, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris ca să credeți că Iisus este Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, viață să aveți în numele Lui.

Duminica a 2-a după Învierea Mântuitorului este cunoscută și sub denumirea de Duminica Tomii. Această zi, fiind duminică, este „întâia zi a săptămânii”, potrivit vechii tradiţii iudaice. În acelaşi timp, Duminica Tomii este ziua a opta după Înviere. Sinaxarul zilei explică semnificaţia mistică, deloc întâmplătoare a prăznuirii acestei duminici: ziua aceasta „este o înnoire a învierii care cu dreptate se poate numi şi a opta zi şi cea dintâi. A opta, ca una ce se face la opt zile după Paşti, iar întâia ca una ce este începătoare a celorlalte zile ale săptămânii. A opta iarăşi, fiindcă este rânduită ca icoană a acelei zile fără de sfârşit, a veacului viitor, care va fi desigur şi cea dintâi şi una singură, nemaifiind despărţită de vreo noapte”. După cum este lesne de înţeles, ziua duminicii, ca a opta zi, este chip al zilei eshatologice, devenind pentru noi ­astăzi-ul  Împărăţiei lui Dumnezeu.

Duminica Tomii – „celălalt Paști”

Sinaxarul praznicului explică, de asemenea, temeiul instituirii acestei duminici, denumită și antipasha sau „celălalt Paști”: „Era un obicei vechi, ca să se facă înnoirea, adică prăznuirea, în fiecare an, a întâmplărilor vestite; că scurgându-se timpul şi ajungând din nou la ziua în care avusese loc, mai înainte, o întâmplare, se făcea în fiecare an pomenirea acelei întâmplări, spre a nu se da uitării faptele măreţe. Pentru că Învierea Domnului întrece în măreţie toate celelalte lucruri din viaţă şi este mai presus de toată cugetarea, o înnoim şi o prăznuim nu numai în fiecare an, ci şi pururea, în fiecare a opta zi”. Acest praznic al înnoirii ne dezvăluie nevoia ce o resimt credincioşii de a retrăi sau prelungi momentul principal al iconomiei mântuirii, Învierea Mântuitorului Hristos.

Arătarea Domnului la opt zile după Sfânta Sa Înviere și încredințarea lui Toma

Pe lângă aceasta, prăznuim în această duminică şi arătarea Domnului la opt zile de la înviere Sfinţilor Apostoli şi încredinţarea lui Toma, după mărturia imnografiei Triodului: „Astăzi, primăvara înmiresmează şi făptura cea nouă se bucură; astăzi se ridică încuietorile uşilor şi ale necredinţei prietenului Toma, care grăieşte; Domnul şi Dumnezeul meu!”. Aproape toate textele liturgice ale acestei duminici vorbesc despre faptul arătării Domnului şi despre încredinţarea lui Toma despre Sfânta Înviere. Uimirea stăpâneşte sufletele credincioşilor, văzând pe Stăpânul, lăsându-se pipăit de cel din ţărână: „O, uimitoare minune! Iarba atingându-se de foc s-a păzit nearsă, că punându-şi Toma mâna în coasta cea de foc a lui Iisus Hristos Dumnezeu, nu s-a aprins prin pipăire, ci neîncrederea sufletului a schimbat-o în dreaptă credinţă…”. Așadar, Duminica Tomii stă în strânsă legătură cu arătarea Mântuitorului, odată cu intrarea Sa prin uşile încuiate la Sfinții Apostoli, în seara zilei Învierii. Dintre Apostoli lipsea însă Toma, care, auzind vestea de la ceilalţi, nu voia să creadă adevărul învierii din spusele lor, dorind să-l vadă şi el pe Hristos Cel înviat şi chiar să-I pipăie rănile şi coasta pentru a se încredinţa pe deplin (Ioan 20, 19-25). Înţelegându-i neputinţa şi dorind să-l încredinţeze, Mântuitorul Se arată din nou ucenicilor, în a opta zi de la înviere, de faţă fiind acum şi Toma, pe care Domnul îl cheamă la încredinţare, invitându-l să-I pipăie rănile şi coasta (Ioan 20, 26-29).

Penticostarul preia toate relatările biblice privitoare la evenimentul petrecut în această duminică, descoperindu-le semnificaţii profund duhovnicești. Vom încerca să redăm textele semnificative, într-o succesiune cronologică a evenimentelor. Astfel, despre prima arătare a Mântuitorului, în seara Învierii, textul liturgic arată: „Uşile fiind încuiate, venit-ai la ucenici Hristoase. Atunci Toma, prin dumnezeiască rânduială, nu se afla cu dânşii. Că zicea: nu voi crede de nu voi vedea şi eu pe Stăpânul. De nu voi vedea coasta din care a ţâşnit Sângele, apa, botezul; de nu voi vedea rana, prin care s-a vindecat omul de rana cea mare; de nu voi vedea că nu este ca un Duh, ci trup şi oase…”. De aceea, a urmat o a doua arătare, în cea de-a opta zi: „După Învierea Ta, Doamne, adunaţi fiind ucenicii Tăi şi uşile fiind încuiate ai stat în mijlocul lor, pace dân­du-le…”. A urmat invitaţia adresată lui Toma: „Atinge-te, Tomo, de coasta Mea cu mâna, zice Hristos, şi vino de pipăie semnele cuielor; cercetează cu credinţă şi crede Mie, nu fi neîncrezător”. „Punându-şi Toma mâna în coasta cea de foc a lui Iisus Hristos Dumnezeu, nu s-a aprins prin pipăire; ci neîncrederea sufletului a schimbat-o în dreaptă credinţă. Şi cu căldură a grăit din adâncul sufletului: Tu eşti Stăpânul şi Dumnezeu, Cel ce ai înviat din morţi, slavă Ţie”. Toma s-a încredinţat aşadar prin pipăire de Dumnezeirea şi umanitatea Mântuitorului: „Toma (…), cutremurân­du-se, a simţit, Mântuitorule, îndoita lucrare a celor două firi, care erau întru Tine împreunate, fără amestecare”. Încredinţarea lui Toma despre Învierea Mântuitorului are pentru creştini o valoare covârşitoare. Prin atingerea lui Toma de coasta Mântuitorului Hristos, toţi creştinii au primit certitudinea Învierii şi Dumnezeirii Sale. Toma s-a convins despre Învierea Domnului, oferind tuturor creștinilor de după el un nou temei de credinţă neîndoielnică. Mântuitorul tocmai de aceea zice despre cei care vor crede în învierea Sa fără să ceară dovezi palpabile: „Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut” (Ioan 20, 29). Pornind de la aceste scurte consideraţii, spunem că Biserica nu-l incriminează în chip absolut pe Toma, ci numeşte îndoiala lui „o bună necredinţă”: ,,… O, nevinovata îndoială a lui Toma. Inimile credincioşilor la cunoştinţă le-a adus”. Necredinţa lui Toma prin actul pipăirii rodește în primul rând încredin­țarea despre Dumnezeirea Mântuitorului și despre Învierea Sa din morți şi apoi mărturisirea acestui fapt: „O, uimitoare minune! Necredinţa a rodit credinţă ne­zdrun­cinată. Că zicea Toma: De nu voi vedea, nu voi crede! Dar pipăind coasta, a mărturisit pe Cel întrupat, ca pe Însuşi Fiul lui DumnezeuL-a cunoscut ca pe Cel ce a pătimit cu trupul, L-a propovăduit ca pe Dumnezeul Cel înviat; şi a grăit cu glas de bucurie: Domnul meu şi Dumnezeul meu, slavă Ţie”. Mărturia încre­dințării lui Toma despre Învierea Mântuitorului este una plină de putere pentru toţi credincioşii: „Toma (…) s-a învrednicit să pipăie coasta Lui; acela a scos de acolo, cu înfricoşare, adânc de teologie: taina întrupării lui Hristos; iar acesta s-a învrednicit de a ne învăţa pe noi cele de taină; că a pus lămurit, înaintea noastră, dovezile Învierii Lui, grăind: Domnul meu şi Dumnezeul meu, slavă Ţie”. Într-un alt text liturgic este subliniat, în sensul arătat mai sus, faptul că această căutare a lui Toma are rostul încredințării despre realitatea Învierii: „Necredinţa lui Toma, pipăind cu dreapta cea iscoditoare rănile mâinilor şi ale picioarelor, cu multă îndrăzneală, spre încredinţarea a toată lumea, adevereşte Învierea cea mântuitoare pentru lume, a Cuvântului Dumnezeu-Omul, din temniţa iadului”.

Iisus Hristos – Învierea și viața noastră

Pe de altă parte, Troparul acestei duminici ne dezvăluie faptul că Hristos-Dumnezeu este învierea noastră, a tuturor, şi că prin Apostolii Săi Mântuitorul înnoieşte întru noi Duhul cel drept: „Pecetluit fiind mormântul, din mormânt viață ai răsărit, Hristoase Dumnezeule; și ușile fiind încuiate, înaintea Ucenicilor ai venit, Învierea tuturor, Duh drept printr-înșii înnoindu-ne nouă, după mare mila Ta”. Învierea noastră vine din adevărata credinţă transmisă nouă fără schimbare prin Sfinții Apostoli. Duhul poate fi drept numai înlăuntrul celor care păstrează credinţa dreaptă, această credinţă nefiind alta decât cea pe care Sfinții Apostoli, primind-o de la Mântuitorul Hristos, au transmis-o mai departe.

Iisus Hristos – Dumnezeu și Om

Praznicul acesta al încredin­țării lui Toma ne descoperă și, în acelaşi timp, ne încredinţează despre cele două firi din persoana Mântuitorului Hristos: „… Nu ai socotit, Bunule, lucru nevrednic, a-i arăta lui  (Toma – n.n.) preacurata coasta Ta și rănile mâinilor și ale picioarelor. Iar el, pipăind și văzând, Te-a mărturisit pe Tine că ești nu numai Dumnezeu și nici numai om, ci a grăit: Domnul meu și Dumnezeul meu, slavă Ție!”. Arătarea către apostolul neîncrezător a fost, așadar, prilej pentru a se învedera că în Hristos-Domnul sălăşluiesc două firi, accentuând totodată faptul că Hristos a rămas și în timpul întrupării Dumnezeu adevărat: „Nepărăsind sânurile părinteşti, Te-ai arătat pe pământ purtător de trup”. Praznicul acesta minunat dă credincioşilor înţelegerea cea duhovnicească, precum lui Toma, încredinţându-i despre Învierea Mântuitorului şi despre toată dreapta învăţătură care decurge din această minune. În sensul acesta, Biserica Îl roagă pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, să dăruiască înţelegere duhovnicească fiilor ei: „… dă-ne înţelegere ca şi lui Toma, ca să strigăm Ţie: Domnul meu şi Dumnezeu, slavă Ţie!”.

 Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu – 01 Mai, 2022

 

Sfântul Apostol Toma între frustrare, necredință și credință

Primele trei duminici ale perioadei sfinte în care ne găsim poartă amprenta Învierii Domnului, care ne procură și ne întreține bucurii duhovnicești unice și nesfârșite.

În prima duminică, în miez de noapte cântăm: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim într-însa.”
Primii martori, dar în același timp, volens-nolens (vrând-nevrând) a Învierii lui Iisus au fost străjerii de la mormânt, aceștia îndeplinindu-și sarcinile de serviciu: „Și iată, s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului coborând din cer și venind a prăvălit piatra de la ușă și ședea deasupra ei și înfățișarea lui era ca fulgerul și îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Și de frica lui s-au cutremurat străjerii și s-au făcut ca morți.” (Matei 28, 2-4). Imediat după aceea „unii din străjeri, venind în cetate, au vestit arhiereilor toate cele ce se făcuseră. Și adunându-se ei împreună cu bătrânii și ținând sfat, au dat bani mulți ostașilor, zicând: „Spuneți că ucenicii Lui venind noaptea, L-au furat pe când noi dormeam. Iar ei luând arginții au făcut precum au fost învățați.” (Matei 28,11-13). Mai făcuseră sfat acele personaje de tristă amintire, când au cerut și au obținut de la Ponțiu Pilat condamnarea lui Iisus la moarte prin răstignire. Pentru ei nu conta deloc faptul că străjerii au văzut un înger strălucitor, spre care nu puteau privi și că s-au aruncat cu fețele la pământ și nici faptul că Iisus a promis că a treia zi va învia. Știau și ei acest lucru ce avea să se întâmple. Pentru ei negarea Învierii lui Iisus, prin orice mijloace, era singurul lucru ce conta și s-au folosit de orice lucruri mârșave, inclusiv prin mituirea străjerilor pentru a-și atinge scopul. Bineînțeles că adevărul Învierii lui Hristos nu poate fi tăgăduit, nu poate fi negat.
Martore ale Învierii Domnului au devenit și femeile mironosițe, care dis de dimineață au mers la mormânt, unde au avut bucuria de a dialoga cu îngerul care a răsturnat piatra de pe mormânt și le-a dat vestea pe care o doreau și o așteptau, încă pe când erau lângă Iisus pe Drumul Crucii: Iisus a înviat din morți. La scurt timp Însuși Iisus le-a întâmpinat, zicându-le: „Bucurați-vă! Iar ele apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui și I s-au închinat.” (Matei 28, 9).
A trecut puțin timp, respectiv din zori de zi și până spre seară, în care au ajuns primele vești despre Învierea lui Iisus și la Sfinții Apostoli: „în ziua aceea, întâia a săptămânii și ușile fiind încuiate, unde erau adunați ucenicii de frica iudeilor, a venit Iisus, a stat în mijloc și le-a zis: Pace vouă! Și zicând acestea, le-a arătat mâinile și coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul.” (Ioan 20, 19-20). Era și timpul ca pacea și liniștea care le-au lipsit din Joia Mare, de la Cina cea de Taină și până atunci să le redobândească. Senzația de nesiguranță și frica ce i-a cuprins, aveau să dispară prin cuvintele pline de putere rostite de Iisus acum, dar și altele rostite la Cina cea de Taină: „Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă.” (Ioan 14, 27). E o altfel de pace, este dumnezeiască, reală, plină de binecuvântări. Avem nevoie de pace cerească ce vine de la Iisus.
Apostolul Toma nu era împreună cu colegii săi de apostolat, când Iisus li s-a arătat acestora și a simțit frustrarea chiar când i-au dat vestea cea mare că Iisus a înviat, spunându-i: „Am văzut pe Domnul.” (Ioan 20, 25). În răspunsul său intempestiv se citea, se vedea, se simțea frustrarea lui: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” (Ioan 20, 25). Această poziție a ucenicului Toma, această pretenție nu i-o putea satisface decât Iisus printr-o nouă arătare în fața ucenicilor și între ei fiind de față și cel vizat: Toma și acest lucru a devenit posibil: „Și după opt zile, ucenicii Lui erau iarăși înăuntru și Toma împreună cu ei. Și a venit Iisus, ușile fiind încuiate și a stat în mijloc și a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu măna Ta și o pune în coasta Mea și nu fi necredincios ci credincios.” (Ioan 20, 26-27). Reacția ucenicului Toma la cuvintele lui Iisus nu a început cu „Dacă...”, ca în urmă cu opt zile, ci cu totul altfel: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” (Ioan 20, 28). O expresie cât o mie de cuvinte! Iar noi zicem: „Domnul nostru, Dumnezeul nostru, mântuiește-ne!” Amin.

Hristos a înviat!

Cine vine la Sâmbra Oilor?

 


Duminică avem a 64-a ediţie de la Sâmbra Oilor. De-a lungul anilor, aici au ajuns preşedinţi, premieri, oameni importanţi din politică.

Conform surselor noastre, la ediţia din 2022 sunt confirmate prezenţele: ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, Ministrul Secretar de Stat al românilor de pretutindeni, Gică Cârciu Alin Seserman secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Vicepreşedintele PSD responsabil pe regiunea de Nord Vest Radu Moldovan, Vicepreşedintele PSD Gabriel Zetea, Senatorul PSD şi preşedintele PSD Suceava, Ioan Stan, Primarul municipiului Zalău, Ionel Ciunt.

Şi-a anunţat prezenţa la Sâmbra Oilor  şi ministrul apărării, clujeanul Vasile Dâncu.

                                                                                     Cristi SOMEŞAN

vineri, 29 aprilie 2022

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» va fi deschis pentru public de 1 mai

 


În data de 1 mai 2022, cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» este deschis pentru public și poate fi vizitat între orele 10:00-17:00. Ultima oră de acces în muzeu este 16:30.

Expozițiile deschise în această dată sunt următoarele:

• Expoziția permanentă «𝐶𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢𝑙 𝐴𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐 𝐵𝑎𝑖𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑒. 𝑅𝑒𝑝𝑒𝑟𝑒 𝑒𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑖𝑛𝑜𝑣𝑎𝑡̦𝑖𝑖»;

• Expoziția temporară de fotografie «𝐼̂𝑚𝑝𝑟𝑒𝑢𝑛𝑎̆».

Prețul biletului de vizitare a ambelor expoziții este de 7 lei pentru adulți și 3 lei pentru elevi/studenți.

În fotografie pictura ”Muncitori în drum spre uzină” , tablou realizat de Pittner Olivér în 1930.

                                                                                                            GDL