Din perspectivă academică,
numărul din septembrie 2026 se remarcă prin diversitatea tematică și
interdisciplinară, reunind studii de istorie literară, critică și istorie
culturală, eseu, filosofie, poezie, muzică, arte plastice, istorie și
actualitate culturală. Această structură confirmă profilul enciclopedic al
revistei și capacitatea ei de a pune în dialog domenii diferite ale creației
intelectuale.
Deschiderea propriu-zisă a
revistei este consacrată studiului lui Nicolae Mareș, intitulat Nicolae
Iorga, veritabil istoric literar și comparatist. Articolul pune în evidență
raporturile intelectuale și culturale româno-polone, insistând asupra
interesului lui Iorga pentru cultura poloneză și pentru construirea unor
relații de cunoaștere și colaborare între cele două spații culturale.
Un segment deosebit de valoros al studiului
îl reprezintă analiza receptării lui Mihai Eminescu în Polonia, precum și a
rolului lui Iorga în promovarea operei eminesciene în spațiul polonez. Revista
reconstituie contextul conferințelor susținute de Iorga la Universitatea
Jagiellonă și legăturile sale cu traducătorul Emil Zegadłowicz. Sunt
prezentate, de asemenea, primele importante transpuneri în limba polonă ale
unor poeme eminesciene.
Prin această contribuție, revista depășește
perspectiva strict națională și propune o lectură comparatistă a culturii,
demonstrând că literatura română poate fi înțeleasă mai profund atunci când
este privită în relație cu marile culturi europene.
Un alt studiu important aparține lui Ionuț
Țene, Etnogeneza românilor prin analiza limbii. Autorul pornește de
la concepțiile lui B. P. Hasdeu, subliniind importanța cercetării lingvistice
pentru înțelegerea formării poporului român. Studiul urmărește conceptele de
„strat” și „substrat” și modul în care acestea au fost utilizate pentru
explicarea proceselor etnice și lingvistice din spațiul balcanic.
Meritul
tematic al articolului constă în apropierea dintre lingvistică, istorie,
arheologie și antropologie culturală. Revista prezintă astfel etnogeneza nu ca
pe un fenomen simplu, liniar, ci ca pe rezultatul unor interferențe și
stratificări istorice.
În același
timp, textul readuce în discuție actualitatea cercetării lui Hasdeu și
necesitatea confruntării diferitelor tipuri de izvoare. Studiul subliniază
explicit importanța unei abordări interdisciplinare, în care proba lingvistică
trebuie pusă în relație cu datele istorice și arheologice.
Studiul lui
Mihai Caba, Gellu Naum – suprarealistul, aduce în prim-plan una
dintre personalitățile fundamentale ale avangardei românești. Articolul este
construit atât ca prezentare a suprarealismului european, cât și ca analiză a
poziției lui Gellu Naum în literatura română.
Autorul
reconstituie apariția suprarealismului în Franța, raporturile sale cu dadaismul
și afirmarea principiilor avangardiste, pentru ca apoi să urmărească receptarea
curentului în România. Sunt evocate personalități precum Urmuz, Tristan Tzara,
Victor Brauner, Gherasim Luca, Ilarie Voronca și Stephan Roll.
Un punct
forte al studiului este contextualizarea lui Gellu Naum în istoria literaturii
române. Revista observă că Naum a fost ulterior considerat de Nicolae Manolescu
drept „singurul nostru suprarealist adevărat”, accentuând originalitatea și
coerența universului său poetic.
Prin urmare,
numărul din septembrie 2026 continuă să manifeste o preocupare constantă pentru
recuperarea și reevaluarea personalităților majore ale literaturii române.
Revista
acordă un spațiu important poeziei și reflecției asupra raportului dintre
creație, spiritualitate și existență. Studiul Cameliei Suruianu, dedicat lui
Alexandru Mironescu, abordează „poezia ca formă de rugăciune”, iar selecțiile
lirice ale mai multor autori completează dimensiunea poetică a numărului.
Un loc aparte
îl ocupă creația și reflecția poetică a redactorului-șef Doina Drăguț.
Rubrica Jocul minții propune texte din volumul bilingv
româno-englez aflat în curs de apariție, Exerciții de iluminare.
Poemele se concentrează asupra unor teme existențiale și metafizice: timpul,
infinitul, identitatea, condiția umană, lumina și raportul dintre ființă și
univers.
În
articolul Între cosmogonie și conștiință, Doina Drăguț analizează
volumul Epopeea Omului de Al. Florin Țene, apărut la Editura
Napoca Star în 2026. Autoarea observă caracterul neobișnuit al proiectului
poetic, construit pe o viziune cosmogonică și pe o interpretare unitară a
destinului uman.
În această
perspectivă, poezia nu mai reprezintă doar expresia unei sensibilități
individuale, ci devine instrument de meditație asupra originii, devenirii și
sensului existenței. Tema se înscrie firesc în profilul general al revistei, în
care literatura este frecvent pusă în relație cu filosofia și metafizica.
Unul dintre
cele mai consistente texte critice ale numărului este O istorie
interioară a canonului liric românesc, semnat de Doina Drăguț. Studiul
pornește de la volumul lui Ioan Ursu, Poezie românească, de la origini
până azi. Eseuri lirice, ediție îngrijită de Florea Firan, apărut în 2026
la Scrisul Românesc Fundația-Editura din Craiova.
Analiza
urmărește poezia română de la Legenda Meșterului Manole și Miorița până
la Levantul lui Mircea Cărtărescu. Eminescu ocupă o poziție
centrală, fiind interpretat nu numai ca valoare individuală, ci și ca factor
fundamental în configurarea canonului poetic românesc.
Este
important faptul că articolul discută canonul dintr-o perspectivă dinamică, legându-l
de memorie, valoare estetică și transformarea continuă a literaturii. Revista
demonstrează astfel că problema canonului nu aparține exclusiv trecutului, ci
rămâne o temă vie a criticii literare contemporane.
Dimensiunea
interdisciplinară este completată de articole consacrate muzicii. Marin I.
Arcuș semnează un studiu despre Anton Bruckner, iar Constantin Lupeanu este
prezent prin textul dedicat Minunilor Eutherpei.
În aceeași
zonă culturală se înscrie articolul despre Concursul Internațional George
Enescu 2026, semnat de Liliana Popa. Revista consemnează desfășurarea
competiției între 23 august și 19 septembrie la București și subliniază rolul
central al creației enesciene în cadrul concursului.
Prezența
muzicii în paginile revistei confirmă concepția sa despre cultură ca sistem
organic, în care literatura, muzica, artele plastice și reflecția filosofică se
completează reciproc.
Numărul nu se
limitează la literatură și artă. Sunt prezente studii despre Manuc Bei, despre
relațiile culturale româno-chineze, despre Biblioteca Română din Paris, despre
Nicolae Zamfir și despre raporturile internaționale contemporane
Japonia–China–SUA. Cuprinsul indică astfel o perspectivă largă asupra culturii,
în care istoria și geopolitica devin componente ale înțelegerii prezentului.
Această
deschidere spre actualitate este una dintre caracteristicile importante ale
revistei: cultura nu este izolată într-un spațiu livresc, ci este raportată
permanent la societate, istorie și lumea contemporană.
Ilustrația
numărului este realizată de Elena Bissinger, iar revista dedică spații
consistente creației sale plastice. La finalul publicației este prezentată
artista contemporană, originară din Beiuș, licențiată a Facultății de Arte
Vizuale din Oradea. Sunt menționate preocupările sale pentru abstract,
impresionism și expresionism, precum și participarea la expoziții din România
și străinătate.
Prin urmare,
componenta vizuală nu are un simplu rol decorativ. Ea contribuie la
configurarea identității estetice a revistei și la realizarea dialogului dintre
cuvânt și imagine.
Numărul din
septembrie 2026 al revistei „Constelații diamantine” se impune printr-o
structură editorială complexă și printr-o evidentă vocație interdisciplinară.
Literatura, istoria, filosofia, lingvistica, muzica, artele plastice și
actualitatea culturală sunt reunite într-un demers care urmărește să ofere
cititorului nu numai informație, ci și perspectivă asupra valorilor culturii
române și universale.
Un element
definitoriu îl constituie dialogul dintre trecut și prezent. Nicolae Iorga,
Eminescu, B. P. Hasdeu, Gellu Naum și Anton Bruckner sunt reinterpretați din
perspectiva contemporaneității, în timp ce autori și fenomene culturale actuale
sunt integrați într-o perspectivă mai largă asupra evoluției culturii.
Totodată,
revista demonstrează o preocupare constantă pentru memoria culturală
românească, pentru promovarea literaturii contemporane și pentru menținerea
legăturilor dintre creatorii din țară și cei din diaspora. Structura editorială
internațională și lista colaboratorilor confirmă această orientare. Revista
menționează redactori asociați din SUA, Republica Moldova, Germania, Anglia și Olanda, ceea ce îi
amplifică dimensiunea de publicație culturală cu deschidere internațională.
În acest
context, Doina Drăguț, în calitatea sa de redactor-șef, imprimă publicației o
direcție în care exigența culturală, interdisciplinaritatea și libertatea de
expresie se întâlnesc cu preocuparea pentru valorile durabile ale literaturii
și artei. Revista se prezintă, în consecință, ca un spațiu de întâlnire între
memorie și actualitate, tradiție și modernitate, literatura română și cultura
universală.
Titlul
revistei – Constelații diamantine – devine astfel o metaforă
potrivită pentru însăși structura publicației: fiecare autor, studiu, poem sau
creație artistică reprezintă o „stea” distinctă, iar ansamblul lor construiește o constelație intelectuală coerentă.
Prin bogăția
tematică, diversitatea vocilor și deschiderea către dialogul cultural european
și universal, numărul 9 (193) din septembrie 2026 constituie o apariție
semnificativă în peisajul revuistic românesc contemporan, afirmând încă o dată
rolul revistei de mediator între creator, cercetător și cititor.
.jfif)
Alexandru Florin Ţene este poet, prozator, critic literar şi promotor cultural, fiind, în acelaşi timp, fondatorul şi Preşedintele Ligii Scriitorilor din România. Opera sa literară, însumând numeroase volume de versuri, eseuri şi romane biografice, îi consolidează poziţia sa distinctă în galeria scriitorilor români contemporani.
Cronica CD / sept. 2026
este o impecabilă “privire critică” , cu asupră de măsurtă privind importanţa şi prestigiul de care se bucură această
revistă în spaţiul cultural românesc şi unoversal şi în cel de al XVII-lea an
al apariţiei sale lunare.
Mulţumim, stimate Domnule
Al.Florin Ţene!
Felicitări, stimată
Doamnă Doina Drăguţ, redactor – şef!
Mihai Caba, statornic
colaborator al revistei, care are la bord cel de al 95-lea “zbor” prin
Constelaţiile diamantine.
REDACTIA