Se afișează postările cu eticheta specialisti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta specialisti. Afișați toate postările

miercuri, 21 aprilie 2021

Opiniile câtorva specialiști despre pandemie și vaccinul anti-Covid

   Înclin să cred că tot omul cu scaun la cap (firește, din această nobilă familie umană nu face parte grosul politrucilor și toți trepădușii ce se gudură pe lângă ei!) nu se ia orbește după poruncile date de lighioanele cârmuitoare, îndeosebi când aceste lighioane aplică în mod cât mai abuziv „recomandările” antiumane făcute de sforarii planetari (cartelurile farmaceutice,  Organizația Mondială a Sănătății, Bill Gates ș.a.), ci se conduce după competentele opinii și sfaturi, respectiv după exemplul oferit de adevărații specialiști în materie. Îndeosebi atunci când în joc este sănătatea omului, familiei, nației și lumii (cazul de față) și când cetățenii sunt neîncetat bombardați (de peste un an de către toată presa oficial-globalistă) ba cu știri intenționat exagerate (morți, infectați, carantinați, izolați etc.) și, deci, în bună măsură false, ba sunt efectiv amenințați de autoritățile obediente cu amenzi și cu obligativitatea vaccinării prin legi special elaborate în acest sens.

            Cel puțin în România asta se intenționa la un moment dat prin programul de vaccinare al nevrednicului Guvern Cîțu: milioane de vaccinuri achiziționate de la producători (Pfizer, Moderna), tot mai mulți cetățeni înscriși pe liste, presiuni (mai mult sau mai puțin voalate) exercitate asupra bugetarilor etc. Au lăsat-o nițel mai moale după valul de proteste din toată țara...

            Încetinirea ritmului nu înseamnă câtuși de puțin că în continuare ăștia nu vor face tot ce le stă în putință ca să se achite în cel mai detestabilo-slugarnic mod de tenebroasele lor obligații față de carteluri și de păpușarii planetari, îndeosebi acuma când Uniunea Europeană a demarat făcătura numită „Pașaport Covid”. Iar asta se cheamă tot o dementă discriminare: posesorii documentului pot să călătorească fără restricții în spațiul Uniunii Europene și mai departe, pe când nevaccinaților li se interzice acest lucru, chit că se știe foarte bine că acest vaccin pur experimental (netestat corespunzător și, deci, neomologat) nu oprește răspândirea bolii și nu-i protejează pe vaccinați. Dimpotrivă, s-a constatat la noi și în alte țări (bunăoară, Israel și Italia) că, după vaccinare, numărul infectărilor a crescut de câteva ori (în Israel, zice-se, de zeci de ori) în rândul cobailor, așa încât ei cu toții se constituie în noi focare de infecție.

            Până când va continua acest proces, atât de intens politizat și de grobian mediatizat (desigur, la comanda trusturilor farmaceutice și a păpușarilor planetari, care sunt fie proprietari, fie acționari)? Până atunci, ne spune într-un videoclip curajoasa doctoriță Oana Mihaela Secară de la Spitalul municipal Onești, când oamenii se vor imuniza în mod natural (medicul texan Steven Hotze utilizează sintagma „imunizarea naturală de turmă), moment în care coronavirusul – aidoma gripei (cele două maladii seamănă foarte mult în modul de răspândire și manifestare) – va intra imediat în remisiune.

            Vasăzică, toată această agitație politică este absurdă în formă și antiumană în conținut, iar restricțiile fixate (izolarea, carantinarea, purtatul măștii, închiderea școlilor, teatrelor, stadioanelor, restaurantelor, lăcașurilor de cult) sunt deodată inutile și jignitoare pentru demnitatea umană, căci trebuie să ne obișnuim cu gândul că, la fel ca în cazul gripei, nu vom mai scăpa de acest virus și cu toții vom da piept cu el în forme mai ușoare (practic insesizabile la cei mai mulți) sau mai grave, funcție de vâstă și starea de sănătate, în special de vigoarea sistemului imunitar.

            Monitorizând cazurile din spitalul unde profesează, medicul primar Mihaela Secară ne aduce la cunoștință următoarele probe deosebit de elocvente: (a)Peste 92% dintre infectații cu coronavirus cunosc forme ușoare, care nu necesită spitalizare, ci același tratament la domiciliu ca în cazul gripei; (b)Rata vindecaților de Covid este de peste 99% (Steven Hotze vorbește de 99,97%); (c)Prin comparație cu decedații din anii 2018 și 2019, numărul acestora în anul pandemic 2020 a fost cu ceva mai mic, cu toate că mulți bolnavi au fost neglijați și cu toate că în certificatul de deces al suferinzilor de boli grave (cancer, diabet, boli cardiovasculare etc.)  și care au fost infectați, s-a trecut „mort de Covid”. Ceea ce, adaugă dânsa, este totalmente incorect, pentru că înainte de pandemie (sau, mă rog, de decizia politico-globalistă că omenirea este în pandemie), niciodată pe cerificatul de deces al unui canceros gripat nu s-a scris „mort din cauza gripei”.

            Pe scurt, coronavirusul nu este mai periculos și nu face mai multe victime ca alte nenumărate virusuri cu care omenirea se războiește din totdeauna, așa că autoritățile n-ar trebui nici să-i alarmeze pe oameni și nici să impună restricții idioate, ci – dimpotrivă – să-i îndemne să iasă cât mai mult la aer curat pentru a da piept cu uriașa armată a vrăjmașilor invizibili (virusuri și bacterii dăunătoare), deoarece numai în acest chip ei pot să-și întărească sistemul imunitar.

            Taman lucrul ăsta îl spunea anul trecut, îndată după declararea pandemiei, reputatul virusolog german Karin Mölling, punct de vedere care se opunea infectei politici de izolare și pe care eu l-am inclus în articolul Streinu sec și-ncercelat, ce pe români i-a ofensat...: „Trebuie să construim cumva imunitatea. Dar cum poate fi posibil acest lucru fără contacte?...”

            Politica farmaceutico-globalistă fiind cu totul alta (cea pe care o resimțim și în clipa de față), se subînțelege că sfatul eminentei doctorițe nu a fost urmat nicăieri în lume. La noi, de exemplu, grupul torționarilor conduși de necușerul Raed Arafat a urmat lamentabilele sfaturi ale „specialiștilor” Adrian Streinu-Cercel și Alexandru Rafila, cei care au fost descoperiți pe statele de plată ale cartelului farmaceutic Pfizer (aidoma ăstora mai sunt câteva mii de medici și farmaciști români), care s-au făcut de tot râsul cu previziunile lor în legătură cu evoluția pandemiei, care acuma sunt șparlamentari pesediști (pesemne cu ajutorul imunității politice,  Streinul speră să-și salveze pielea pentru potlogăriile săvârșite la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”) și care n-au mai nimic în comun cu definiția dată medicinei de faimosul medic clujean Iuliu Hațieganu: „Medicina este știința și conștiința încălzite de iubirea față de oameni”.

            Două sunt motivele, zic eu, pentru care cartelurile farmaceutice promovează o politică atât de criminală și de sfidătoare în raport cu grosul pământenilor:

            1)Atotputernicia lor: această atotputernicie cauționată cu bani, iar prin bani cu enorma influență politică, i-au permis cartelului I.G. Farben (pe ruinele acestuia s-a ridicat colosul Bayer) să declanșeze primul război mondial, apoi să-l finanțeze pe Hitler ca să poarte al doilea război mondial, iar astăzi, printre alte multe ticăloșii și făcături să stea (a se citi „să dicteze”) în spatele Comisiei Europene, care la rândul ei dictează Parlamentului European și tuturor țărilor din Uniune.

            2)Profitul, care acuma - cu pandemia intenționat prelungită și cu planetara ei recuzită (măști, mănuși, combinezoane, vaccinuri etc.) - se cheamă un „mizilic” de câteva mii de miliarde de dolari.

            A nu se neglija faptul că, în cârdășie cu globaliștii și prin arvunirea unor neoameni de teapa Streinului și Rafilatului, totul a fost minuțios pregătit din timp, astfel ca să-și poată face mendrele la scară planetară și ca din putrede de bogate, cartelurile să devină detestabile prin îndârjirea cu care întăresc triada bani-influență-putere.

            În ceea ce privește vaccinul anti-Covid, doctorița Mihaela Secară protestează vehement împotriva impunerii sale de către politruci (bravo ei!), considerând că obligarea pacientului este incompatibilă cu actul medical, și ne înștiințează că acest pretins vaccin este în realitate un ARN mesager, care – contrar celor scontate (producerea de anticorpi pentru întărirea sistemului imunitar) - și, întrucât perturbă activitatea normală a celulelor, poate produce cu totul altceva,  astfel ca peste câtva timp să apară efecte adverse devastatoare.

            La rândul său, doctorul Steven Hotze trage semnalul de alarmă pentru cei care vor să-l audă: ceea ce produc Pfizer și Moderna (în coadă apare ARN) nu este vaccin, ci doar o „terapie genetică experimentală”; eficiența „vaccinului” este de circa 19%, deci mult departe de 95% - eficiența promisă de producători; în tot acest macabru joc sunt colosale sume de bani; nimeni nu știe (unii pentru că nu vor să vorbească, alții pentru că nu li se permite) care vor fi efectele adverse peste câțiva ani, dar pentru liniștea și sănătatea noastră, doctorul texan ne recomandă insistent să nu ne vaccinăm.

 

            Sighetu Marmației,                                                       George  PETROVAI

               20 aprilie 2021

duminică, 22 decembrie 2019

EPSO recrutează specialiști în domeniul cooperării internaționale

Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) anunță că, până la data de 14 ianuarie 2020, ora 12.00 p.m. - ora Bruxelles-ului, persoanele interesate își pot depune candidatura în vederea participării la procedura de selecție pentru ocuparea unor posturi în domeniul cooperării internaționale, în cadrul Comisiei Europene.


Atribuţiile principale ale specialiștilor (cu gradele AD 7 și AD 9):

- analizarea și elaborarea politicilor în domeniul dezvoltării și al ajutorului umanitar;
- formularea orientării strategice a politicii UE în materie de cooperare internațională și de ajutor umanitar și contribuirea la gestionarea crizelor;
- gestionarea şi elaborarea instrumentelor financiare, precum şi a promovării utilizării acestora.
Specialiștilor cu gradul mai mare de AD 9, li se poate încredința și sarcina coordonării unei echipe.

Condiţiile de participare:

- deținerea cetățeniei europene;
- cunoașterea temeinică a uneia dintre cele 24 de limbi ale UE, precum și un nivel satisfăcător de limbă engleză sau franceză;
- studii universitare de cel puțin 3-4 ani, absolvite cu diplomă, urmate de cel puțin 6-7 ani de experiență profesională în domeniul cooperării internaționale.

Pentru mai multe informații privind criteriile și procedura de selecție, precum și modalitatea de depunere a candidaturii, vă rugăm să consultați pagina web: international-cooperation.eu-careers.eu.


Referință: EPSO/AD/380/19

marți, 27 martie 2012

Literatura aforistică – pe cale de dispariție în viața satului


 Unii le spun ,,vorbe din bătrâni”, alţii ,,aşa se zice pe la noi” sau ,,aşa se vorbeşte pe aici”. Specialiştii le-au adunat, cercetat, studiat şi clasificat numindu-le proverbe şi zicători. Personal, aş mai adăuga acestor definiţii, încă ceva – vorbe de înţelepciune sau (fără a greşi) vorbe cu înţelepciune. Luate pe ansamblu, toate fac parte din patrimoniul nostru cultural, tradiţional.
Ele trebuie cercetate, clasificate, ordonate şi ,,înapoi la lume date!”. Valoarea lor, este fără de margini, eternă aş adăuga. Şi, mai trebuie recunoscut, că ele l-au ajutat pe omul tradiţional să-şi ordoneze viaţa, să o trăiască mai cumpătat, armonios, dar şi, să urască păcatul – lucrul neplăcut lui Dumnezeu.
Rodul unei gândiri de secole, acestea au menirea de-a regla şi reglementa viaţa omului – ca individ, dar şi  viaţa omului  privită şi înţeleasă ca o colectivitate. Luate ca un tot, dar şi analizate ca specie literară, putem spune fără a greşi că toate acestea sunt oglinda şi speranţa unui neam, a unui popor.
Apariţia sau crearea lor, se poate defini, prin experienţa de ansamblu şi ,,de-o viaţă” a colectivităţii, a unui popor, a unui neam, a unei naţii. Şi, mai trebuie făcută următoarea remarcă – în fiecare neam, la fiecare popor, aceste ,,vorbe înţelepte” sau proverbe sau zicători, sau ,,vorbe din bătrâni”, sunt întâlnite şi apreciate. Chiar aş propune un studiu, sau o cercetare, amplă, în paralel, a acestora, pe câteva grupuri de popoare. Analizate, cercetate, apreciate aşa cum sunt împământenite la fiecare popor.
Propun, în cele ce urmează, o scurtă istorie-sinteză a ceea ce a însemnat, în timp proverbul sau zicătoarea. Extrase din vatra satului, din experienţa vieţii personale, din experienţa vieţii de familie sau din experienţa luată ca grup sau colectivitate, au fost şi sunt prezente în vorbirea de zi cu zi, mascând şi demascând importanţa creaţiei şi expresivitatea, de o rară şi bogată frumuseţe.
Până şi operele marilor scriitori conţin proverbe şi zicători. Amintesc de un Anton Pann sau Iuliu Zane. Dar operele lui Creangă, Sadoveanu sau Coşbuc, le-aţi citit? Desigur, nu mă contraziceţi! Dar, şi cel care a creat ,,Masa tăcerii”, ori ,,Coloana infinitului”, Constantin Brâncuşi, susţinea că ,,dacă ar fi un cercetător al moralei şi ar trebui să alcătuiască un cod etic, l-ar construi numai pe bază de proverbe şi zicători”.
Nu voi face referinţă la vechimea acestei specii literare, pentru că ar fi foarte greu de-a o stabili. Chiar şi anticul Aristotel vorbea despre ele ca despre nişte ,,rămăşiţe ale unei filozofii foarte vechi”. Vorbind despre Aristotel, nedrept ar fi dacă nu aş aminti de înţeleptul Herodot, cel care le definea ,,învăţături înţelepte moştenite din vechime ca glas al zeilor şi al înţelepţilor”. Homer la definea ,,cuvinte înaripate” sau ,,epea pteoroenta”.
Apărute în vorbirea zilnică, aproape neobservate, nu au putut trece nici de cartea de referinţă a spiritualităţii – Biblia. Chiar şi aici, în această carte, sunt amintite! Citiţi Panciatantra sau Kalevala şi-o să-mi daţi dreptate, că ce scriu eu, aici, este purul adevăr. Erasmus din Rotterdam le definea ca fiind ,,cele dintâi ştiinţe ale umanităţii”.
Spuneţi-mi un aspect din viaţă, care să nu fie scos în evidenţă de aceste proverbe sau zicători! Unele, considerate scurte anecdote, altele, concluzii ale unei povestiri, toate îşi au rădăcina în textul laic sau religios, introducându-ne, fără putere de tăgadă, într-un frumos univers uman, căci ei sunt promotorii, dar şi performerii, acestui gen din literatură.
Vorbeam, două fraze mai sus, de aspectele vieţii luate şi cântărite de trăitorul satului arhaic. Cu acceptul dumneavoastră, haideţi să punctăm doar câteva. Ce ziceţi de cinste, prietenie sau sinceritate. Exemplele ar fi cu sacul, dar vă las pe dumneavoastră să le clasificaţi. Nu acesta-mi este, în această clipă, scopul. De cumpătare sau generozitate, ce ziceţi? Sunt oglindite cele două aspecte, în proverbe şi zicători? Sigur că da! Adunate la un loc nu oglindesc lupta dintre bine şi rău? Întocmai ca în basm! Cu toată sinceritatea, răspunsul este doar unul singur: ba da!
Minciuna şi mincinosul, lenea şi leneşul, prostul şi prostia – iată caracterul omului, pus la îndoială, prin înţelepciunile poporului. Dar şi figura sau portretul omului tradiţional. Însuşi  Galen, le definea ,,vorbe puţine, cu un conţinut mare!”.
Toate te invită la o viaţă pozitivă, la o gândire şi un comportament pozitiv. Pot fi cuprinse într-un îndreptar (că şi aşa suntem în epoca îndreptarelor!), dar, de această dată, îndreptarul ar fi de ordin etic sau moral.
Încercările vieţii, necazurile sau supărările trăitorilor, dar şi bucuriile lor, sunt concentrate în aceste ,,vorbe din bătrâni”, îndemnându-te – uneori cu ştiinţă, alteori, fără – la o viaţă sănătoasă, integră. La o viaţă verticală!
Verticalitatea vorbelor a supărat dar a şi corectat omul tradiţional, obligându-l, fie şi moral, în faţa întregii comunităţi sau societăţi tradiţionale, să fie un exemplu demn de toată lauda.
Totul are legătură permanentă cu lumescul – cu viaţa de zi cu zi, cu noi şi cu cei din jurul nostru - dar şi cu evenimentele, oricare ar fi ele, din vatra satului tradiţional. Poftiţi, deci, la lectură!

Atâta ştie şi aiesta, cât o uitat alţii!
Adevărul supără în veci!
Am scăpat de dracu şi-am dat de mă-sa!
Adună în tinereţe, să ai la bătrâneţe!
Ajunge o botă la un car de oale!
Azi pe bani şi mâine gratis!
Acuma tace ca prostul!
Acuma l-aş lăsa eu, dar nu mă lasă el pe mine!
Acuma l-o prins la prune!
Aşteptându-mi binele, mi se ciuntă zilel!. 

Bate şi ţi se va deschide!
Buturuga mică îmburdă carul mare!
Broasca mică, deschide gura mare!
Bătucite-s cărările dorului!
Bine faci, bine găseşti!
Bătrâneţe haine grele!
Bota are două capete! 

Capul aplecat nicio sabie nu-l taie!
Capul plecat nu-i tăiat de sabie!
Calul de pomană nu se cotă (caută de la vb. a căuta)  în gură!
Cât ai adunat vara, atâta îi avea iarna!
Cărarea-i tot cărare!
Cine se joacă cu focul se arde!
Cine n-are un  om bătrân la casă, să-şi cumpere!
Ce ai adunat în tinereţe aceia ai la bătrâneţe!
Ce cauţi, aceia afli!
Caută şi vei găsi!
Cel dintâi a fi la urmă, cel de pe urmă a fi întâi!
Cum îl mai rabdă pământul?
Calul bătrân cunoaşte multe drumuri!
Ce-i frumos şi la Dumnezeu îi place!
Ce-i mândru place şi lui Dumnezeu!
Ce-i în guşă-i şi-n căpuşă!
Ce-i prea mult, îi mult!
Cine-mparte, parte-şi face!
Cine şede între două scaune, pică între ele!
Cine nu deschide ochii, deschide punga!
Cine poate, cioante (oase) roade!
Cine râde la urmă, râde mai bine!
Câinele ce latră, nu muşcă!
Cinstea nu-i de vânzare!
Ce semeni aceia aduni!
Cinstea, cinste aşteaptă!
Când ţi-a fi foame, îi mânca şi răbdări prăjite!
Cu o floare  nu se face primăvară.!

Datoria n-o mănâncă lupii!
De vrei să ai la bătrâneţe, adună în tinereţe!
Doamne, amaru-i, ca oţetul!
De-i cota (de la vb. a căuta) îi afla!
Doamne, proastă-i dragostea asta!
Din cocoş nu faci găină, nici din curvă gospodină!
Dumnezeu nu bate cu bota!
Doarme ca porcu-n cucuruz! 

Fă-te prieten cu dracul, până treci puntea!
Face haz de necaz!
Fă bine şi aşteaptă rău!
Frumuseţea-i trecătoare!
Frate, nefrate, dar brânza-i pe bani!
Fii deştept cinci minute!

Gura păcătosului adevăr vorbeşte!
Gura lumii o astupă doar pământul!

Hoţul în veci te-a face hoţ, şi curva, curvă!

Iarba rea nu piere!
I-o pus Dumnezeu mâna-n cap!
Intră ca-n brânză!
Ieşi rău din părău, că-i mai rău fără de rău!

Îi aşa ca vremea!
Întinde aţa să nu se rupă!
Întotdeauna omul beat spune adevărul!
Întotdeauna adevărul a supărat omul!
Îndrugă verzi şi uscate!
Îi mînca dacă ţi-a fi foame!
Îi mînca răbdări prăjite!
Îi mai grea osânda ca păcatul!

Lasă-l nu-l lăuda atâta că se-ntrece!
La tine acasă-i, la tine acasă!
L-o dat de pomană!
L-o prins pe Dumnezeu de-un picior!
La plăcinte, înainte!

Mâncarea-i fudulie, băutura-i temelie!
Mulţi viteji, după război!
Moarte n-are leac!
Moarte nu iartă pe nimeni!
Mintea prostului îi hodinită!
Mai bine un lucru bun, decât zece rele!
Masa nu are hotar niciodată!

Nu-i ruşine a fi sărac!
Nu te lăuda pe tine, lasă-l pe altul să te laude!
Nu alege, că-i culege!
Nu-l lăuda că-i cresc coarne!
Nu-i pădure fără uscături şi om fără de vină!
Nu-i soare fără umbră!
Nu-i suiş fără scoborâş!
Nu-i om fără năcaz!
Nu te juca cu focul, că ti-i arde!

Oriunde-i merge, tot nu-i ca la tine acasă!
Orice-ai face, nu-i ca la mine în sat!
O trecut ca prin urechile acului!
O tunat şi i-o adunat!
O mână se spală pe alta!
O dat de dracu!
O întrecut măsura!
O fugit de dracu şi-o dat de mama lui!

Pisica cu clopoţei n-a prinde şoareci niciodată!
Pară mălăiaţă, în gură la nătăfleaţă!
Peştile de la cap să-mpute!
Pofta vine mâncând!
Poţi lua guba după ce trece ploaia!
Prunc bun şi babă frumoasă!

Rău noroc a avut!
Râs cu plâns, baligă de mânz!
Râde ca prostul!
Roata, roată merge! 

Se-ntrece, de cât l-o lăudat!
Scoate buruiana cu tot cu rădăcină!
Sărăcia te învaţă!
Stă şi să uită ca mâţa-n călundar!
Să te ferească Dumnezeu!
Să umflă-n pene ca un păun!
Să vede de la o poştă!
Stă ca pe ace!
Sămălaşul de-acasă, nu-i ca-n târg!

Și-aiesta-i ca vremea!
Și cocoşul cântă  mai tare la mine-n sat!
Ști-l norocul lui!
Șefu-i şef şi-n şanţ!
Și cioara o zis că are puii cei mai frumoşi!

Tot tu-i plăti!
Tace şi face!
Taci şi rabdă!
Toată lumea are-un neam, numai eu pe nime n-am!
Toamna să numără bobocii! 

Ține sacul până-ţi dă purcelul!

Vorba multă, mult aduce!
Vasul rău n-are pierire!
Vai de casa unde-s mulţi stăpâni!
Vai de stâna unde să bagă lupu!
Văzut-ai drac mort şi raţă înecată?

Unde mănânca doi, poate mânca şi-al treilea!
Un necaz nu vine niciodată singur!
Uită-te unde dai şi vezi unde a crăpa!
Un vecin de-aproape îi mai bun decât un frate din străinătate!
Un rău nu vine niciodată singur!
Unde ai văzut prunc cuminte şi babă frumoasă?
Umblă ca pe ace!

Zice verzi şi uscate!
Ziua bună de dimineaţă să cunoaşte!

                                                                           VASILE BELE