Se afișează postările cu eticheta tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Afișați toate postările

miercuri, 28 august 2013

29 august - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului a primit de la însuşi Domnul Hristos mărturia ca el era cel mai mare dintre toţi oamenii născuti din femeie şi cel dintâi între Profeţi. Pe când încă se afla în pântecele mamei sale, el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia pe care îl purta în ea Prea Sfânta Maica a Domnului. La maturitate, el, "de care lumea nu era vrednică" (cf Evrei 11:38), se retrase în pustiu, acoperit cu o haina din păr de camilă şi încins cu o curea de piele, aceasta semnificând stapânirea tuturor pornirilor trupeşti. Regăsind, ca un nou Adam, starea de armonie a firii noastre create pentru a se dedica numai lui Dumnezeu, el se hrănea cu cosaşi şi cu miere salbatică, şi îşi ţinea în contemplare mintea netulburată de grijile acestei lumi. În anul 15 al domniei lui Tiberiu Cezar (anul 29), Ioan, când a auzit Cuvântul lui Dumnezeu în pustie, se duse în regiunea Iordanului, pentru a predica pocainţa către mulţimile care veneau la el, atrase de viaţa sa îngerească. El îi boteza în apele Iordanului în semn de curăţire de păcatele lor, şi pentru a-i pregăti să îl primească pe Mântuitorul el îi îndrumă să facă mai curând roade vrednice de pocainţă, decit sa se laude ca sint fiii lui Avraam. Reluând cuvintele profetului Isaia, el le spunea : "Glasul celui care striga in pustiu. Pregatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat cararile Dumnezeului nostru. Toata valea sa se umple si tot muntele si dealul sa se plece; si sa fie cele strambe, drepte, si cele colturoase, cai netede. Si se va arata slava Domnului si tot trupul o va vedea caci gura Domnului a grait". (Is. 40:3-5).
Pentru ca poporul se intreba daca nu era el Mântuitorul asteptat de atitea generatii, Ioan le spuse: "Eu va botez cu apa, dar vine altul mai mare decât mine, El va va boteza cu foc si cu Duh Sfânt". Curatenia sa si dragostea sa pentru feciorie erau intr-atât de mari incât fu considerat vrednic nu doar de a-l vedea pe Mântuitor, al carui Inaintemergator fusese pus, ci chiar sa Il boteze in Iordan si sa fie martorul descoperirii Sfintei Treimi.
Sfântul Ioan medita fara incetare la Cuvintul lui Dumnezeu si le considera pe toate ale acestei lumi ca nesemnificative in fata respectarii Legii dumnezeiesti, a carei desavirsita intruchipare era viata sa. De aceea nu se temea sa adreseze reprosuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rusine si dezmatat care, contrar Legii, se casatorise cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip pe când acesta din urma era inca in viata si avusese cu ea o fata, Salomeea. Facindu-se mijlocitorul constiintei inveterate a pescarului, Profetul ii vorbea in numele lui Dumnezeu : "Nu iti este ingaduit sa ai ca sotie pe femeia fratelui tau". De aceea Irodiana nutrea in ea o ranchiuna puternica impotriva lui Ioan si voia sa il omoare ; era insa impiedicata de Irod care il proteja, ca barbat drept si sfânt, dar mai ales pentru ca se temea de poporul pe care il cinstea ca pe un trimis al lui Dumnezeu. In cele din urma Irodiada cea perfida isi atinse scopul si facu astfel incit Profetul sa fie dus la inchisoare in fortareata din Macheronte. Cind fu aniversarea zilei de nastere a regelui, in apropierea Pastilor, acesta invita pe notabilii regatului sau la un mare ospat, in timpul caruia toti se dedara imbuibarii si betiei. Salomeea dansa cu voluptate in fata mesenilor acestui banchet al slavei desarte, si ea placu privirii desfrânate a tatalui sau care ii jura sa ii dea ca recompensa orice i-ar cere, chiar de-ar fi jumatate din regatul sau. La sfatul mamei sale, tânara ceru sa ii fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Botezatorul. Regele se simti incurcat, dar din cauza juramântului sau, si pentru a nu-si pierde onoarea in fata invitatilor, se decise sa il omoare pe Cel Drept. Sentita fu pe loc executata, un soldat ii taie capul  Sfintului Ioan in inchisoare si il aduse imediat, inca sângerând, pe un platou,  in sala de ospat care adresa in tacere reprosul sau fata de slabiciunea criminala a regelui. Salomeea prezenta mamei sale trofeul, cu aerul de a spune : "Manânca, o, mama, trupul celui care a trait ca unul fara trup, si bea sângele lui. Aceasta limba care nu inceta sa ne faca reprosuri va tacea de-acum pentru totdeauna". Ucenicii Sfântului venira sa ii ia trupul si mersera sa il ingroape in Sevastia apoi se dusera sa il instiinteze pe Iisus. Abia mult mai târziu Moastele Sfântului Inaintemergator fura regasite in mod miraculor, pentru a raspândi harul asupra credinciosilor care li se inchina.
Ioan BotezatorulAcest act sângeros pare sa fi fost îngăduit de Dumnezeu pentru ca dupa ce a fost Inaintemergatorul lui Hristos pe pamânt, Sfântul Ioan Botezatorul sa fie de asemenea in imparatia mortilor si sa mearga sa instiinteze pe mortii cei drepti de speranta in Mântuire, venirea apropiata a lui Mesia care trebuia sa sparga prin Cruce portile si inchizatorile Iadului.
Prin viata precum si prin moartea sa, Inaintemergatorul ramâne de asemenea pentru toti Crestinii un Profet si un stapânitor al vietii spirituale. Prin comportamentul sau ireprosabil, el îi învaţă să lupte pâna la moarte impotriva pacatului, nu numai pentru respectul dreptatii si ascultarea Legii lui Dumnezeu dar si pentru a inainta in virtute si curatia inimii. Orice constiinta cizelata prin meditarea asupra Legii lui Dumnezeu se aseamana deci cu Inaintemergatorul si croieste "caile Domnului" in sufletul care se caieste, pentru a-i da cunoasterea Mântuirii (cf. Luca 1:76). Sursa calendarcrestinortodox


                                                                                    c.l.

marți, 28 august 2012

Creştinii comemorează astăzi "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul"


În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertaţi, ţineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci.
Traditia spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.
Nu se manâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.
Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează în mod deosebit mâine hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipniţa, din judeţul Constanţa, scrie ziarul Lumina.
În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare şi de pelerinaj la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipniţa (foto) care adăposteşte o părticică din moaştele Sfântului Prooroc şi Înaintemergător al Domnului. Cu ocazia hramului acestui aşezământ monahal, Înalt Preasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârşi mâine Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de slujitori în biserica mare a mănăstirii. Credincioşii care vor participa la sărbătoarea mănăstirii vor avea posibilitatea să se închine la racla cu părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi la moaştele Sfântului Mucenic Dasie de la Durostorum care vor fi aşezate spre închinare într-un baldachin, alături de o copie a unei icoane a Maicii Domnului făcătoare de minuni din Rusia. Programul sărbătorii la Mănăstirea Lipniţa va începe în seara aceasta, de la ora 19:30, când se va oficia slujba Privegherii mari. După rânduiala mănăstirească, Privegherea va fi continuată de la ora 03:00 cu Sfânta Liturghie în paraclisul mănăstirii, închinat Sfântului Mucenic Dasie. Miercuri, 29 august, de la ora 9:00, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Teodosie va săvârşi Sfânta Liturghie. Prăznuirea hramului se va încheia cu o agapă frăţească pentru toţi credincioşii prezenţi. Mănăstirea Lipniţa este situată în comuna Lipniţa, din judeţul Constanţa, pe Drumul Naţional 3, între Mănăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei şi Mănăstirea Dervent.
Sărbătoare în Arhiepiscopia Bucureştilor
Credincioşii se pot închina la moaştele Sfântului Ioan Botezătorul şi la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, din Bucureşti. Astăzi se vor oficia slujba Vecerniei şi Acatistul, iar mâine, Sfânta Liturghie. Cunoscută şi ca Biserica Sfintei Cruci, deoarece aici se află şi o părticică din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, sfântul lăcaş este situat pe Calea Victoriei, peste drum de Muzeul "George Enescu". Şi biserica Parohiei "Sfântul Ioan" - Piaţă, din Protoieria III Capitală, îşi serbează miercuri hramul. Biserica face parte din cele opt biserici translate în vremea comunismului pentru a fi salvate de la demolare. În Protoieria Câmpina, din Arhiepiscopia Bucureştilor, îşi sărbătoresc ocrotitorul credincioşii din Parohia Măgureni 2, judeţul Prahova, înfiinţată în 1990.
Credincioşii de la Parohia Radila, din Protopopiatul Ploieşti, judeţul Prahova, conform tradiţiei locale, îl prăznuiesc pe ocrotitorul lor două zile, miercuri şi joi, prin Sfânta Liturghie şi agape frăţeşti.
Hramuri în alte oraşe
În Arhiepiscopia Iaşilor, sărbătoare mare va fi la Mănăstirea Secu, judeţul Neamţ, aşezământ monahal ce îşi sărbătoreşte hramul. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua şi joi, când sunt prăznuiţi Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaşte mănăstirea le adăposteşte, şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alţi sfinţi nemţeni.
În Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui aşeză-mânt monahal, care a fost reînfiinţat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii munteneşti din secolul al XIV-lea.
În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călineşti, judeţul Vâlcea. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareş Băjescu şi soţia sa, Maria, în anul 1666.
În sărbătoare se află şi Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni, sat situat la o distanţă de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004.
De asemenea, sărbătoare este şi în municipiul Vaslui, unde credincioşii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curţii domneşti, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.Preluare crestinortodox.ro.

                                                                                    Cristian LAURENŢIU