miercuri, 4 septembrie 2013

Ziua Limbii Române sărbătorită cu fast în Baia Mare, Copalnic Mănăştur, Someşul Uileac, Deseşti, Şomcuta Mare

 Ziua Limbii Române a fost sărbătorită şi în Maramureş !
     La Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, a avut loc o acţiune dedicată acestei sărbători pe  31 august, în sala de conferinţe, de către Centrul de excelenţă în promovarea creativităţii româneşti - "Porţile Nordului", director dr. Mihai Ganea. În cadrul manifestării „Expresia poetică a limbii române din Maramureş” au fost rostite poezii din autori autohtoni şi au fost susţinute momente muzicale, menite să scoată în evidenţă frumuseţea  inegalabilă a Limbii române. Întreaga manifestare literar-culturală a fost transmisă on-line la românii din Dublin şi din întreaga lume, prin grija administratorului  site-ul „Cititor de proză”- scriitorul Emanuel Pope.
      În acelaşi timp, în sala de cenaclu „Ion Burnar”, sub conducerea scriitoarei Florica Bud (foto), a avut loc o manifestare deosebit de reuşită în cinstea Limbii Române, cu participarea majorităţii membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, unii dintre Domniile lor membrii ai Uniunii Scriitorilor şi cu multe premii şi cărţi publicate.
      Sâmbătă, 31 august, la Copalnic Mănăştur, prin grija Consiliului local şi al Primăriei, al Asociaţiei „Steaua Nordului” şi a Editurii „Scriptorium” dar şi acestui sufletist care este Florin Pop (Emanuel Luca), s-a lansat un nou număr al revistei literare „Vatra Chioreană”. Printre participanţi i-am remarcat pe dr. Ioan Marchiş, dr. Nicolae Bud, dr. Alexe Gavril Bâle, prozatorul Vasile Dragomir, prof. Ionică Pop, pictorul Aurel Dan, poeta Adela Naghiu, poeţii Dumitru Fânăţean, Valeriu Sabău,  Ioan Meteş Morar şi Gheorghe Pop Demireş. Ne-au  încântat sufletul mănăşturenii şi cu o reuşită expoziţie dar şi cu cântecele coralei „Armonia”şi al Grupul Flok „Clasic”.
     La Someşul Uileac, sâmbătă şi duminică, prin grija Asociaţiei culturale „Bodava” dar şi al prozatorului Milian Oros au avut loc o serie de manifestări în cinstea acestei zile, între care amintim marcarea a 630 de ani de la prima atestare documentară a localităţii (1383) şi lansarea volumului omagial „De-acasă” a regretatului Atanasiu Oros, fiu al satului.
    La Deseşti, tot în cinstea Limbii Române, pe „Uliţa Bisericii”, datorită domnului Mihai Covaci, preşedinte al Asociaţiei Colecţionarilor din România, restaurator de artă şi actualmente consilier în Ministerul Culturii s-a vizitat de către doritori şi invitaţi Colecţia particulară de icoane pe sticlă a domnului M. Covaci, fiu al satului.
    La Şomcuta Mare, a avut duminică, 1 septembrie, un eveniment cultural de mare ţinută – încununarea a 80 de ani de activitate corală în localitatea Buciumi, mai exact a formaţiei corale „Buciumenii Chioarului”, preşedinte Teodor Hăgan. La manifestare au participat Emil Marinescu, vicepreşedinte al CJMM, Florin Talpoş, primar Şomcuta Mare precum şi dirijorii Gabriela Ion şi Justin Podăreanu. Întreaga manifestare a fost moderată de către omul de cultură Octavian Butuza.
 Permiteţi-mi la final să vă urez şi eu cu ocazia Limbii Române „La mulţi ani români, la mulţi  ani vorbitori ai limbii române, la mulţi ani ROMÂNIA !"

                                                                                   Gelu DRAGOŞ


                                


     


Invitaţie la “Agenda Cetăţenilor şi Alegerile europarlamentare 2014” Cluj Napoca

Centrul Europe Direct Maramures va transmite invitatia de a participa la Dezbaterea regionala “Agenda Cetatenilor si Alegerile europarlamentare 2014”, care va avea loc in 14 septembrie 2013, la Cluj-Napoca. Evenimentul este organizat de Centrele Europe Direct Bistrita, Maramures si Transilvania de Nord.
INVITATI speciali: dna Renate Weber, europarlamentar si dl Luca Niculescu, redactor sef RFI Romania, alaturi de moderatorul Ciprian Aron, jurnalist Transilvania Live TV.
La dezbatere sunt invitati sa participe: jurnalisti profesionisti, blogeri, studenti la jurnalism, precum si specialisti in comunicare si relatii mass-media si tineri interesati sa urmeze o cariera in domeniu, din judetele Transilvaniei de Nord: Bistrita, Bihor, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj.
Inscrierile se vor face in ordinea „primul venit, primul servit”, in limita celor 40 de locuri disponibile.
Pentru Judetul Maramures sunt alocate 12 locuri.
Termen de inscriere: 10 septembrie 2013.
Centrul Europe Direct Maramures asigura GRATUIT transportul cu microbuzul, pentru maxim 15 participanti (inclusiv reprezentantii centrului).
In atasament gasiti Invitatia de participare, Agenda evenimentului si Formularul de inscriere.
Asteptam sa trimiteti Formularele de inscriere pana pe 10 septembrie, la adresa: marga@cdimm.org
Speram ca dezbaterea sa suscite interesul dumneavoastra si judetul Maramures sa fie reprezentat cu profesionalism la acest eveniment organizat la nivelul Regiunii de NV.
Cu stima,
    
       Margareta CAPILNEAN
       Coordonator Centrul Europe Direct Maramures
        Fundatia CDIMM Maramures - structura gazda
        Bd. Traian 9/16, 430211, Baia Mare
        Program: zilnic, 9.00-16.00
        Tel/ Fax: 0262.224.870, 222.409, 221.380
        Mobil: 0744.620.103
        E-mail: europedirect@cdimm.org, marga@cdimm.org
        Web: http://europedirect.cdimm.org/

        Facebook: http://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures

FORMULAR DE ÎNSCRIERE pt. MARAMUREŞ

FORMULAR DE ÎNSCRIERE

DEZBATEREA REGIONALĂ:
“Agenda Cetăţenilor şi Alegerile europarlamentare 2014”

Nume



Prenume



Instituţia de presă/
Blogul/
Facultatea/
Instituția (pentru comunicatori)/
Liceul (pentru tineri interesați)

Tirajul/acoperirea
(numai pentru jurnaliști)


Audienţa
(numai pentru jurnaliști)


Domeniul pe care îl acoperiţi
(numai pentru jurnaliști)


Date de contact personale (tel mobil, email personal, email instituţional)


Date de contact ale instituţiei de presă (tel,fax,email,web, nume director/redactor şef)


Transport cu microbuz (gratuit)
Transport propriu

                                 

 

Formularul se va completa şi se va transmite împreună cu CV-ul la marga@cdimm.org în atenţia Margaretei Căpîlnean, coordonator proiect Centrul Europe Direct Maramureș, până la data de 10 septembrie 2013.

Festivalul Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei

În perioada 27-29 septembrie 2013, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei organizează ediţia a XL-a a Festivalului Internaţional de Poezie şi a XXXV-a ediţie a Serilor de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti. Ediţia din acest an este onorată de prezenţa scriitorilor din Italia, Elveţia şi Ucraina. În cadrul Festivalului se vor acorda premii pentru următoarele concursuri de poezie:
  • Concursul pentru manuscris: (premiul constă în publicarea manuscrisului).
  • Concursul pentru volum de debut: (Valoarea premiului 500 lei).
  • Concursul pentru volum: (Valoarea premiului 500 lei).
  • Concursul pentru antologie de autor (Valoarea premiului 500 lei).
  • Lucrările, în trei exemplare, publicate în perioada octombrie 2012 - septembrie 2013 vor fi trimise pe adresa: Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, director Vasile MUSTE (tel/fax: 0262-311581, mobil: 0744766222), str. Iuliu Maniu nr. 31, jud. Maramureş, pînă la data de 13 septembrie 2013, data poştei).
  • Juriul alcătuit din personalităţi ale culturii româneşti va acorda un premiu pentru fiecare concurs. Autorii propuşi pentru premiere vor fi invitaţi să participe la manifestările Festivalului. Se va acorda la Deseşti de către poetul Gheorghe Pârja „Marele Premiu "Nichita Stănescu" al Serilor de poezie”.


                                                                                       G.D.L.


Interes major pentru meciul cu Ungaria

Fanii echipei naţionale au dat buzna la casele de bilete şi meciul cu maghiarii se va disputa cu casa închisă.
În această dimineaţă, 4 septembrie, mai erau disponibile doar cinci mii din cele 46.000 de bilete scoase la vânzare pentru duelul crucial cu Ungaria, de vineri, 6 septembrie 2013. Fotbaliştii lui Victor Piţurcă au nevoie de un succes pentru a se apropia de locul doi în grupa de calificare la Cupa Mondială de anul viitor, din Brazilia. Poziţia secundă asigură - în mare parte - prezenţa la baraj unde am putea întâlni Franţa sau Croaţia.
La meci vor fi şi trei mii de suporteri veniţi din ţara vecină. Tichetele pot fi cumpărate de la casele de bilete de la Naţional Arena, între orele 11.00 şi 19.00.
     Echipa naţională va evolua din nou pe Naţional Arena, cu un gazon schimbat dar şi cu stadionul plin, după ce, la amicalul cu Slovacia, din urmă cu câteva săptămâni, s-au prezentat doar câteva mii de fani.


                                                                                    G.D.L.

Modernism 2013




Părinţii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să anunţe automat autorităţiile!

  Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, 03 septembrie 2013, cu 322 voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi o abţinere, un proiect de lege care prevede măsuri de protecţie a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate.
Acest proiect modifică Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor şi a fost iniţiat de Guvernul Ponta.
Deputatul PSD Ana Birchal a precizat, în plen, că acest proiect prevede ca părinţii care pleacă să muncească în străinătate trebuie să notifice cu 40 de zile autorităle locale acest lucru, precum şi persoana care va avea în grijă copilul respectiv.
Notă. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect. Sursa: Mediafax

                                                                       Cristian LAURENŢIU


INVITAŢIE PE 8 SEPTEMBRIE 2013 LA CHIUZBAIA

,,Am scris toate acestea cu mult drag – pentru că fiecare lucru face parte şi din mine.
Aici a fost leagănul copilăriei mele, aici îmi este parte din tinereţe, şi de ce să nu recunosc, tot aici vreau a mă întoarce spre a-mi petrece restul vieţii. Dacă aş putea dispune de acest fapt – o secundă n-aş mai sta pe gânduri, ci aş purcede în consecinţă. Am dus dorul satului şi îmi este permanent dor de sat, atunci când nu sunt în el.  De cele mai multe ori mă întorc aici doar cu gândul.
          Aici, la poalele munților îmi găsesc liniştea.
          Aici mă refugiez de multe ori, atunci când fug de stresul, agitaţia sau de toate problemele zilnice, de toate frământările ce-mi apasă, uneori, sufletul.
          Aici sunt eu şi aici mă simt cel mai bine.
          Aici mă simt apărat de necazuri şi de greutăţi. Acesta este satul meu. Dacă-l vei iubi şi tu, şi pe tine te va ocroti cu aceeaşi dragoste.
          Aici, parcă nici necazurile nu ajung.
          Aici sunt mereu în forţă şi parcă nu mi-e frică de nimic.
          Aici sunt în Chiuzbaia.”
notam drept ,,argument de carte”, în volumul ,,Toponimia satului Chiuzbaia”, apărut la Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008. Era, dacă vreți, ,,argumentul meu forte”, în ceea ce privește încercarea de-a ,,scoate din amorțeală” satul românesc, dar cu prisosință, satul Chiuzbaia. Era (și este, zic!) cartea de căpătâi a satului, prima din colecția monografii care puncta că, undeva în lume, într-o țară numită România, într-un județ - Maramureș, există un loc, ce-și caută identitatea monografică. Lucrarea a fost (și este) lucrarea de licență a subsemnatului, azi absolvent cu notă maximă, a Universității de Nord, Facultatea de Litere, din Baia Mare (pe-atunci), azi, Centrul Universitar de Nord. Dar nu despre lucrarea de licență vreau să vorbesc, pentru că mă veți critică, zic! O să-mi reproșați faptul că vreau să mă laud cu o asemenea lucrare. Într-o oarecare măsură aveți dreptate! Sunt de apreciat, dar și de lăudat, toate acestea, și credeți-mă pe cuvânt, au făcut-o la vremea respectivă mulți.
Primul, sau cel dintâi, care și-a ,,dat cu părerea”, în ceea ce privește această carte, a fost, chiar îndrumătorul meu de licență, profesorul universitar Ștefan Vișovan, cel care m-a sfătuit (la început de drum, fiind!) să studiez monografia satului pornind de la toponimele locului. Dacă la început, (trebuie să recunosc!) am primit și privit toate acestea cu o oarecare doză de scepticism, ulterior am apreciat ideea și sfatul profesorului. Ei bine, acuma așa ca laudă, împreună suntem o echipă, care studiază și celelalte aspecte ale satului Chiuzbaia, tocmai pentru ca în final, să mai ,,ieșim” pe piață cu un alt studiu (cercetare) extrem de aprofundat, care se vrea a fi continuarea primei cărți despre satul Chiuzbaia. Oricum, și acestea din urmă, sunt de apreciat și, așa după cum am spus, ,,adunate” ne vor da, nouă, chiuzbăienilor, adevărata sau desăvârșita identitate. Ne vom defini mult mai bine, dar și concret, în ceea ce privește originea noastră. Personal, nu pot decât să rog divinitatea să ne dea ajutor și putere. Și, tot ca o completare a acestei idei, vin, și reafirm că nu despre toponimia locului doresc a face rostire.
Nu despre toponimele satului doresc să scriu, ci despre întreg satul Chiuzbaia, concret, despre viața spirituală de-aici, căci, zilele acestea, aici se fac pregătirile necesare, pentru a întâmpina sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, așa cum se cuvine. Considerați, dragi cititori, toate acestea ca o invitație la Chiuzbaia. Și nu oriunde sau oricând, ci chiar în data de 8 septembrie, zi în care întreaga ortodoxie românească, serbează Nașterea Maicii Domnului. Probabil, parte dintre dumneavoastră, știți, sau ați mai auzit (poate chiar ați vizitat!) că, aici, în satul apărat de muntele Igniș, pe lângă biserica din centrul satului, undeva pe latura de nord nord-est a acestuia, de ceva vreme, s-a construit o mănăstire. Despre acest colț de rai vreau să vorbesc, iar toate cele relatate până acuma nu au fost decât un simplu și modest argument de introducere. Oricum, invitația făcută, rămâne valabilă, și chiar vă rog s-o onorați.    
Personal, nu știu dacă e bine să crezi sau să nu crezi în vise. Părerile de fiecare dată sunt pro și contra. Nu sunt un individ  care vrea cu orice preț să-și impună punctul de vedere, ba dimpotrivă, sunt deschis oricărei idei, oricărui principiu de viață. Încerc cât pot să nu judec ori să condamn, tocmai pentru a nu fi judecat și condamnat. Am apreciat și lăudat, întotdeauna ideile sănătoase despre viață, ale prietenilor, ale cunoscuților sau necunoscuților, atâta timp cât ele nu au o influență negativă asupra mea ori asupra celor din jurul meu. Am respectat libertatea fiecăruia atâta timp cât toate acestea au fost în limita legii sau legalității. Am prieteni mulți, cu idei și păreri multe și împărțite (variate) și dumnealor pot confirma cele spuse. Asta nu înseamnă că dacă nu împărtășesc ideea unui prieten, deja suntem dușmani, sau rupem relațiile de prietenie. Nu sunt adeptul acestui principiu. Fiecare în parte, (sper!) ar putea confirma adevărul celor rostite.
Am scris multe argumente care-mi sunt favorabile, dar este o realitate. Nu am judecat și nu am condamnat pe nimeni, eventual, dacă am putut, am ajutat. Mult-puțin, n-aș spune, dar un lucru este clar – am ajutat. Și-L rog pe Dumnezeu să-mi trimită putere, sănătate și minte să mai pot face astfel de lucruri, pentru că acestea sunt plăcute lui Dumnezeu. Mă întorc cu gândul de multe ori, pe-aici prin sat, dar și pașii mă poartă pe-aceste cărări, doar în limita timpului. Se crede că fiecare lucru, oricât de mare sau de mic ar fi, are povestea lui. Așa putem spune și noi că avem povestea noastră, că avem istoria noastră, că avem credința noastră, că avem biserica sau mănăstirea noastră. Mulțumind lui Dumnezeu, spun că avem, da, e adevărat, avem biserica și mănăstirea noastră, deși mulți tânjesc și ar vrea să ne-o ia. Nu vor putea, căci românul, în general, este credincios. Spun românul este credincios, dar la fel de bine spun că și chiuzbăienii se încadrează aici. Da, chiuzbăienii sunt buni creștini și-L laudă pe Dumnezeu, dar și pe Maica Sfântă, ori de câte ori, au ocazia. Nu o spun să fie o laudă! Aici, în sat, prea rar auzi salutându-se cu știutul: ,,- Bună ziua!”. Aici salutul este: ,,- Lăudăm pe Isus!” sau ,,- Lăudat să fie Isus!”. Și, cu adevărat, aici, în Chiuzbaia, Domnul este lăudat și cinstit.
Preotul paroh Viorel Mada, slujește aici, din toamna anului 1977. Atunci, și-a terminat studiile teologice și-n urma repartiției universitare, satul Chiuzbaia i-a fost dat spre păstorire. Grea dar frumoasă meserie, (zic eu acuma!), și-a ales dumnealui, înțelegând, atât cât pot, ce înseamnă munca unui preot. A botezat și încreștinat zeci, poate sute, de copii, a cununat la vreme de bucurie, și-a îngropat atunci când necazul s-a abătut în sat – bunici, părinți, frați, surori, copii. A râs la vreme de bucurie și-a plâns la vreme de necaz. Multe rugăciuni au fost rostite de către dumnealui, Doamne, primite să fie toate, atunci când a fost nevoie. După ani și ani de la sosirea în parohia Chiuzbaia, într-o noapte, Domnul i-a trimis un vis – să construiască o mănăstire. Și aici este deja legătura cu cele despre care povesteam puțin mai sus. S-a bucurat, s-a tulburat, s-a îngrijorat, și iar s-a minunat, doar gândindu-se că visul poate sau nu poate să fie vreodată îndeplinit. Multă vreme ,,a tăcut” și n-a spus nimănui visul, dar nu l-a uitat, ci neîncetat, s-a gândit la el. Cât de frumoasă ar putea să fie o mănăstire aici în Chiuzbaia? Dar ... unde?, cu ce?, cu cine?, când?, și mai presus - cum?, – eram întrebările ce-l măcinau, știind ce înseamnă o astfel de misiune. Eu, cred în destin și cred în puterea oamenilor, cred în forța celor din jurul meu. Așa s-a făcut că la un moment dat, a spus, chiuzbăienilor, despre vis și, tot atunci, cerând ajutorul Domnului, a cerut ajutor și satului. A cerut ajutor credincioșilor. Tocmai pentru ca frământarea sufletească să ia sfârșit. A avut susținerea necesară din prima clipă, și-așa se face că în anul Domnului 1995 – după ce s-a sfințit și binecuvântat locul s-a început la construirea mănăstirii, pentru ca visul să fie îndeplinit. Zi de zi, seară de seară – rugăciunea n-a încetat a fi rostită, pentru ca Dumnezeu și Maica Domnului să trimită binecuvântare și spor. Cam asta ar fi în linii mari povestea de început a Mănăstirii Chiuzbaia, azi un important obiectiv turistic dar, mai presus, unul cu adevărat spiritual. Aici, în vârf de deal, după ce ai traversat Chiuzbaia, după încă vreo 2-3 kilometri, pe-un drum de carieră, te așteaptă la orice oră din zi și din noapte, frumoasa, semeața, măreața, și iarăși spun, minunata mănăstire, ctitorită cu ajutorul lui Dumnezeu, din truda și osteneala credincioșilor din Chiuzbaia.
Construcția mănăstirii începe în anul 1995, iar lucrările, (după cum este firesc) durează câțiva ani. Primește drept Hram – Nașterea Maicii Domnului, și până în 1998 întreaga activitate este condusă ori coordonată de părintele paroh Viorel Mada – cel care-și poate spune ctitorul din temelie al acesteia. Mare și lungă a fost truda și osteneala întru ridicarea mănăstirii, dar niciodată, nu s-au abătut de la drumul pornit, așa cum nu s-au abătut nici de la rostirea rugăciunii sfințitoare și dătătoare de împlinire. Iată cum, dintr-un simplu vis, începe să fie conturată realitatea, și numai și numai cu ajutorul lui Dumnezeu. După ridicarea bisericii mănăstirești și acoperirea acesteia, începe cautarea unor pictori cu talent și har, pentru finalizarea sau desăvârșirea lucrului o dată început. Dacă Dreptul Dumnezeu a rânduit, pentru început, visul părintelui, apoi începerea și binecuvântarea lucrării, apoi cu trudă și migală ridicarea construcției, tot El a fost cel care a mijlocit pictura, pentru că nimic nu se poate fără de ajutorul Lui. Așa au fost aleși, precum sintagma: ,,mulți chemați, puțini aleși”, pentru a executa pictura bisericii mănăstirești, familia Sălăjean, Ștefan și soția acestuia, ajutați de un ucenic – oameni harnici care n-au precupețit niciun efort în realizarea picturii. Niciun efort nu a fost greu, sau prea greu, pentru ca rânduiala să iasă impecabil. S-a muncit mult, s-a muncit enorm, fiecare după putința sa. Unii la lopată, alții la cărămidă, alții la pictură și cromatică, alții cu planurile și respectarea acestora pentru că totul se dorea ,,așa ca la carte”. Și, mi se pare normal așa să fie, păi cum altfel?

Abia terminată pictura bisericii, că se și abat necazurile asupra locului. În anul 2001, un incendiu, arde totul. Întreaga muncă se duce ,,pe apa sâmbetei”. Nu am cuvinte pentru a scrie cât de mare a fost supărarea în sat, dar chiuzbăienii nu s-au lăsat ispitiți. Imediat au început din nou munca, pentru că își doreau prea mult, această mănăstire. Mereu s-au rugat lui Dumnezeu să le dea putere și să-i ajute. Probabil a fost un semn, o încercare, pe seama chiuzbăienilor. O fi fost vreun avertisment, probabil. Dar știți cum se zice: ,,de la Dumnezeu vin și supărările și bucuriile!”. S-a început din nou construirea a ceea ce a mistuit focul. Deja, la mănăstirea încercată, era sosit, de la Mănăstirea Lainici, Gorj, un fiu al Maramureșului, protosinghelul Varlaam Coroian – care și azi răspunde de bunul mers al mănăstirii. Și alții au încercat, în curajul lor, să treacă pe-aici, pe la Chiuzbaia, nu putem spune că nu. Unora le-a plăcut, altora nu! Unii au plecat așa cum au venit! În schimb, părintele stareț Varlaam Coroian a fost cel care, indiferent de timp și anotimp, a rămas, aici, astfel încât putem spune că este precum un fiu de-al satului. Și chiar este!
Începută din nou construcția mănăstirii, s-a dorit și-o schimbare în planul ei. Alături de biserica în sine, au mai fost construite și alte 5 chilii, trapeza și câteva anexe de un real folos pentru bunul mers mănăstiresc. Satul, și locuitorii acestuia, au fost mereu prezenți la derularea lucrărilor, atât sub supravegherea părintelui paroh Viorel Mada, cât și a starețului Varlaam Coroian. Dacă prima dată, înainte de-a arde, totul a fost construit din lemn, a doua oară, deja s-a construit din cărămidă și piatră. Deja, aici la Chiuzbaia, putem povesti, despre un adevărat centru spiritual, pentru că așa a rânduit Bunul Dumnezeu să se întâmple. Și, mai știm noi că orice lucru durabil în timp, cere și jertfă. Poate, aici, la Chiuzbaia, jertfa dar și piatra de încercare, a fost incendiul din 2001. Doamne câtă suferință și amar a putut îndura satul împreună cu preotul Mada! Curajul, puterea de-a trece peste astfel de încercări, dorința de-a împlini un vis, sunt fără putere de tăgadă forța care a învins. Fără rugăciune și credință nu era nimic din toate astea! Credința că se poate, credința în Dumnezeu și-n rugăciune. Aici, în mijlocul pădurii, frumusețea acestui loc este foarte greu de descris în cuvinte. Mare orator trebuie să fie cel care ar putea să spună pe drept cuvânt adevărata frumusețe de-aici.
Ca și fiu al satului, ca și credincios, vin și întreb, deși, nici nu știu dacă-și are rostul o astfel de întrebare: ce bucurie poate să fie mai mare pentru un preot decât zidirea unei biserici, sau a unei mănăstiri? Nu cred să poată exista pe fața pământului o bucurie mai mare decât aceasta! Nu cred, căci biserica în sine este Casa lui Hristos! Cine face astfel de lucrări îl are pe Hristos alături. Cine face astfel de lucrări aduce slava și binecuvântarea lui Dumnezeu pe pământ.
Azi, la distanță de câțiva ani de la data începerii construcției mănăstirii spun că aici așa a fost rânduit să fie. O mănăstire cum rar îți este dat să mai întâlnești, chiar dacă ești un pelerin convins. Azi, poarta mănăstirii, este mereu deschisă, iar clopotul ei, se-aude peste dealurile satului, chemând neîncetat la rugăciune. Azi, grija supremă asupra bunului mers al obștei mănăstirești tot de protosinghelul Varlaam Coroian și-a părintelui Viorel Mada, este asigurată, prin grija lui Dumnezeu. Dacă ai ajuns pe-aici, nu vei dori să părăsești aceste locuri, iar dacă altfel nu vei avea de făcut, îți vei mai dori să calci pe-aceste meleaguri. Aici, la mănăstirea Chiuzbaia, ca și fiu al satului, fără să greșesc, spun că raiul este pe pământ. Am argumente suficiente pentru a-mi fundamenta afirmația. Sunt bucuros, o dată în plus, că sunt chiuzbăian.
Aici, la Chiuzbaia, undeva între cer și pământ, în fiecare zi clopotul vestește zorii zieli și-n dangătul său binecuvântează ascultătorul ce-și face, creștinește, cruce. Așa cum de la începutul ctitoriei, clopotul a adunat sute sau chiar mii de credincioși pentru a se ruga lui Dumnezeu, așa a adunat în fiecare a 8-a zi din calendar, luna lui septembrie, creștini și credincioși, la Hram, pentru ca Maica Domnului să fie cu ei. Deci, poftiți și-n acest an! Maica Domnului vă va răsplăti truda și osteneala, iar chiuzbăienii, nu uitați, sunt primitori și ospitalieri. Aici, indiferent, ce vreme a rânduit Dumnezeu să fie – uneori ploaia, alteori soare deplin – rugăciunea spre Maica Domnului este rostită spre binecuvântare. Nici ploaia cea mai mare, nici soarele cel mai cald nu a oprit din drumul său, creștinul, pentru că el mereu e cerut în rugăciunea sa, ajutorul Maicii Domnului, iar acesta n-a întârziat să apară. Dacă s-a putut ajunge la mănăstire cu mașina sau nu, depinde cum au fost vremurile, Maica Domnului a răsplătit efortul celor care i-au cerut ajutor. Nu de puține ori, (iarna lucrul este garantat) aici se ajunge doar pe jos. Uneori din cauza drumului impracticabil, iarna din cauza zăpezilor, dar indiferent de timp, creștinul care și-a dorit să ajungă la mănăstire a ajuns, căci Maica Domnului i-a ajutat. 
Până și amplasarea mănăstirii te apropie de Dumnezeu, căci e așezată pe-un vârf de deal. Multe au fost greutățile și încercările celui care a  condus obștea acestei mănăstiri. Dese și grele, mărturisește chiar starețul, unul dintre cei chemați cu har: ,,Am fost vreo cinci călugări, prin 2001-2003. Acum, facem chilii pentru patru călugări, dar nu vin. Schitul e la doar 15 km de Baia Mare și este o enigmă că nu e promovat. Dacă ar exista un pic de interes... M-am ocupat de drum, am adus 200 de tone de piatră pe drum. Fac atelier de tâmplărie, destul de mare, de 700 mp. Acum, facem altarul de vară. Și totul numai din sponsorizari, fără niciun ban de la stat. Eu am fost plecat vreo două luni de zile și mi s-a tăiat și salariul. Din iunie, nu mai am nici salariu. E o zonă cu încercări, nu rezistă oricine. Acum trei ierni, am rămas blocat aici 3 săptămâni. Să stai de unul singur e foarte greu. Dar dacă plec, rămâne schitul abandonat”, iar acestea sunt dovadă clară a vitregiilor și-a încercărilor prin care poate să treacă cineva. Dar, acolo unde există dragoste pentru Hritos, există și mila și ajutorul Lui. 
Rogu-vă, deci, poftiți la Sfânta rugăciune, aici, la Chiuzbaia, și-n acest an, 2013, în data de 8 septembrie. Singura ce poate să aducă iertarea și mântuirea păcătosului, este rugăciunea. Indiferent cui ne vom ruga, totul va fi răsplătit. Lăsați-vă grijile acasă și haideți, în zi de Hram, la Chiuzbaia, pentru a vedea raiul de pe pământ, pentru a rosti o rugăciune, și pentru a primi, tot prin rugăciune, ajutorul Maicii Domnului. Doamne ajută!



                                        Vasile BELE, septembrie 2013

Prezentare de carte la Baia Mare în 6 septembrie 2013 - Teresia Bolchiș-Tătaru

Vineri, 6 septembrie, ora 12:00, Sala de conferințe de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu editura Gutinul organizează lansarea cărții „Trecut și prezent în Tăuții-Măgherăuș, județul Maramureșși a trei broșuri despre Mănăstirea Bixad, toate purtând semnătura scriitoarei Teresia Bolchiș-Tătaru.
Cărțile vor fi prezentate de prof. Emil Crâncău, prof. Săluc Horvat și preot Simion Mesaroș.

Ştefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Salut Trecut - 4 septembrie 1998 – În SUA, este fondată compania Google!

În Ianuarie 1996, Larry Page și Sergey Brin, doctoranzi la Universitatea Stanford pun bazele unui proiect de cercetare care presupune crearea unui motor de cautare prin care sa analizeze relatiile dintre site-uri si altfel sa aduca rezultate mai bune fata de restul motoarelor de cautare. Algoritmul care sta la baza cautarii Google se numeste PageRank, fiind o metoda de notare de la 0-10 a unui site in functie de popularitatea, relevanta si calitatea acestuia. Google mentioneaza chiar in paginile sale: " Inima programului nostru este PageRank , un sistem de notare a paginilor dezvoltat de fondatorii nostrii Larry Page si Sergey Brin". Proiectul de cercetare este numit la inceput BackRob, ca mai apoi sa fie schimbat in Google, de la termenul matematic "googol". In septembrie 1997 cei doi inregistreaza domeniu google.com, ca mai apoi in 1998 sa ia nastere compania Google Ing. Treptat compania se dezvolta in mod uimitor, avand un numar din ce in ce mai mare de angajati. In anul 2000 motorul de cautare atinge 1 miliard de pagini indexate si este imbunatatit pentru utilizarea in 15 limbi straine. Tot in acelasi an este lansat AdWords, precum si bara de instrumente Google. In urmatorii ani ajunge sa fie tradus in peste 70 de limbi si lanseaza diverse servicii: google news, froogle, google labs. In 2004 lanseaza Gmail, serviciu gratuit de email cu diverse facilitati si un spatiu mare de stocare. Alte servicii si aplicații de mare importanta: Google Maps, Google Earth, Google Play, Adsense, Google Drive, Google Print, Google Street View, Google Translate. Acestea se numara printre cele mai cunoscute servicii, dar sunt si cateva mai putin cunoscute, cum ar fi: What Do You Love, Google Health, Google HotPot, Google Mars, Panoramio, Google Correlate. Pe parcursul timpului au fost lansate multe servicii si aplicatii, cele mai multe dobandind succes mondial, iar unele ramanand la stadiul de test.


                                                                               Ionuţ Iuliu DRAGOŞ

Top cele mai competitive economii ale lumii

Elveția rămâne și în 2013 cea mai competitivă economie din lume, pentru al cincilea an consecutiv, în timp ce România a urcat  în topul celor mai competitive țări pe locul 76, de la 78, în 2012, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial, citat de Reuters. 
Pe următoarele două poziții după Elveția urmează Singapore și Finlanda, la fel ca în 2012.
În schimb, Germania, SUA, Hong Kong și Japonia au avansat în top zece, în timp ce Suedia, Olanda și Marea Britanie au pierdut două și trei poziții.
Indonezia a înregistrat una din cele mai mari creşteri în acest an urcând 12 poziţii până pe locul 38. De asemenea, Bulgaria a avansat pe locul 57, de la 62.
Forumul își bazează evaluarea pe indicatori precum instituțiile, infrastructura, sectoarele sănătate și educație, dimensiunea pieței și mediul macroeconomic din țările respective, potrivit ziare.com.
Elveția a fost afectată puternic de reglementările internaționale ce au vizat paradisurile fiscale, renunțand, în urma presiunilor din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, la tradiția secretului bancar. Sursa NewsYahoo


                                                                                                         C.S.

Sfaturi medicale - SPONDILOZA LOMBARA

Sfaturi naturiste. Discopatia cervicală se vindecă total cu frunza de brusture!

In randurile care urmeaza va prezint un tratament naturist cu ajutorul caruia m-am vindecat, dupa lungi suferinte, de discopatie cervicala. Se ia o frunza de brusture (captalan, lipan) lat. Petasites officinalis, care creste din primavara si pana toamna pe toate santurile, pe maluri de rauri si de paraie, pe sub umbra umeda, de paduri. Frunza proaspat culeasa se pune seara inainte de culcare sa stea 10-15 minute in spirt medicinal (albastru), pana cand se impregneaza bine. Se pune pe ceafa o panza subtire, peste care se aplica frunza bine scursa, peste ea se adauga o alta panza si se fixeaza bine pe ceafa. Se poate fixa si cu un batic legat la spate pentru ca frunza sa nu alunece. Se tine pana dimineata. Tratamentul nu trebuie sa depaseasca 4-6 zile la rand. Eu am facut acest tratament toamna, iar dupa prima noapte am putut sa-mi misc capul fara sa mai ametesc, iar frunza era subtire ca o foita de tigara. Noaptea am simtit cum efectiv ceva imi tragea boala din ceafa. Dupa sase zile eram ca nou-nascuta, nu mai aveam nici un fel de problema, nici ameteli, nici dureri. Au trecut de atunci zece ani si n-am mai avut nevoie sa merg nici macar la control medical. Acest tratament este bun si pentru spondiloza lombara si pentru reumatism. Am marea rugaminte sa publicati aceasta reteta deoarece este la indemana oricui. Nici nu va puteti inchipui cata lume sufera de spondiloza si cat de cumplite sunt efectele ei asupra starii sufletesti a bolnavului.


                                         EMILIA PUSCAŞ - Braşov, tel. 0268/18.09.48

Locul unde au fost executaţi soţii Ceauşescu a devenit oficial muzeu. Cât costă intrarea în fosta UM din Târgovişte

Cazarma, acum pustie, a fost inaugurata marti, 3 septembrie 2013 ca spatiu turistic. Printre zecile de oameni veniti la deschidere s-au aflat si unii care îi regreta pe comunişti. Din păcate, tot mai mulţi!
Altii se gandesc insa ca tocmai economia capitalista ii va ajuta sa scoata bani frumosi din acest loc, in care vor veni si strainii.
După mitul Dracula, locul de execuţie al soţilor Ceauşescu trece din istorie în afaceri.
Marti, la inaugurarea muzeului, au venit si soldati care au participat la executie. Marius, de pilda, nu si-a imaginat ca celebra Unitate Militara 01417 din Targoviste va fi plina de turisti.
"Vad doua persoane îmbracate in uniforma militara care impusca alte doua persoane, întamplator una din ele e presedintele statului roman, asta vad. M-a marcat, nu-mi place deloc sa-mi aduc aminte", povesteste Marius Beznoiu, participant la executie.
La eveniment a fost prezent si fostul comandant al Unitatii. Andrei Kemenici, acum general in rezerva, a fost martor la judecarea si executia lui Nicolae si a Elenei Ceausescu.
Zidul in fata caruia au fost impuscati dictatorii este cel mai important loc din muzeu.
Pe langa el, vizitatorii, insotiti de ghid, mai pot vedea camera cu paturi de fier in care cei doi si-au petrecut ultimele zile, precum si sala in care a fost improvizat tribunalul militar care i-a condamnat apoi la moarte. Pe monitoare vor rula secvente de la proces si de la executie.
Despre inaungurarea muzeului a scris si presa din strainatate, asa ca autoritatile se asteapta sa vina mii de turisti.
Exista deja agentii care si-au propus sa faca un circuit care sa includa, pe langa unitatea militara de la Targoviste si casa natala a lui Ceausescu din Scornicesti, precum si Palatul Parlamentului, din Capitala.
Muzeul de la Targoviste poate fi vizitat zilnic, iar intrarea costa 7 lei. Elevii si studentii au 50%  reducere. Sursa ProTV


                                                                                          c.l.

Aforismul zilei


SĂRBĂTOAREA UILECANILOR

Unele comunităţi din Ţara Codrului primesc răsplata  pentru felul în care şi-au  crescut copiii. Între acestea, Someş Uileacul tinde deja  să devină  model. Fii de vază ai acestui sat au devenit liantul care adună comunitatea şi îi redau demnitatea, istoria, cultura. Constituiţi într-o activă şi prolifică asociaţie culturală,  care poartă un nume ce va deveni în mod cert un brand, „Bodava”, d-nii Traian Oros, col (r) ing. Milian Oros şi Toma  Mărcuş, au „pus” în zilele de sâmbătă 31 august şi duminică 1 septembrie de sărbătoare, adunând în jurul lor întregul sat. A fost un şir de manifestări de înaltă ţinută, încărcate de emoţii şi adânci valenţe patriotice.
            Sâmbătă,  la ora 10, clopotele bisericii i-au adunat pe „fiii satului” şi pe invitaţii lor în jurul monumentului eroilor, aflat în centrul localităţii, pentru a marca în mod simbolic cei 630 de ani de la prima atestare documentară a satului (1383).  Au fost plantaţi în jurul frumosului edificiu 7 tei, semnificând cele şapte veacuri de istorie parcurse de această comunitate. După rugăciunea rostită de preotul paroh Marcel Markus, merituosul ctitor al monumentului, s-au înarmat cu toţii cu lopeţi, cazmale şi ţăruşi şi, îndeplinind parcă un ritual, au mai înscris o pagină în cronica bogată a acestei frumoase aşezări din Ţara Codrului.
 A doua activitate s-a desfăşurat la căminul cultural, având caracterul unui simpozion pe teme de istorie a satului. Bodaviştii şi prietenii lor au prezentat interesante comunicări ştiinţifice : „Descoperiri arheologice în Ţara Codrului  (Jud. Maramureş). Repertoriul arheologic al Someş Uileacului” – prof. Traian Rus, Oarţa de Sus, „Cetatea din sufletul uilecanilor – Bodava” – col.(r) ing. Milian Oros, „Mişcarea revoluţionară de la 1848 în satul Someş Uileac” – Traian Oros, „”Oameni de seamă, trecători prin Someş Uileac, învăţătorul Mihail Robu” – prof. Georgeta Cedică, Ulmeni, „Preotul Mihai Gora, luptător paşoptist şi erou al satului Someş Uileac” – col.(r) Traian Corneanu, Cluj – Napoca, fiu al satului. Au mai avut intervenţii primarul comunei Ulmeni, dl. Lucian Morar, prof. Viorel Pop de la Fărcaşa, dr. Ioan Călăuz, primarul comunei Băseşti, prof. Augustin Gavra de la Cehu Silvaniei.
            Duminică, 29 septembrie 2013, de la ora 10, întregul sat a participat la liturghie şi la parastasul închinat memoriei poetului Atanasiu Oros . De la ora 12, la căminul cultural s-a desfăşurat o emoţionantă lansare a volumului omagial „De-acasă” al lui Atanasiu Oros, rod al „Bodavei”.
 S-au recitat poezii, s-au evocat amintiri, s-au înmânat diplome de excelenţă celor ce au contribuit la organizarea evenimentului, la promovarea istoriei comunităţii. Între cei care au onorat cu prezenţa şi implicarea i-am remarcat pe dl. dr. Mihai Ganea şi pe d-na Virginia Paraschiv, conducătorii Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş, contributori importanţi la editarea volumului, remarcabilul poet Vasile Morar din Chelinţa, prof. Viorel Pop de la Fărcaşa, prof. Georgeta Cedică de la Ulmeni. Au fost momente remarcabile în sala căminului cultural din Someş Uileac, lacrimi, emoţii, mândrie. Cu toţii aveau prinse la rever cocarde tricolore, iar intonarea imnului naţional şi al imnului Bodavei, „Doamne,  ocroteşte-i pe români” a făcut ca încărcătura emoţională să atingă cote înalte. Uilecanii au fost mândrii că au ce arăta, că au valori, că nu au „adormit” în desuetitudinea vremii, cum se întâmplă, din păcate, în prea multe alte comunităţii. Uileacul a primit răsplata pentru felul în care şi-a crescut copiii.
Pe monumentul eroilor sunt înscrise numele celor care s-au jertfit pentru ţară şi neam în cele două războaie mondial. M-au frapat două nume : Morar Arpad şi Puspoki Nicolae. Dl. colonel (r) Traian Corneanu, istoric militar, fiu al satului în vârstă de 84 de ani, mi-a spus „povestea” lor. Tatăl lui Morar Arpad, luptând pentru Austro-Ungaria,  a fost grav rănit pe frontul din Galiţia, în Primul Război Mondial. Cel care l-a salvat de la moarte a fost un coleg de regiment, ungur, pe nume Arpad. Drept răsplată şi-a botezat băiatul cu numele lui. Destinul a făcut ca în al doilea război, la forţarea Tisei de către armata română, Morar Arpad  să-şi dea viaţa pentru România. Tatăl lui Puspoki Nicolae a fost primar în Someş Uileac în anii negrii ai dictaturii hortyste, 1940-1944. Un şovin barbar. Pe Oros Cornel, tată a 6 copii, sergent de grăniceri, şef de pichet, l-a bătut crunt şi l-a spânzurat de picioare de meştergrinda casei, doar pentru că era român şi fiul lui Laurenţiu Oros, fost primar al Uileacului vreo 20 de ani. Cu toate acestea uilecanii, oameni toleranţi, crescuţi în învăţăturile iertătoare ale lui Iisus Hristos, au trecut cu vederea comportamentul lui odios  şi au acceptat să-l înscrie pe fiul său, Pusposki Nicolae, căzut în al doilea război, pe monument, alături de eroii români. Doar că i-au românizat prenumele.
            Someş Uileac, oameni, fapte, întâmplări de ieri şi de azi. Bravo vouă !
                                                       
                                                  prof. Traian Rus
        

            

Fotografia zilei - O parte din vitrina de acasă a gazetarului sportiv Ion P. Pop (Graiul Maramureşului)


marți, 3 septembrie 2013

Semnificaţii istorice pentru ziua de 4 septembrie 2013

În 1881 s-a născut poetul George Bacovia (volume de poezii: Plumb, Scîntei galbene, Poezii, Stanţe burgheze) (m. 22 mai 1957).
1768 - S-a născut Francois-René Chateaubriand, scriitor francez; considerat fondatorul romantismului în literatura franceză ("Geniul creştinismului sau Frumuseţea religiei creştine") (m. 4 iulie 1848)
1824 - S-a născut Anton Josef Bruckner, compozitor austriac (m. 11 octombrie 1896)
1907 - A încetat din viaţă compozitorul norvegian Edvard Grieg ("Peer Gynt ") (n. 15 iunie 1843)
1912 - S-a născut criticul de artă Raoul Şorban (d. 18 iulie 2006)
1928 - România a aderat la "Tratatul Briand-Kellog", semnat la Paris, la data de 27 august 1928, privind interzicerea războiului ca instrument al politicii internaţionale.
1940 - În urma demisiei cabinetului român condus de Ion Gigurtu, a fost format un guvern condus de generalul Ion Antonescu.
1959 - A încetat din viaţă profesorul Iuliu Haţieganu, personalitate a medicinii româneşti, membru al Academiei Române. (n. aprilie 1885)
1965 - A încetat din viaţă Albert Schweitzer, medic, muzicolog şi teolog protestant, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1952 (n. 14 ianuarie 1875)
1989 - A încetat din viaţă Georges Simenon, scriitor belgian de limbă franceză, autor a peste 300 de romane poliţiste; a fost membru al Academiei regale din Belgia (n. 13 februarie 1903)


luni, 2 septembrie 2013

Comunicat de presă senatorul Sorin BOTA

                                Întâlnire cu primarii


         Senatorul PSD Sorin Bota a avut in data de 30 august 2013, la biroul parlamentar din Baia Mare, o întâlnire cu o parte din primarii localităţilor din colegiu, pentru a discuta problemele cu care comunităţile se confruntă în ceea ce priveşte infrastructura şi mediul. Urmează ca împreună cu aceştia să întocmească documentaţiile necesare în vederea realizării investiţiilor aferente acestor probleme în perioada anilor următori, începand cu 2014.



                                                        Cabinetul senatorului 

Semnificaţii istorice pentru 3 septembrie 2013

1658 - A încetat din viaţă Oliver Cromwell, om politic şi comandant englez, conducător al revoluţiei împotriva dinastiei Stuart (n.25 aprilie 1599).
1859 - S-a născut Jean Jaurès, om politic şi istoric francez, întemeietorul ziarului "L`Humanité" (m. 31 iulie 1914).
1875 - S-a născut Ferdinand Porsche, fondatorul firmei de automobile care îi poartă numele (m. 30 ianuarie 1951)
1887 - A încetat din viaţă cărturarul ardelean Timotei Cipariu, lingvist şi filolog, unul dintre militanţii şi doctrinarii Revoluţiei de la 1848. (n. februarie 1805)
1914 - Cardinalul Giacomo della Chiesa este ales Papă sub numele de Benedict XV. (1914/1922)
1939 - Al doilea Război Mondial: Marea Britanie şi Franţa declară război Germaniei.
1953 - A intrat în vigoare Convenţia europeană privind drepturile omului, semnată, la Roma, la data de 4 noiembrie 1950.
1978 - Popa Ioan Paul I este instalat ca Pontif.
1991 - A încetat din viaţă Elvira Godeanu, actriţă româncă de teatru şi film (n. 1904)
1991 - A încetat din viaţă regizorul de film Frank Capra, laureat al Premiului Oscar (O viaţă minunată, Domnul Smith merge la Washington, S-a întâmplat într-o noapte, Orizontul pierdut, Vi-l prezint pe John Doe) (n. 18 mai 1897).
2003 - A încetat din viaţă Leni Riefenstahl, una dintre cele mai controversate personalităţi feminine ale secolului XX, dansatoare, actriţă, regizoare de film; filmele sale, realizate din ordinul lui Adolf Hitler - "Olympia", "Triumph des Willens" -, deşi demonstrau talentul de cineast al regizoarei, i-au adus oprobriul lumii artistice; în anul 2002, ultimul ei film, documentarul "Impresii sub apă", difuzat de canalul de televiziune ARTE, cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani, a fost considerat o adevărată capodoperă, însă comentariile criticilor nu au omis răspunderea morală a creatorului de artă (n. 22 august 1902)
2007 - A încetat din viaţă profesor doctor Ion Dinulescu, unul dintre cei mai renumiţi ortopezi români

2008 - Primul planetariu digital din ţară şi cel de-al treilea din lume a fost inaugurat la Piteşti, de Muzeul Judeţean Argeş.