Sfântul Mare Mucenic Gheorghe – credință și curaj

 
„Purtătorule de biruință Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre” (Troparul Sfântului).

Două dintre virtuțile care-l caracterizează în mod plenar pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sunt: credința și curajul. „Nu te teme, ci îndrăznește! Nu slăbi în credință” sunt cuvinte pe care Dumnezeu i le-a transmis Mucenicului Gheorghe și care apar menționate în hagiografia sa.

Fiecare dintre noi trebuie să-și însușească cunoașterea credinței și trăirea ei. Pentru a ajunge la deplinătatea vieții în Hristos trebuie să le avem pe amândouă: să avea cunoștința acestor adevăruri și să trăim potrivit lor, iar sfinții sunt un exemplu în acest sens. După cum frumos afirma pr. Sofian Boghiu: „Creștinul care nu are sau pe una sau pe cealaltă este ca un bolnav care lipsit de puteri nu poate să meargă sau ca un orb care lipsit de vedere nu vede pe unde să meargă. Unuia îi lipsește lumina, celuilalt puterea”. Adevărata credință pleacă de la premisa în urma căreia acceptăm adevăruri de viață care depășesc hotarul lumii fizice și care ne duc în lumea de dincolo. „Credința este o putere și o atitudine sufletească pe care mai curând o simțim atunci când ea există sau atunci când îi simțim lipsa, decât atunci când o putem defini. Credința este siguranța că nu ești singur”(Sofian Boghiu, Caut fața Domnului). Sentiment pe care l-a trăit și Sfântul M. M. Gheorghe în fața amenințărilor venite de la împăratul păgân Diocletian.

Curajul constituie o altă virtute care a făcut din Sfântul Gheorghe un model. Lașitatea nu este decât o boală, o afecțiune care are nevoie de tămăduire. Avem modelul sfinților care-L implorau pe Dumnezeu să-i vindece de această boală. Frica este o formă de robie, lanțul cel mai puternic care ne leagă și explicația pentru multe dintre acțiunile noastre. Frica este, cu alte cuvinte, cel mai mare dușman al libertății noastre. Iar curajul este, sau trebuie să fie, o componentă esențială a vieții fiecăruia dintre noi: „În lipsa curajului, nu ai cum să ierți și să fii milostiv; fără curaj nu ai cum să ajuți pe nimeni și, mai ales, nu poți, în lipsa curajului să-ți iubești vrăjmașul. Să-i oferi dragostea ta celui care te dușmănește înseamnă să intri în conflict cu tine însuți, cu instinctul tău de conservare. Ai nevoie de un curaj nebun să faci așa ceva”.(Paul Siladi, Singurătatea îmblânzită).

Trebuie să ne arătăm curajul nu numai în situații limită, ci în fiecare clipă în care ne propunem să respectăm poruncile și să fim cu adevărat liberi. Exemplul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe se cuvine împlinit de fiecare creștin prin credință și săvârșirea faptelor bune, deoarece numai în felul acesta ne facem vrednici de dragostea lui Dumnezeu și a oamenilor. Asemenea sfântului martir, orice creștin trebuie să dovedească statornicie în credință, dar și îndelungă-răbdare în nevoi sau în necazuri, pentru a primi de la Hristos cununa biruinței asupra păcatelor. Ca mesager al curajului, Mucenicul Gheorghe se face pildă tuturor celor care luptă să se vindece de orice lașitate.

Pr. Prof. dr. Silviu Rad