Lecții de învățat. Lumina Sfântă a Învierii

 

                                                                                                    de Viorica Pârja

 Iată-ne din nou în așteptarea uneia dintre cele mai mari sărbători, dacă nu cea mai mare. Pe care o așteptăm, cu aceeași emoție, de 2000 de ani. Din păcate, este al doilea an de când bucuria ne este umbrită de un virus, care nu ne-a lăsat să fim împreună la marile sărbători. Dar Bucuria și Lumina Sfântă, învingerea morții și dobândirea vieții trebuie trăite cu speranță, în credință și împreună.

Sărbătoarea Învierii este pe măsura purificării noastre prin post, prin rugăciune și prin fapte bune. În Noaptea unică a Învierii, primim, copleșitor de convingător, lecția cea mare a iertării. Suntem greu de mulțumit. De prea multe ori ne este teamă de adevăr, ne lipsește curajul, suntem îndoielnici în credință și ne plecăm în fața neprevăzutului. Ne lăsăm folosiți și amăgiți, stăm dezbinați și supărați. Uităm de lucrurile importante, care ne dau echilibru și ne setăm pe tot felul de activități care ne irosesc nu doar timpul, ci și sufletul.

Nu putem vorbi despre Taina Învierii dacă nu înțelegem Taina Crucii. Sfânta Cruce poartă în ea Învierea, iar Învierea cuprinde în ea și taina Crucii. Am avut marele privilegiu să străbat Drumul Crucii, cu cele 14 popasuri, să văd altarul jertfei, care este, de fapt, altarul mântuirii noastre, să văd Mormântul Sfânt și să încerc să înțeleg de ce omul a trădat, dar Dumnezeu a rămas credincios omului. Drumul Crucii este în fiecare dintre noi. Cu fiecare treaptă și noi mergem pe Drumul Crucii.

Să primim Lumina sfântă și să trăim în lumină Învierea. Să ne bucurăm unii de alții, chiar dacă nici anul acesta nu vom fi toți la Masa Sărbătorii. „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”!