UE, în fața unei cotituri

 

de Gheorghe Pârja

Cotidianul nostru este împresurat de tensiuni în interiorul partidelor politice, în lupta pentru putere. Și liberalii, și useriștii practică un soi de concurs în spațiul închis. Este pentru prima dată, cel puțin în ultima vreme, când bătălia pentru șefia la conducerea unui partid a cuprins țara. Dacă vreți, a obosit țara. Între timp, noi, cetățenii români, suntem văduviți de starea reală în care se află Uniunea Europeană, la care am aderat și de care depindem. Ne place, nu ne place. Politicienii și unii comentatori afișează un optimism fără argumente, puțin triumfalist, de unde vine viitorul. Dar lumea în care trăim dă și alte semnale care ne privesc. Cum mai spuneam, nu prea avem intelectuali în care să învestim încredere. Adică ideile lor să fie credibile, chiar cu o sămânță de prognoză.

Și, totuși, avem. Cum este profesorul și filosoful Andrei Marga. Care în două articole din revista Tribuna discută viitorul Uniunii Europene. Prin prisma schimbării lumii. Teza profesorului este aceea că UE se află în fața unei cotituri. Formulată în felul cel mai simplu: „Uniunea Europeană nu mai este promisiunea anilor nouăzeci, ci o realitate impunătoare, dar plină de obiective nerealizate și asaltată de provocări într-o nouă situație a lumii.” Sunt enumerate și alte abordări ale Uniunii Europene din zilele noastre, care fac deservicii cauzei europene. Una este cea a lirismului care nu se potrivește cu modernitatea. Adică folosirea unor exerciții lingvistice prăfuite, o altă limbă de lemn la nivel european. Apoi, ideologia unionistă este susținută de personaje slab pregătite, care înlocuiesc pragmatismul cu euforia și cad la marginea realității.

Adică trebuie să ducem dorul unor europeni de rangul lui Jaques Delors, ori Romano Prodi. Profesorul Marga propune o abordare sistemică. Ea vizează esența stării de fapt a UE. Cine este interesat poate citi câteva cărți ale profesorului, care nu cosmetizează realitatea. A scris despre specificul culturii europene și premisele unificării Europei. Răspunde la întrebări care ne interesează. Care sunt rădăcinile durabile ale Europei? Ce s-a realizat prin unificarea europeană? Care sunt problemele actuale ale Uniunii Europene? Ce istorie ne așteaptă? Cum se simte Uniunea europeană între supraputeri? Și alte abordări, prin care a profilat alternative și a efectuat analize. Din lectura textelor din revista clujeană am reținut câteva idei care pot trezi interes.

Autorul crede că Uniunea Europeană a fost unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei postbelice. După ce s-a înfăptuit reconcilierea franco-germană, țările europene și-au dat seama că nu sunt destul de puternice pentru a decide mersul lumii. Dar dacă se unesc pot fi în stare să-și apere evoluția proprie și să frâneze evoluții care nu le sunt de folos. Europenii au înțeles că ei reprezintă o cultură și o civilizație. Prezentul poartă urmele trecutului, deci nu se poate trăi fără istorie, deși unii o iau razna pe fondul acestor concepții. Profesorul identifică resursele principale din cultura europeană. Triunghiul Ierusalim-Atena-Roma este triunghiul rădăcinilor fondatoare și durabile ale Europei. Da, după secole de conflicte, continentul s-ar părea că a început să-și regăsească unitatea.

Chiar dacă am întâlnit suficienți eurosceptici, nu pot să nu constat că o perioadă de pace s-a așezat pe continent. Dar Uniunea Europeană are de evaluat situația lumii și mai ales ce bine oferă generațiilor care vin. Cum spuneam, nu vom putea izbândi dacă vom trata viitorul cu mijloace euforice. Iar diagnozele ce se dau societăților europene nu sunt încântătoare. Aici este marea cumpănă în Europa Unită.

Profesorul Marga crede că vom trăi într-o lume plină de alternative, cu oportunități variate, dar lumea va fi mai nesigură. La nivel istoric, acest fenomen a mai fost. De pildă, siguranța că democrațiile pacifică societățile a fost pusă la îndoială de alunecarea spre dictatură. Nici economia de piață nu este un cadru economic fără cusururi, ea fiind zdruncinată de crize. Analizele profesorului Andrei Marga nu sunt alarmiste, ci sunt lucide, echilibrate și cu soluții. De aceea ne spune lejer că nesiguranța din societățile europene de astăzi nu este un motiv de pesimism. Cu condiția să avem decidenți cu viziune, să se evite criza partidelor și tendințele bonapartiste, să fie eludată împotmolirea reformelor necesare și explicate. Să nu se procedeze la selecția eronată a reprezentanților și să se țină seama de pregătirea profesională.

Tabla de legi a profesorului Marga poate îmblânzi cotitura europeană. E nevoie peste tot de oameni înțelepți care nu se hrănesc cu euforii. Și nu sunt vânători de bani.