Toţi îl atacă pe Câţu. Dar Câţu e zero barat. Ţintă falsă. Vesta antiglonţ a preşedintelui. Răul suprem e Klaus Iohannis! Care păcătuieşte, în primul rând, prin visceralism. Laş, grandoman, indiferent, distant, răzbunător, inept!
Este rupt de realităţi nu prin hazardul destinului ci la cerere. Aşa a ordonat abulicul din el. Nu vrea să ştie decât de glazura postului său. I se pare că trebuie să fie exclusiv un beneficiar de onoruri şi întoarce capul de la orice i-ar putea tulbura aura.
Cineva ar trebui să-l ţină cu forţa în faţa unui televizor la care se exprimă societate românească. Să-l oblige să asculte cum îl receptează şi îl caracterizează aceasta. Să-l dezbrace de protecţia SPP-ului, a SRI-ului, a yesmenilor plătiţi generos să-l tămâieze, şi să-l arunce, gol, în arenă! Să-l supună la năduşelile confruntării neintermediate cu înşelaţii săi dezamăgiţi, cu victimele sale dezlănţuite.
Să te comporţi atât de aiuristic când ţara e pe perfuzii, să te îmbraci ca un gigolo şi să vorbeşti cu aere aristocratice despre sporturi exclusiviste, ca ultimul parvenit ce vrea să-şi etaleze fireturile, e de Bălăceanca. E de duş rece şi de şocuri electrice.
Omul ăsta poate fi învăţat minte intr-un singur fel: cu forţa. Să fie constrâns să asculte, să înţeleagă şi apoi să dea socoteală.
Nu cu proteste în Piaţa Victoriei. Îşi râde în papion cum ne duce de nas trimiţându-ne după Câţi verzi pe pereţi. Nu cu mitinguri în faţa Palatului Cotroceni. Află din timp de ele şi fuge departe de flamă, se baricadează în peştera lui din Primăverii sau în budoarul de la Sibiu.
Trebuie ca maşina-i superblindată să îi fie oprită intempestiv în mijlocul drumului şi mulţimea “entuziastă” să-l împresoare. Să fie somat să coboare, să se arate, să ia poziţia de drepţi în faţa leprei gălăgioase şi să asculte. Să asculte vaierele indignării până dă în tremurici.
Fiinţele cu deficit de afect nu ştiu decât de frică. Iar el e din această categorie. Până acum nu a ascultat decât de frica pisicilor negre arătate de mahării planetei şi de teroarea dosarelor de dresaj păstrate la dospit de serviciile autohtone. A venit acum timpul să scoată şi boborimea lihnită mârtanii ei oacheşi de prin unghere şi să-i asmută pe smintit.
Ziua şi bazaconia. Ieri despre golf, azi despre manele. Ireal!!! Omul e într-o interminabilă parodie. Cu ce se ocupă un şef de stat autentic…
Ne uităm toţi la el ca ţăranul la girafă. Un balon de săpun apretat. Gol da’ ţapăn! Începem să reevaluăm legile firii. Poate nebunii suntem noi! Bolnavi,în tot cazul!
Dacă o mai lungim mult cu contemplarea şi perplexitatea fără să facem ceva, o să ne trezim deodată ditamai poporul că ne vine preotul la căpătâi să ne psalmodieze „slujba la ieșirea cu greu a sufletului”.
De-asta spun: ACEST PREŞEDINTE TREBUIE SUSPENDAT! Imperativ de securitate naţională!
(Contele de Saint Germain)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu