Ar fi interesant să aflăm (desigur, pur informativ, nicidecum întru liniștea grosului omenirii) cam câți dintre locuitorii planetei Pământ nu se sinchisesc de înjositoarele „recomandări” ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și de restricțiile „democratice” la care, tot acuși-acuși, se dedau guvernele obediente ale lumii de rahat în care ne târâm existențele (cică alde ăștia o fac pentru protejarea/imunizarea cetățenilor – cu botnițe obligatorii și făcături supranumite vaccinuri anti-Covid, în realitate pentru înfăptuirea criminalelor planuri ale sforarilor planetari de reducere a omenirii prin poluare, înfometare pe întinse zone ale globului, respectiv prin îndoparea celorlalți cu alimente cancerigene, nu în ultimul rând prin avorturi și medicamente contrafăcute, care nu sunt fabricate ca să-i vindece pe bolnavi, ci doar să-i facă dependenți de ele și astfel să sporească necontenit nerușinatele superprofituri ale cartelurilor farmaceutice).
Cred că
numărul celor care trăiesc cu adevărat liberi și omenește, adică fără
permanenta teamă și scârbă de abuzurile, poreclite acte normative, ale unor
guverne sfidător de antidemocratice și antinaționale (precum toate cârmuirile
noastre postdecembriste, specializate în bătuta pe loc pentru cei mulți și în
înciocoirea privilegiaților prin legi cu dedicație), numărul ăstora, deci, este
neglijabil în comparație cu aceia care, potrivit spuselor „Capul plecat sabia
nu-l taie” și „Numai mai rău să nu fie”, acceptă să devină robii, mai bine zis
roboții joviali ai globaliștilor și ai uneltelor acestora din națiile reduse,
încetul cu încetul, la tăcere: ultimii „mohicani” ai cătunelor complet uitate
de autorități și de majoritatea semenilor, cărora – mai nou (nu doar la noi) –
li se adaugă din ce în ce mai mulți sătui de demența civilizației urbane
(bunăoară, Bucureștiul este cea mai poluată capitală din Uniunea Europeană!),
oameni ce caută liniștea și armonia lăuntrică, implicit sănătatea pentru ei și
ai lor, prin refacerea esențialelor legături cu natura și glia-mamă.
Foarte
bine! Să revină în cătunele, satele și comunele depopulate de pe întinsul
României postdecembriste (fie că au fost
atrași cu milioanele de mirajul rapidei îmbogățiri în Occident, fie de acela al
căpătuirii, adesea pe căi necușere, în marile noastre orașe), cât mai mulți
români, precum și din alte seminții întreprinzătoare (francezi, englezi,
germani, elvețieni, italieni sau spanioli, ba chiar japonezi și chinezi),
indiferent de motivul care, cu ani în urmă i-a îndemnat să-și părăsească țara,
însă perfect conștienți și încrezători în procesul repopulării nepolitizate (la
drept vorbind, politrucii dâmbovițeni sunt incapabili de-o atare acțiune
benefică!), proces prin care țara și nația au numai de câștigat.
Să dea
Dumnezeu, ca aidoma lui Spiru Haret (care, după absolvirea matematicilor la
Sorbona și obținerea titlului de doctor în aceeași cetate a științei, refuză
tentanta ofertă de a rămâne profesor la celebra universitate, revine în țară și
– după trei mandate de ministru al învățământului antebelic, tot el aproape că
dublează numărul știutorilor de carte, astfel devenind cel mai strălucit ministru
de resort), aidoma lui Spiru Haret, prin urmare, să se întoarcă în România
crucificată de tâlharii interni și externi cât mai mulți români expatriați,
pentru ca – prin experiența acumulată, devotament, muncă și (eventual)
investiții – să contribuie la trezirea nației din somnul ei de moarte și să
ridice patria acolo unde s-ar cuveni să fie prin cantitatea și diversitatea
bogățiilor ei naturale.
Dacă
lucrul acesta a fost cu putință la ilustrul român (cu origini armene) Spiru
Haret și la alții din generația sa, dacă specialiștii din perioada interbelică
nu concepeau să rămână în străinătate după terminarea studiilor, ci reveneau în
România întregită ca să contribuie la edificarea celui mai înalt nivel de trai
cunoscut până în prezent de români (anul 1938), dacă japonezii își trimiteau
absolvenții de facultăți interbelice și postbelice la hiperspecializare în
străinătate, de regulă în Statele Unite, iar aceștia se întoarceau în țară cu
cunoștințe de top, deseori furate, pe care le aplicau de îndată în formidabila
economie niponă și dacă, mult mai aproape geografic de noi, locuitorii
semibolșevizați ai fostei republici Iugoslavia plecau la muncă în toată lumea,
de unde se întorceau cu bani pentru a construi și investi, la noi de ce n-ar fi
cu putință așa ceva?!...
Îmi
place să cred că cei mai mulți dintre românii expatriați după Decembriadă,
foarte apreciați în noile comunități ca specialiști sau oameni de afaceri, încă
ezită să revină acasă nu pentru că au uitat de românism și glia străbună
(românii au fost, sunt și vor rămâne printre cei mai sentimentali pământeni!),
ci din pricina cârmuitorilor: cam toți politrucii postdecembriști au fost și
continuă să fie impostori, necinstiți și trădători, dovadă uriașul impas în
care au împins România, preluată de la Ceaușescu fără datorii externe și cu
creanțe de miliarde: fără industrie și agricultură, cu transporturile vraiște,
aproape lipsită de cultură și educație, cu sistemul de sănătate și cercetarea
la pământ, cu milioane de analfabeți funcționali, minele închise, pădurile
mătrășite, cu jumătate din țară înstrăinată, dar cu o datorie externă de peste
120 miliarde euro!
Aceasta
fiind starea mizerabilă de lucruri din actuala lume „civilizată” (atenție la
devastatorul curent fascizanto-neomarxist din Statele Unite, care deja își face
de cap în apusul Europei”), se subînțelege că în aceste țări, la fel ca în
zonele lor de influență, nu se mai poate vorbi de „puterea poporului”, sensul
clasic al uzatei și demonetizatei democrații contemporane, ci de plutocrație, cleptocrație și globocrație,
ultima fiind atotputernica îmbinare la nivel planetară a primelor două
ticăloșii de rang național, desigur, îmbinarea dintre banii companiilor
transnaționale și sforile politice trase la toate organismele internaționale
(ONU, OMS, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială etc.) de către
francmasoni, sioniști, grupul Bilderberg și alte grupări oculte ale pretinșilor
iluminați (!), care – prin sinistre planuri de felul Kalergi – urmăresc cu
înverșunare două ținte, mai exact două mega-monstruozități: controlul absolut
asupra întregii planete și drastica reducere a pământenilor (pînă la cinci sute
de milioane, potrivit primei porunci globaliste din „Decalogul” inscripționat
pe Ghidul de piatră din statul
american Georgia, pînă la două-trei miliarde în opinia globaliștilor
„moderați”).
De
exemplu, în România iohanniano-cîțiană a acestor vremuri de groază și sărăcie
lucie (din 25 septembrie, Pîrțu este președintele resturilor liberale!), încet
dar sigur se revine la terifianta stare de anul trecut, când mașinile
milițienilor și jandarmilor nu doar că patrulau neîncetat pe străzi pentru a-i
îndemna pe cetățeni să stea închiși în case, dar chiar își permiteau (a se citi
„Aveau dezlegare de la tâmpiții cu rol cârmuitor”) să-i bruscheze, să-i insulte
și să-i amendeze pe toți acei muritori de rând care îndrăzneau să iasă la
plimbare, urmărind ca – prin mișcare, aer curat și lumina soarelui – să se
imunizeze în mod natural.
Iar
acuma, pentru că tonul a fost dat de senilul Joe Biden, așa încât jegoasa lui
afirmație („Am avut destulă răbdare cu adversarii vaccinării”) a fost pusă în
practică în țări ca Franța și Italia, deocamdată prin pașapoarte Covid și
certificate verzi, patalamale care atestă taman diferența dintre cobai și
cetățenii cu discernământ, este lesne de dedus că iohanniano-cîțienii
slugarnici și antinaționali se vor îndreapta în pas alergător spre ceea ce aduce
atingere demnității umane, însă-i pe placul globaliștilor: cu statistici
contrafăcute, spitale închise (cică în așteptarea infectaților) și nenumărați
morți din alte cauze (cancer, diabet, boli cardio-vasculare, hepatită, gripă
etc.), cărora nu li se face autopsie, însă li se lipește eticheta
„coronavirus”; cu obligativitatea vaccinării incerte (deocamdată pentru toți
bugetarii – funcționari, personal sanitar și cadre didactice, apoi pentru elevi
și angajații din sectorul privat, pentru că – susțin trusturile farmaceutice și
goarnele lor mediatice – tulpina „delta” a valului patru este mult mai agresivă
ca anterioarele) și cu „fireasca” mită politică întru consumarea celor 120 de
milioane de vaccinuri, pe care Pîrțu și ortacii lui s-au grăbit să le cumpere la
„recomandarea” bruxellezilor, pe miliarde de euro, iar acuma nu mai știu cum să
scape de ele; în sfârșit, dar nu în ultimul rând, cu noi restricții după
distracțiile românilor la grămadă în străinătate, la mare și la munte (botnițe,
viziere, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc.), cu localuri, săli de
spectacole și lăcașuri de cult închise, inclusiv cu închiderea școlilor și
revenirea la formalul învățământ „on line” (pe românește „o laie”), generoasă
sursă de analfabeți pe scurtul drum al imbecilizării nației.
Așadar,
fiind omenirea pusă pe jar de acest năbădios virus, despre care mulți
specialiști spun răspicat că nu-i natural, cine naiba mai are timp de
încălzirea globală și catastrofele aferente ei, sau că City Insurance la noi,
sub oblăduirea corupților și incapabililor de la Autoritatea pentru
Supravegherea Financiară (ASF) a dat zilele trecute un tun de 500 milioane euro
din banii asiguraților, respectiv că Florin Pîrțu și ciracii lui s-au îmbogățit
(evident, nu în plan moral-spiritual) cu nenorocita asta de pandemie?!
Indiscutabil
că-i perfect îndreptățită întrebarea: Când vom scăpa de acest vrăjmaș
invizibil, mai cu moț ca toate virusurile cunoscute până în prezent? Răspunsul
aproximativ, pe care nu-l vom auzi niciodată de la globaliști și sculele lor,
este – zic eu – următorul: Când trusturile farmaceutice vor socoti că și-au
făcut plinul cu mii de miliarde, iar păpușarii planetari se vor declara
satisfăcuți de pașii făcuți înspre atingerea celor două ținte criminale!
N.B.:
Vasăzică, aproape opt miliarde de pământeni se lasă mânați înspre neant de
niște secături globaliste, și aproape tuturor li se pare normal în plan
ontologic și democratic în plan gnoseologico-social. În plus, românii se mai
lasă călăriți și de netrebnica gașcă iohanniano-cîțiană, aproape fără să le
pese (mă rog, mai mârâie unii pe la colțuri)
că, prin alarmanta creștere a prețurilor la toate cele, pe cei mulți îi
așteaptă o iarnă de coșmar și un viitor draconic. Această incalificabilă apatie
a românilor de azi, seamănă leit cu bovina resemnare a milioanelor de români
ardeleni de după înăbușirea răscoalei din anul 1437: au acceptat umilitoarea
stare de „tolerați” în propria lor țară și nu s-au revoltat din nou împotriva
asupritorilor (unguri, sași, secui), care, la Căpâlna, și-au consfințit
privilegiile prin actul politic numit Unio
trium nationum (Uniunea celor trei nații, de fapt trei comunități alogene),
subliniind totodată că sunt „recepte” (admise) doar cele patru credințe ale lor
(romano-catolică, luterană, calvină și unitariană), deși – prin curaj, unire și
număr – ar fi putut să-i spulbere pe toți acești jecmănitori.
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
25-26 sept. 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu