Congresul PNL, ce se dorea
a fi punctul final al unor probleme intens dezbătute în spaţiul public
de aproximativ patru luni, lasă în urmă mai multe semne de întrebare decât
răspunsuri clare.
Ludovic Orban acuză diverse fraude în timpul perioadei
organizare a congresului şi la vot. Totodată îl acuză pe preşedintele Iohannis
că a încălcat Constituţia implicându-se în treburile interne ale unui partid
politic.
Astfel congresul a rezolvat o problemă, a conducerii
partidului, dar a iscat alte zeci de probleme. Una dintre ele, cea legată de
conducerea Camerei Deputaţilor, deschide un nou front de luptă, unul extrem de
important în arhitectura puterii politice actuale.
Ludovic Orban şi-a dat demisia de la conducerea Camerei
Deputaţilor, dar nu în mod direct, ci aruncând-o în braţele lui Florin Cîţu.
I-a dat 15 zile la dispoziţie ca să o transpună în practică noul preşedinte al PNL. Cum partidul nu are
majoritate în Camera Deputaţilor, prin urmare dacă Florin Cîţu o acceptă, PNL
pierde această funcţie.
Este una dintre subtilele inginerii politice care îl pune în
dificultate pe Florin Cîţu, pierderea acestei funcţii căzând în directa lui
responsabilitate.
Nu se ştie câţi dintre susţinătorii lui Orban îi rămâm
fideli după ce echipa Cîţu a pus mâna pe partid. Cert este că niciun om din
tabăra lui Orban nu a obţinut nicio funcţie de conducere în PNL. Acest lucru
este o lipsă de abilitate menită să îndepărteze un anumit număr de parlamentari
din şi aşa fragila, presupusa refacere a majorităţii parlamentare PNL-USR PLUS
– UDMR.
Deci nu rămâne de rezolvat doar revenirea USR PLUS la
guvernare, ci şi fidelizarea parlamentarilor PNL rămaşi înafara „echipei
câştigătoare”. Florin Cîţu şi apropiaţii lui nu au lăsat nicio uşă deschisă. Au
acaparat tot, ca şi când ar fi vorba despre o schimbare de regim.
Ruptura din PNL de după congresul din 25 septembrie pare una
ce se produce după alegerile parlamentare, când partidul ajuns la guvernare ia
tot.
Dacă în echipa Cîţu nu se observă nicio mişcare care să
semene a inginerie politică, înseamnă că întreaga sarcină a refacerii
majorităţii de dreapta este lăsată în sarcina preşedintelui Iohannis.
Acesta poate fi şi motivul pentru care Ludovic Orban l-a
atacat fără menajamente pe preşedinte. În acelaşi timp Orban atrage atenţia că
preşedintele încalcă în mod vizibil Constituţia.
O altă armă scoasă din arsenalul politic este pregătirea
unei liste a liberalilor fideli lui Orban care şi-au pregătit demisiile. Merg
la şantaj? Se prea poate.
Dar ce nu este şantaj în politică? Toate variantele
vehiculate, de guvern minoritar PNL susţinut de PSD, de refacere a coaliţiei cu
un alt prim ministru, în ultimă instanţă de alegeri anticipate, toate au o doză
mai mare sau mai mică de şantaj. Cum suntem în pandemie, la fel ca în 2020, se
poate vorbi şi despre un şantaj emoţional. Cum să dai jos un guvern când ţara
se luptă cu pandemia?
Opinia pulbică este atât de concentrată pe problemele din
PNL încât a trecut aproape neobservată şi vizita preşedintelui Comisiei
Europene, Ursula von der Leyen care a venit la Bucureşti pentru a semna PNRR-ul
de 80 de miliarde de euro.
Mai puţină atenţie s-a acordat şi alegerilor din Germania.
După 14 ani partidul Angelei Merker a pierdut alegerile în faţa SPD-ului. Asta
înseamnă că social democraţii români vor avea o uşă deschisă viitorului cancelar
german.
Dar evenimentele sunt în derulare. Nimic nu este definitiv. Se poate întâmpla orice. Oricâte inginerii s-ar face, oricât de abili sunt oamenii politici de la vârful puterii până la urmă contează realitatea. Iar realitatea pentru România nu arată prea bine. Scumpiri, nesiguranţă, nemulţumiri în lanţ, multe probleme, puţine soluţii. Aşa arată România după marele congres din 25 septembrie.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informaţia
zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu