miercuri, 27 octombrie 2021

Criza o poate stopa doar preşedintele Iohannis

 


Planurile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg şi nici nu se poate vinde pielea ursului din pădure. De asemenea, nu dai pasărea din mână pentru cioara de pe gard. La fel de valabilă este, mai ales în cazul politicienilor, zicala „dă-i, doamne, mintea românului de pe urmă”.

Ca nicăieri în altă parte, furiosul val 4 al pandemiei, a prins România total nepregătită. Guvernul, când se anunţa pe toate canalele că se apropie un nou val de Covid 19, făcea pregătiri pentru marea nuntă a PNL din 25 septembrie cu 5 000 de nuntaşi. La care, uitând să-şi pună masca pe faţă, a participat şi preşedintele Klaus Iohannis. Nici acum nu se ştie de ce era atât de importantă pentru PNL schimbarea lui Ludovic Orban cu Florin Cîţu. Poate se va afla mai târziu, dar pe cine va mai interesa?

Până la urmă fiecare partid este judecat după modul în care a guvernat ţara, când s-a aflat la putere. Ce probleme interne a avut, ce jocuri de putere şi influenţă se duc în interior, nu contează decât ca picanterii bune să distreze publicul.

Aşadar, după o serie de întâmplări, provocate deopotrivă de PNL şi USR, poate cu girul preşedintelui Iohannis, ţara a fost aruncată într-o criză politică, agravată, desigur, de criza pandemică.

Mii de infectări avem, morţi avem ca într-un război, nu avem guvern. Nu avem nici suficiente paturi la ATI, nici medicamente anti-Covid. Nu avem nici suficiente cadre medicale, dar iată că avem prea multe partide. Mai precis, în parlament, avem cinci partide. Unul, PNL, pretinde că i se cuvine guvernarea.

Altul, PSD, pretinde că fiind mai mare, s-ar fi cuvenit să ocupe poziţia de principal partid de guvernare. Mai avem un partid mai mic, USR, care se comportă ca şi cum ar fi un partid mare.

Trecem peste AUR pentru că nu ştim ce hram poartă, şi ajungem la UDMR. Un partid constant la puţin peste 5%, dar fidel până la capăt partidului care-l invită să participe la guvernare.

Toate aceste partide nu fac un guvern de capul lor, în funcţie de numărul de voturi obţinute la alegerile parlamentare.
Constituţia îi conferă preşedintelui dreptul de a desemna primul ministru. Odată desemnat, primul ministru are datoria de a-şi face o echipă, de a propune un program de guvernare şi, la final, are dificila sarcină de a-şi asigura o majoritate parlamentară care să-i voteze guvernul.

Aici este problema. Nu se poate asigura o majoritate parlamentară. PNL nu vrea să-i ofere PSD-ului câteva portofolii, USR nu vrea la guvernare cu Florin Cîţu, preşedintele nu vrea să desemneze un prim ministru din PSD, iar PSD, dacă ar propune un prim ministru, nu şi-ar putea asigura o majoritate în parlament.

Pentru că PNL şi USR nu vor să guverneze cu PSD din cauza modului în care s-a comportat când era la guvernare.
O situaţie politică mai complicată decât nodul gordian. Pe care, neputându-l dezlega, Alexandru Macedon l-a tăiat cu sabia. Joacă preşedintele Klaus Iohannis, acum, rolul lui Alexandru Macedon? Ultimele sondaje îl creditează cu o încredere din partea populaţiei foarte, foarte redusă. Doar vreo 25% din populaţie au încredere în preşedinte. Pentru a-şi recăpăta credibilitatea, preşedintele trebuie să facă un gest de uriaş, de vrăjitor: să scoată ţara deopotrivă din criza politică şi din criza pandemică.
Soluţiile nu sunt nici în mâinile lui Florin Cîţu, nici în mâinile lui Marcel Ciolacu sau ale lui Dacian Cioloş. Soluţia, mai mult sau mai puţin miraculoasă, cheia problemei, o deţine doar Klaus Iohannis.

Nicolae Ciucă mai are la dispoziţie trei zile până trebuie să prezinte o majoritate parlamentară care să-i voteze echipa guvernamentală şi programul de guvernare. Se spunea că Florin Cîţu l-a sabotat pe primul ministru desemnat.
Preşedintele Iohannis i-a convocat la Cotroceni. Ce ordin le-a dat? Vom vedea în următoarele zile.

 

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu