INVITAȚIE LA LECTURĂ! Azi, poeții VASILE BELE și NELU DANCI!

Multă sănătate și cele mai frumoase gânduri din orașul lui Nichita!

„ÎNTÂLNIRE DE SUFLET CU MARAMUREȘENII”

Volumul LITERATURĂ POPULARĂ, semnat de VASILE BELE și NELU DANCI, apărut la Ed. Mircea ce Bătrân, Băile Olănești, 2021, este prefațat de Puiu Răducan, care adresează „Cuvinte de suflet” cititorilor și prietenilor săi scriitori din Maramu‵, scrise „cu ochii degetelor”, adresându-le cuvinte de laudă și prețuire, acestor minunați „truditori întru cultură, artă, poezie populară”, cu o bogată activitate literară, din această splendidă și specială zonă a României, păstrătoare de obiceiuri și tradiții românești.

Cartea este într-adevăr un dar de neprețuit, pe care am primit-o la Întâlnirea literară de la Brașov, din septembrie 2021, unde cu dor și bucurie ne-am revăzut după o perioadă lungă și grea, cea a pandemiei.

Capitolul I cuprinde CATRENE – DIALOGURI LITERARE. O atmosferă încă de la început, tipic românească: „Tristian sau plopt‵ ișan / Io port clop de moroșan / Ori pă un‵e io mă duc / Bărbat îs și nu-s butuc” (p. 25).

Fiecare catren e urmat de un dialog fabulos, inedit, care include pe lângă cei doi autori și pe Sanda Dale, Daniela Vâlceanu, Virginia Boroșan Blagovici, Grigoraș Ciocan, Olimpia Sava, Lăcrămioara Elefteriu, Tamara Tomiris Gorincioi, Puiu Răducan și alții. Catrenele sunt adresate diferitelor persoane, semnificative din viața autorilor: doamna Sânziana, Măriuța, celor ce-și sărbătoresc ziua numelui de Sfântul Ioan, Cristina și Vasalie, Doamna Rodica, verișoara Aurica, Maricica, doamna Florentina, doamna Sanda.

Urări cu încărcătură puternic românească: „LA MULȚI ANI, IONI, IONI, / SĂNĂTATE LA COCONI, / FERICIRE MULTĂ-N CASĂ / HORINCĂ BUNĂ PE MASĂ” (Vasile Bele p. 56).

Volumul face referiri la obiceiuri, zile de sărbătoare, nunți, la portul popular, Dragobetele, la iubire și momentele de Împreună.

„ - De nu ar fi mândrele, / N-aș călca potecile / Numa′ rele frumușele,

Să tot stai noaptea cu ele…” (Puiu Răducan, p. 77) și „– De n-ar fi mândruțele, / Eu aș dormi nopțile, / Dar îmi stă gândul la ele / Și apoi fac numa′ rele” (Vasile Bele, p. 78)

Capitolul II continuă cu POEZIE POPULARĂ - DIALOGURI LITERARE INEDITE, referitoare la pandemie, viața în gospodărie, la farmacie, nostalgii (BINE MAI ERA ODATĂ - Nelu Danci), La Moara lui Gelu, IN MEMORIAM – VALER POPEAN, CUZA DOMN sau dedicații la ceas aniversar, adresate doamnei FLORENTINA DANU.

Pădurea, muntele, zăpada, colindele de Crăciun, copii, bunicii, viața de familie, sunt elemente care fac parte din ființa românului, ca și Dumnezeu, căruia îi aduce mulțumiri și dimineața și seara, pe care ni le prezintă în versuri metaforic sau prin dialog literar. La porțile dimineții, în Raiul de acasă, cu fiecare răsărit, românul așteaptă un suflu nou, un zvon de viață dinspre nemărginire. Aici sufletul lui găsește potențe nebănuite de a se hrăni și de a se revigora lăuntric. Românul e fericit când Dumnezeu face parte din inima sa.

Forma de adresare este specifică zonei: „Măi Fârtate”, sau „poezia te țucă” (Vasile Bele p. 152), fapt ce ne încântă și ne face să ne simțim frați români, la Cina de Taină a Poeziei.

Capitolul III, ECOURI LITERARE, prezintă impresii, recenzii, note de lectură semnate de Gelu Dragoș, Aurelia Rînjea și Nelu Danci.

Mă bucur că m-am regăsit și eu, în scrierile din acest capitol!

Capitolul IV, - SORCOVA FÂRTAȚILOR, cuprinde urări de bine și de sănătate: „ - DOAMNE AJUTĂ să fie bine / sănătate, ani, o mie”! (Vasile Bele, p. 214)

Capitolul V- D′ALE LU′ NELU DANCI, ne oferă gânduri despre seara de Crăciun, despre antologile realizate, cât și gânduri adresate prietenilor poeziei, prietenilor cărților: „LA MULȚI ANI ȘI LA MULȚI ANI / Sănătate și prețuire, inspirație” (p. 221 ), încheindu-se cu GÂNDURI DE BINE DESPRE FRUMOSUL MARAMUREȘ, adresând urări de bine distinsului domn, GEORGE CĂLIN, pentru proiectele realizate și pentru contribuția sa în folosul literaturii și limbii române, dar și MIHAELEI CD, din Canada, pentru proiectele și creațiile sale. O frumoasă urare de suflet, face Vasile Bele românilor: „LA MULȚI ANI, ROMÂNI FRUMOȘI, / OAMENI HARNICI, NU FĂLOȘI, / LA MULȚI ANI, ROMÂNI CINSTIȚI, / LA MULȚI ANI, SĂ NE TRĂIȚI!” (p. 263).

Bilanțul literar – 2020, realizat de Vasile Bele, încheie volumul, felicitându-l și noi pentru implicare și dăruire, în această lume atât de zbuciumată.

Românii sunt fraţi de bucurie şi de jale, de cântec sau înlăcrimare, de optimism, de credinţă şi de biruinţă. Poartă în ei o casă cu ferestre deschise spre cer şi o ţară numită Limba Română, primită în dar de la străbuni, ca pe o zestre sfântă de dus mai departe. Asta fac poeții noștri în acest volum. Duc mai departe comoară lor de suflet!

Cartea este o dovadă că PRIETENIILE LITERARE există, că ele sunt o binecuvântare de la Dumnezeu, că prin poezie oamenii sunt Împreună, ducând mai departe valorile și spiritul acestui popor!

Mă bucură de fiecare dată aceste întâlniri, unde învingem distanțele prin intermediul poeziei, care ne leagă prin fire nevăzute sub semnul Iubirii de Cuvânt. Prieteniile literare ne sunt dăruite de Dumnezeu, ele sunt și rămân întâlniri stelare, care îți determină devenirea. Merită să le prețuim!

Felicit cu inima pe cei doi poeți, VASILE BELE și NELU DANCI, pentru că ne-au adus în suflet bucuria și spiritul maramureșean, că sunt demni români frumoși și luminoși! Dumnezeu să vă binecuvânteze în continuare cu harul Lui, să aveți prieteni mulți și adevărați și să ne dăruiți în continuare Poezia ce o purtați în suflet! Așteptăm cu bucurie și interes următoarele apariții editoriale!

***********************************************

„UN DANS MARAMUREȘEAN DIN CUVINTE”

Azi, te invit dragă Cititorule, să ne bucurăm împreună de miraculul poeziei populare românești, prin intermediul volumului TIMP ȘI ROUĂ, semnat de NELU DANCI și VASILE BELE, Ed. ARMONII CULTURALE, Adjud, 2020, care cuprinde dialoguri literare (poezie populară, catrene, urări).

Cei doi încă de la început se adresează timpului: „ PENTRU TINE, TIMP CE TRECI PREA IUTE… / PENTRU DRAGOSTEA DE MUNTE… / PENTRU TINE PRIMĂVARĂ… / PENTRU DRAGOSTEA DE ȚARĂ” (p. 7).

O puternică dragoste de țară plutește în tot volumul, pe care o nutrește fiecare bun român, numai că aici, e îmbrăcată în poezia atât de dragă sufletului acestuia.

De asemenea, se adresează cititorilor, cu mare dor de ei, invitându-i la „ominie” (p. 15), atât de specifică acestui popor. Remarcăm un motto semnificativ: „îmi iubesc țara și glia / Țara asta România” (p. 17).

Invitații la clacă, la joc, la o sticlă de horincă, cu formula de adresare mereu „Măi fârtate, cu veselie”, într-un dialog captivant ca o învârtită maramureșeană, în care rima, precum pasul, dau viață cuvintelor, urărilor și catrenelor.

Dumnezeu este prezent în întreg volumul, luminându-le sufletele și viața, Priceasna de Anul Nou, în care ne îndeamnă să nu-ți uiți sufletul, mersul la biserică, Crăciunul și Preotul Daniel din sat, „trimis al lui Dumnezeu” (p. 84).

Sunt precizate și preocupările lor, precum dragostea de carte și microbul scrisului, ale românilor în general, oieritul, hora, chiar și provocările de pe internet.

Avem în acest volum o poezie populară autentică, dar și actuală, cu referiri la bunicii care au luptat pentru țară, la țara bogată, dar îndatorată, la tinerii plecați afară, la evenimente actuale cum ar fi votarea, prin care se mai speră să scăpăm țara de hoți și de impostori: „Dar dacă vom fi uniți, / Hoții din țară stârpiți / O să trăim cu toții mai bine, / Știți și voi așa ca mine” (p. 110), motiv pentru care îl invocă pe Vlad Țepeș, să scape țara de nevoi.

Tricolorul, Centenarul Unirii, Alba Iulia, sunt invocate cu respectul cuvenit, față de trecutul nostru, față de eroii neamului.

Veselia este prezentă: „Cântă cucu‵ sus pe creangă / Pentru mândra cea mai dragă, / Dar cântă și pentru mine, / Știe că o ducem bine” (p. 42).

Întâlnim aici o construcție interesantă din punct de vedere literar, în sensul că întâi este prezentat poemul, apoi urmează dialogul literar, care este vesel, la obiect, acaparator, care ți se imprimă pe suflet, dorind chiar să-l continui și tu: „Și-oi cânta mândru, frumos, / Și la omul sănătos / Și-oi hori cu inima, / C-așa și Dumnezeu vrea” (p. 115).

Apreciez de asemenea referințele legate de regionalisme, care sunt bine venite, având în vedere bogăția lingvistică a acestei minunate zone, Maramureș.

Ne poartă prin Plopiș, Ocoliș, Ciocotiș, Fisculaș, Chibzuiala, prin care virtual mă plimb cu mare bucurie, dar ne prezintă și obiceiuri populare românești: udatul, spoveditul, aratul pământului, tăiatul porcului, dragostea din tinerețe rămasă vie și la bătrânețe, ritualuri românești păstrate cu sfințenie.

Poeții fac referiri și la lumea care a devenit rea și dușmănoasă, numai că nu prea există tratament pentru asta.

Noaptea, mândra, dorul, dragostea, cântecul și jocul le sunt prieteni buni, însoțindu-i și ființându-i ca oameni buni ai satului.

Nu lipsesc nici referirile la prieteniile literare, Mariana Moga, Gelu Dragoș cu Moara lui Gelu, Cenaclul literar din Baia Mare, despre cărțile primite-n dar.

Vă pot spune cu sinceritate, cât de mult m-a fortificat din punct de vedere energetic lectura acestui volum, prin starea de spirit transmisă, prin darul necondiționat oferit, de la suflet pentru suflet, așa că am așezat volumul de-a dreapta mea, ca să pot reciti cu drag, ori de câte ori am nevoie de voi, să-mi fiți aproape!

Dedicații: Eliza Lazăr: „Măicuță când m-ai făcut, / Tare bine ți-a părut / Și ți-o părut tare bine / Că ai fată lângă tine”(p. 111) sau pentru Hermina Marc Iluți, interpretă de muzică populară: „Când Hermina face cântare, / Soare, lună că răsare ” (p. 188).

Românul, care muncește știe însă și să se bucure de viață: „cântă la izvor și de joc, dar și de dor” (p. 115).

Catrenele poartă ritmul dansului maramureșean, cu idei concentrate în versurile cu aura zonei, după care dialogul continuă așa cum ai bea vin din același ulcior plin cu înțelepciune: „ASEARĂ AM FOST LA ȘOPRU / LA MÂNDRUȚA BAT-O NOROCU′ / AM CREZUT CĂ-I BOLNĂVIOARĂ / DE AIA DOARME PE AFARĂ” (p. 146), care continuă cu replici savuroase, cu umor fin românesc: „– Măi bădiță, măi bădiță, / Cum te-nvârți după guriță?! / de ce n-o lași pe mândra / ca să doarmă singurea / Crezi că din pat a pt′ica?” (Vasile Bele, p. 146) sau „– Întâi află întreg satu′ / Și după aia bărbatu′ / Să nu pățim și noi așa, / De nu stăm cu nevasta”. (Nelu Danci, p. 154) ori un frumos catren: „- VERDE-I IARBA, VERDE PĂDUREA, / VERDE ÎI ȘI ROCHIA, / NUMAI OCHI-I SUNT CĂPRUI, / URĂ INIMA ORICUI” (p. 167), cu continuări lirice încântătoare: „Floricică floricea / Eu ți-am dat inima mea” (Vasile Bele, p. 170) sau „- De amu fie ce o fi / Tot om sta și ne-am gândi, / Ce-am făcut la tinerețe, / Plătim amu la bătrânețe” (Nelu Danci, p. 179)

Mândra soacra, portița, cozonacul de sărbători, portul popular, sunt elemente prezente din viața rurală, pe care le întâlnim în volum.

Oameni frumoși și plini de lumină, care dăruiesc din ceea ce sunt. Încântătoare și pline de esență sunt Urările de sărbători: de Crăciun, de Anul Nou, sorcova, colindele cu bucuria copiilor, dar și al celor mari, cu invitații la viața de ÎMPREUNĂ: „- Măi fârtate tu zici bine, /Mâine vin eu e la tine / Și bine ne ominim” (Nelu Danci, p. 229).

Volumul se încheie în același spirit al prieteniei scriitoricești, cu invitația la Tabăra literară 2020 - „Oprește-mă, la tine , rouă”… o tabără de creație literară, unde sunt așteptați scriitori din întreaga țară. „Omenoși să vă primi, / Cu horincă și cu vin” (Vasile Bele, p. 234).

Cum poezia poate fi considerată o formă de dans mental, iar scrierea ei este o modalitate de a asculta sau de a da glas vocii interioare și subtilităților emoționale ce sunt uneori mai greu de exprimat direct, cred că poezia populară din acest volum poate fi considerată un dans maramureșean, din cuvinte! Așa că Cititorule, te invit să-l descoperi, să descoperi frumusețea autentică a sufletului de român, căruia acești doi minunați poeți i-au închinat acest volum!

Vă mulțumim pentru dar, VASILE BELE și NELU DANCI, dorim viață lungă cărții prin cititorii săi și Dumnezeu să vă dea putere și lumină să ne mai dăruiți astfel de bijuterii literare!

Autor: AURELIA RÎNJEA