Și iată-ne de-acum intrați
în noul an al vieții noastre –
un an grăbit s-arate sensu-i
prin foarte consistente mostre,
mai înainte de-ntrupare:
Pământul tot mai poluat,
războiul ruso-ucrainean
și-al lumii rost amanetat!
Unde mai punem alte rele,
precum prostirea planetară
cu droguri, sodomii și crezul
c-averea-i pentru om plenară...
Dar ne-am deprins să-i spunem
nou
și-l vrem altfel ca cel trecut,
deși diferă de ce-a fost
numai ca bornă-n Timpul mut;
o bornă vagă, efemeră
în scurgerea fără sfârșit,
unde istoria-i fărâmă
dintr-un atroce infinit.
Cu toate astea, doar în Timp
omul cunoaște împlinirea,
căci viața scurtă îl obligă
să cate-n clipă nemurirea,
ce-i pentru unii bogăție,
putere, fală sau plăcere,
iar pentru alții bucuria
de-a dobândi prin dăruire.
De-aceea cred că urătura
„An nou cu multă fericire”
e un abuz, de-ndată ce
viața-i o nenorocire
pentru cei mulți și oropsiți.
Desigur, nu la întâmplare,
ci-i programat de globaliști
să fie-n lume disperare,
întreținută și mărită
de sculele naționale,
prin făcături supranumite
„politici perfecționale”.
În fond, niște sinistre jeguri
ale sforarilor oculți,
ce-n mare grabă-s aplicate
de-aleșii ticăloși și sluți.
Îndeosebi la noi în țară,
unde e totul de vânzare
ca-n orice stat colonial,
nevolnică-i vechea urare
cu fericirea-n noul an.
Întâi că fericirea-n sine
e-un ideal la care tindem
(la noi nici asta nu mai
ține!);
apoi că ne-am „specializat”
ba-n tropotul pe loc, cu zel,
fapt pentru care anul nou
e bun când vechiul e la fel,
ba că românul tâlhărit
mereu ca racul dă-napoi,
așa cum spune Eminescu
în Doina sa cu vers arzoi...
Asta fiind starea de lucruri
în România ciuruită,
să nu ne facem, dar, iluzii
că nația-i numai de Timp
urnită,
când guvernanții se prefac
că dau ce mintea nu-i ajută,
căci trag de zor la turta lor
spuza din țara revolută.
Cum altfel se explică faptul
că-n România cu de toate
(petrol, păduri, pământ mănos)
e sărăcie peste poate
în milioane de familii
și doar o mână de ciocoi
o duc ca-n sânul lui Avraam,
deși-s taman ca niște boi?!
În plus, de fisc nu-s căutați
și nimănui nu dau socoată,
pentru că-s statul paralel
și vrerea lor e lege-ndată.
Dar nu e cazul să ne mire
această stare deocheată,
știut fiind că-ntreaga lume
e tot mai imbecilizată.
De lucru-acesta ne convinge
efectul Flynn și alte teste,
ce dovedesc negru pe alb
că istețimea-i de poveste:
Cândva cu media o sută,
azi nici jumate ea nu are
și tot coboară pretutindeni –
intens proces de degradare!
E drept, mai sunt în lumea asta
ființe supraînzestrate,
„ciori albe” printre retardați
și de aleși greu suportate,
precum în România stoarsă
de vlaga fizico-mentală,
unde gândirea-i neglijată
sau chiar trimisă la popreală.
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
2 ian. 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu