COMUNICAT BISERICA GRECO-CATOLICĂ

Nr. 561/13

Blaj, 19 iunie 2013

Domniei Sale,

Domnului Crin Antonescu

Presedinte al Senatului

Presedinte al Comisiei de revizuire a Constitutiei

Stimate Domnule Presedinte,

Biserica Greco-Catolica solicita includerea urmatoarelor doua amendamente in viitoarea Constitutie a Romaniei:

1. In cazul in care viitoarea Constitutie, sau preambulul acesteia, va contine articolul “Romania recunoaste rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale”, acesta sa fie completat astfel:

“Romania recunoaste rolul istoric, in constituirea si modernizarea statului roman, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice si al celorlalte culte religioase, al Casei Regale si al minoritatilor nationale.”

Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului roman, Biserica Greco-Catolica nu poate fi exclusa dintre acestea. Fara Biserica Greco-Catolica, Statul Roman, identitatea nationala si limba romana in formele pe care le cunoastem astazi nu ar fi existat.

Acest lucru il argumentam astfel:

- Episcopul greco-catolic Ioan Inocentiu Micu Clain introduce pentru prima data termenul de “natiune romana” la 1737.

- O natiune, insa, nu poate exista fara limba si cultura, de aceea episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a deschis la Blaj, la 11 octombrie 1754, primele scoli sistematice romanesti. Aceste scoli au format constiinta nationala romaneasca.

Despre rolul acestor scoli spun:

Ion Heliade Radulescu: “de aici a rasarit soarele romanilor”;

Mircea Eliade: “limba, literatura romaneasca moderna poarta pecetea faurita la Blaj”;

Ion C. Bratianu, prim-ministru: “trebuie sa stiti ca descoperirea noastra nationala ne-a venit de dincolo, de peste Carpati, prin acei romani care au fost trimisi la Roma, unde au invatat sa fie romani!”.

- Corifeii “Şcolii Ardelene” - Samuil Micu, Gheroghe Şincai, Petru Maior –

- Gheorghe Şincai, pe durata cat a fost Director al ?şcolilor, a infiintat 300 de scoli romanesti.

- Petru Maior a propus, la 1779, primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin si a tiparit prima carte in limba romana scrisa cu alfabet latin.

- Suplex Libellus Valachorum, petitia din 1792 pentru emanciparea natiunii romane din Transilvania, porneste de la preotii greco-catolici.

- George Baritiu, fiu de preot greco-catolic, intemeiaza la 1838 presa romaneasca din Transilvania.

- Ioan Rusu tipareste in 1842 prima carte de geografie cu titlul “Icoana Pamantului”.

- Biserica Greco-Catolica s-a implicat in convocarea Adunarii Nationale din 3-15 mai 1848 de pe Campia Libertatii de la Blaj.  Aici s-a strigat pentru prima data “vrem sa ne unim cu tara”.

- In Catedrala greco-catolica din Blaj a rostit Simion Barnutiu, la 14 mai 1848, celebrul discurs care a devenit platforma de gandire a Adunarii de la Blaj, pe care o va adopta si

Avram Iancu in lupta sa. Barnutiu a pledat in discursul sau pentru libertate nationala si sociala, precum si necesitatea unitatii romanilor. Discursul sau a fost ascultat si de Dumitru Bratianu si Alexandru Ioan Cuza.

- Imnul actual al Romaniei “Desteapta-te romane” a fost scris in 1848 de greco-catolicul Andrei Muresanu.

- Pronuciamentul de la Blaj, 1868 – intelectualii romani adunati pe Campia Libertatii cer atat “egalitate nationala cat si confesionala” pentru romani.

- Tineri romani blajeni au trecut Carpatii si au participat la razboiul de independenta din 1877.

- Memorandumul din 1892, document prin care s-au cerut drepturi pentru toti romanii din Transilvania, a avut marea masa a semnatarilor greco-catolici, printre care Ioan Ratiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu.

- In 1916, cand soldatii romani au trecut Carpatii, Biserica Greco-Catolica i-a primit cu bratele deschise, ca adevarati eliberatori.

- La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezolutia Unirii Transilvaniei cu Romania, iar Alexandru Vaida-Voevod (greco-catolic) a vorbit in Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie 1918 spunand ca natiunea romana din Austro-Ungaria este “libera de orice inraurire straina”, sa-si aleaga “asezarea ei printre natiunile libere”.

Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolica in crearea identitatii nationale si faurirea statului roman a fost recunoscut de Constitutia din 1923 (art. 22) si 1938 (art. 19), care afirma:

“Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti.

Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaietea fata de celelalte culte.”

In 1948 Biserica Greco-Catolica s-a opus institutional comunismului si sovietizarii tarii, motiv pentru care, la 1 decembrie 1948, a fost scoasa in afara legii de catre comunisti, proprietatile i-au fost confiscate iar credinciosii, preotii si episcopii aruncati in temnite.

In momentul scoaterii in afara legii, Biserica Greco-Catolica a avut, pe langa biserici, 20 de licee de baieti, 14 licee de fete, 4 orfelinate, 424 de calugari educatori in scoli si internate sau ca surori medicale in spitale, sute de scoli satesti, toate puse in slujba educarii si emanciparii natiunii romane.

Daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa dea credit institutiilor care au faurit Romania, speram sa luati ca model exemplul marilor oameni politici de dupa Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice mentionandu-o in Constitutiile din 1923 si 1938, si nu al comunistilor care au dorit rescrierea istoriei si scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria romanilor.

2. Garantarea libertatii religioase. Inlocuirea art. 29 din Constitutia din 2003:

“(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.”, cu textul bazat pe Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

"Statul garanteaza dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor.”

Textul Constitutiei din 2003 nu defineste in termeni pozitivi ce e libertatea de constiinta sau religie, ceea ce face acesti termeni neclari.

Definirea libertatii religioase in Romania este imperativa deoarece in declaratia de unire a Transilvaniei cu Romania de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: “Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat”.

Scoaterea in afara legii a Bisericii Greco-Catolice de catre statul roman in 1948 a fost o incalcare a declaratiei de la Alba Iulia. Chiar si dupa caderea regimului comunist Biserica Greco-Catolica inca nu a fost repusa in drepturi, in mare parte credinciosii ei fiind in continuare in imposibilitatea de a-si putea practica credinta liber si nestanjenit in Romania.

Ne dorim ca aceasta noua Constitutie sa defineasca in termeni pozitivi libertatea religioasa astfel incat toti romanii, indiferent de confesiune, sa se poata bucura de aceleasi drepturi in Romania.

Asigurandu-Va, Domnule Presedinte, de cele mai alese ganduri, Va transmitem arhiereasca binecuvantare.

        † CLAUDIU

Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore

       † Cardinal LUCIAN

        Arhiepiscop Major