În ultimele 30 de zile au fost depuse la Parlament cel puțin
patru inițiative legislative din categoria celor care presupun creșterea
cheltuielilor bugetare, fără că acestea să fie însoțite de un calcul care să
arate impactul bugetar sau să precizeze sursele de finanțare care să le confere
sustenabilitate.
Prin proiectele apărute ca ciupercile după ploaie se cere
includerea în baza de calcul a pensiilor a sporurilor pentru condiții speciale,
"ancorarea" alocației pentru copiii la salariul minim (până la 30%
din salariul minim), creșterea pensiilor foștilor agricultori la minim 500 de
lei și dublarea posturilor de Poliție Locală.
Avalanșa de
inițiative populiste se face în condițiile în care deficitul bugetar este
extrem de strâns. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a avertizat recent că
România ar putea reintra în procedura de deficit excesiv, scrie Hotnews.ro.
Probabilitatea reintrării României în recesiune în următorii ani, în aceste
condiții, este de cel puțin 50%, potrivit Raport privind stabilitatea prezentat
la BNR.
Mai multe
iniţiative populiste au fost înregistrate în Parlament chiar în ziua în care
ministrul Finanţelor avertiza că implementarea acestui tip de măsuri înseamnă
creşterea unor taxe sau reducerea unor investiţii.
''Implementarea
oricăror măsuri care costă, care au impact bugetar, trebuie să fie compensate
de alte măsuri de reducere a altor cheltuieli sau de creştere a unor
venituri", a declarat ministrul de Finanţe, Anca Dragu, marţi, la Palatul Parlamentului.
Ministrul a mai
spus că există deja unele constrângeri bugetare generate de aplicarea noului
Cod fiscal, măsurile de relaxare fiscală pentru anul următor, lucru care
"îngustează spaţiul bugetar", potrivit gandul.info.
Tot marţi, la Senat au fost depuse mai
multe proiecte de lege cu impact asupra bugetului, în aceeaşi zi în care
Comisia pentru muncă de la Camera Deputaţilor a adoptat 130 de amendamente
la legea pentru adoptarea OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice în 2016 şi alte măsuri fiscal-bugetare.
O inițiativă
legislativă cu impact asupra bugetului de stat prevede că "valoarea
punctului de pensie nu poate fi mai mică de 40% din câştigul salarial mediu
brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat,
începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv de 45% din câştigul salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, începând cu 1
iulie 2017".
Legea privind
sistemul unitar de pensii publice prevede că valoarea punctului de pensie este
de 732,8 lei. "De ani buni, pensionarii României reclamă acest abuz al
statului care, pur şi simplu, a <> o parte a pensiei cuvenite fiecărui
cetăţean care a muncit cinstit zeci de ani şi a cotizat pentru a avea un trai
decent la vârsta senectuţii", spune senatoarea Cristiana Anghel în
expunerea de motive. Ea aminteşte şi de art. 47 din Constituţie, care prevede
că statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi protecţie
socială, de natură să asigure cetăţenilor un trai decent. Proiectul de lege,
susţinut de alţi 92 de parlamentari şi aflat în procedură de urgenţă, a fost
înregistrat la Senat
pentru dezbatere tot în 5 aprilie.
Parlamentarii vor
să crească și pensiile minime ale agricultorilor, în condițiile în care aproape
jumătate de milion de oameni primesc în România pensie de foști membri de
cooperative agricole. Acum valoarea medie a indemnizatiei este de 361 lei pe
lună.
"Majoritatea
pensionarilor din agricultura sunt femei. Potrivit statisticilor Casei
Nationale de Pensii Publice (CNPP) din totalul de 468.138 de pensionari
agricultori, 424.116 sunt femei. Orice persoana care a lucrat in agricultura, in cadrul fostelor cooperative
agricole de productie, beneficiaza de o pensie pe baza timpului util. Pentru ca
nivelul pensiilor din agricultura este foarte scazut, rnultor beneficiari
trebuie sa li se completeze veniturile pana la nivelul a 500 lei, ca o masura
de protectie sociala, avand ca sursa bugetul de stat. Fata de cele prezentate,
am elaborat propunerea legislativa anexata, pe care o supunem spre adoptare, in
procedura de urgenta Parlamentului", se arata in expunerea de motive a
proiectului de lege.
Deputatul PSD
Andrei Sava a depus în aceeaşi zi la
Senat cinci proiecte de lege cu impact asupra bugetului de
stat.
Astfel,
social-democratul propune scutirea de la plata impozitului pe profit, prin
scăderea din profitul impozabil a unui cuantum de 0,5% pentru fiecare femeie cu
copii până la 7 ani angajată part-time, în limita a 25% din profitul impozabil
al companiei respective şi a unei sume totale de maximum 30.000 de euro.
De asemenea,
Andrei Sava a iniţiat un proiect care presupune exceptarea de la impozitare şi
a pensiilor de urmaşi pentru copii minori, scrie gandul.info.
De asemenea,
Andrei Sava propune ca veniturile din salarii şi asimilate salariilor,
realizate în primii trei ani de muncă de tinerii sub 25 de ani să nu fie
impozitate.
Sursa: Realitatea.net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu