La cenaclul “Radu Stanca”: Medalionul literar ”Trei poeți în slujba culturii naționale-M.Eminescu, Alexei Mateevici și Radu Gyr”

Recenta ședință a Cenaclului literar”Radu Stanca “, din cadrul Centrului multifuncțional de servicii integrate pentru vârstnici nr.2 din Cluj-Napoca, patronat de Liga Scriitorilor Români, a fost deschisă de președintele cenaclului, scriitorul Al.Florin Țene care a anunțat programul reuniunii.Pentru început-medalionul literar “Trei poeți în slujba culturii naționale-M.Eminescu, Alexei Mateevici și Radu Gyr “Despre poetul Radu Gyr, pe numele său adevărat Radu Demetrescu a vorbit Al.Florin Țene, care a evidențiat că în timpul scurtei coguvernări legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940-ianuarie 1941, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. Sub directoratul său, o trupă de actori evrei a înființat în București teatrul evreiesc Barașeum. Acesta a luat ființă pentru că, în acea perioadă, actorilor evrei le-a fost interzis să joace în idiș sau să apară pe scenele teatrelor românești. A fost singurul teatru evreiesc din țările Europei din acea perioadă tulbure în care puterea o dețineau regimuri autoritare și fasciste. Teatrul Barașeum și-a început activitatea la 1 martie 1941 cu revista Ce faci astă seară? Poetul făcând pușcărie sub trei regimuri criminale: Carlistă, Antonesciană și comunistă .Radu Gyr, după eliberare, a revenit acasă în 1956, dar după doi ani, a fost arestat din nou și condamnat la moarte pentru poezia-manifest “Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane,” considerată de autorități drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Pedeapsa cu moartea i se comuta la 25 de ani de muncă silnică (dar nu află aceasta decât cu 11 luni după modificarea sentinței), poetul executând 6 ani de detenție, până la amnistia generală din 1964.

După impresionanta conferință ținută de Al.Florin Țene despre autorul poemului”Isus în celulă “, președintele cenaclului a susținut un recital poetic din opera lui Radu Gyr, încheind cu versurile:
“- Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele .
Din lună venea fum de cățui…
M-am pipăit… și pe mâinile mele,
am găsit urmele cuielor Lui. “

În continuare profesoara Antonia Bodea a vorbit cu profesionalism despre proza poetului național Mihai Eminescu , arătând că aceasta poate fi clasificata în functie de doua criterii: cel al aparitiei si al editării ei si cel al directiei în care se încadrează. Din punct de vedere al aparitiei si editării ei, proza eminesciana este antumă si postumă. Cea antumă este restrânsă. Eminescu a publicat putine creatii în proza în timpul vietii: “Făt-Frumos din lacrimă” (“Convorbiri literare” 1870), “Sărmanul Dionis” (“Convorbiri literare” 1872), “Cezara” (“Curierul de Iasi” 1876) si “la aniversară” (“Curierul de Iasi” 1876).

Mult mai bogată este proza postumă. Romanul “Geniul pustiu” a fost editat de I. Scurtu (1904). Călinescu a supus proza eminesciană ramasă în manuscrise unui proces de deshumare publicând fragmente în “Adevarul literar si artistic” (1939) cărora criticul le-a dat si titluri “Aur, mărire si amor”, “La curtea cuconului Vasile Creangă (boierimea de altadata)”, “Parintele Ermolachie Chisalita”, “Avatarii faraonului Tlá” (care a constituit chiar subiectul tezei de doctorat a lui Călinescu), “Archaeus”, “Umbra mea”, “Moartea Cezarei”, “Toma Nour în gheturile siberiene”, “Iconostas si fragmentariu”, “Visul unei nopti de iarnă”, “Poveste indică”, “Amalia”, “Falsificatorii de bani”, “Contrapagina” etc.

În continuarea medalionului literar, profesorul Vasile Sfârlea a conferențiat despre poetul Alexei Mateevici. Vorbind despre viața și opera acestuia, arătând că poetul a luptat pentru impunerea limbii române în Basarabia, scriind impresionantul poem „Limba Noastră “.
Cele trei conferințe despre acești corifei ai culturii române au fost subliniate cu vii aplauze de cei prezenți.

La cele trei conferințe au mai adus completări: Titina Nica Țene și Nicolae Pătrașcu.

În încheierea ședinței membrii cenaclului Don Dorin, Viorica Buda și Mariana Lupșan au citit din creațiile lor dedicate lui Mhai Eminescu.

Viitoarea ședință care va fi dedicată scriitorului Panait Istrati va avea loc în data de 8 februarie a.c. la ora 11 la sediul Centrului nr.2.

                                           Al.Florin Țene