Avocatul monstrului

Pe marginea cazului de la Caracal se vorbeşte şi se va vorbi încă multă vreme. Gheorghe Dincă din Caracal, criminal în serie, îi face o serioasă concurenţă celebrului Râmaru. Este greu să-l depăşeşti în notorietate pe Râmaru, la fel cum este imposibil să-i faci concurenţă lui Jack Spintecătorul, cei doi fiind modele clasice ale criminalilor în serie. Încă nu ştim câte crime a comis Dincă. Poate îl va depăşi pe Râmaru.

Întreaga ţară urmăreşte revoltată mersul anchetelor.

Din cauza bâlbâielilor de la începutul anchetei, în urmă cu vreo 8-9 zile, publicul şi-a împărţit revolta între monstruosul criminal şi nepricepuţii anchetatori.

Acest lucru se datorează în parte şi televiziunilor, care transmiţând în direct ore în şir nu au timp să verifice informaţiile. Nu acesta este scopul lor principal. Rolul asumat de televiziuni este să menţină subiectul fierbinte.

Din perspectiva timpului, aşa cum se întâmplă în astfel de cazuri, ceea ce rămâne este ceea ce este scris. Cum se scrie mai puţin decât se vorbeşte, până la urmă în istoria crimelor va rămâne povestea din ziare, din rapoartele scrise ale anchetatorilor.

Cu sau fără aportul acestor mijloace de informare în masă rapide, în timp real, s-ar fi declanşat această psihoză naţională. Aşa cum s-a întâmplat şi în perioada când acţiona Râmaru. Din acest punct de vedere putem fi liniştiţi. Opinia publică îşi face datoria, adică este sensibilă la orice iese din comun, obligând autorităţile să reacţioneze cu mai multă atenţie decât în cazurile care nu sunt aduse la cunoştinţa publicului.

În acest caz iese în evidenţă un element cu totul nou. Este vorba despre avocatul criminalului, desemnat din oficiu, tânărul căruia i-a surâs şansa de a deveni celebru. Evident, joacă rolul de avocat al diavolului, al monstrului în acest caz. Foarte multă lume a remarcat şi sunt şi şocaţi de modul în care se adresează avocatul la persoana clientului său. Monstrului îi zice de zeci şi zeci de ori „dânsul, dânsul, dânsul…” „Dânsul a răpit victima… Dânsul a omorât victima….Dânsul a ars cadavrul victimei în ulei fiebinte… Dânsul a ascuns oasele în pădure…”

În sfârşit, avem în faţă un avocat care pare să aibă un mare respect pentru clientul lui. Vorbeşte despre el ca şi când ar fi cineva care tocmai a luat un premiu Oscar în urma rolului jucat într-un film. Modul în care prezintă faptele săvârşite de criminal îi cizelează acestuia imaginea.  Va fi interesantă apărarea din timpul procesului. Cum acest tânăr îşi ia în serios rolul de avocat al diavolului, este de aşteptat să-i găsească circumstanţe atenuante. Iată o mostră… „Dânsul a lovit-o pe Alexandra, dar pe Luiza nu a lovit-o, dimpotrivă, spune că a avut o conversaţie, şi chiar fata a consimţit să aibă raporturi sexuale… Dânsul zice că vrea să aibă astfel de servicii, plătite…”

Concluzia, trasă în urma prezentării sale de către avocat, ar fi că monstrul acesta este un om blând, dar care îşi iese uneori din fire şi atunci omoară fete. Încă nu se ştie câte, dar modul de operare este acelaşi: le răpeşte într-o maşină cu geamuri fumurii, le leagă, le duce acasă, le violează, le omoară, apoi le arde într-un cazan improvizat dintr-un butoi. Oasele care nu ard le duce în pădure şi le îngroapă sau le aruncă în Olt sau Dunăre.

Din povestea aceasta de groază cel mai prost ies poliţiştii. Populaţia este revoltată de modul în care nu-şi fac datoria. S-a descoperit acum un lucru care se ştia demult: că dispar fără urmă foarte multe persoane, iar poliţia nu le caută. Pentru contracararea acestor acuzaţii foarte grave poliţia va trebui să se străduiască mult să o contrazică prin fapte. Şi, cel puţin deocamdată, nu au parte de nişte avocaţi atât de abili cum este cel al monstrului din Caracal, la adresa căruia se exprimă enervat de des cu „dânsul, dânsul…” Ne şi imaginăm un dialog al anchetatorilor de felul acesta: „Spuneţi-ne, domnule criminal în serie: câte fete aţi ucis?!”

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu Mare