Paradox: cel mai bine plătit funcţionar din Poliţie câştigă peste 15.000 lei net lunar, iar salariul maxim al unui ofiţer este de 13.000 lei net

    Publicarea veniturilor salariale ale angajaţilor din Poliţia Română arată, încă o dată, că legea salarizării bugetare nu se aplică în mod corespunzător, astfel că funcţionarii publici din cadrul Poliţiei ajung la salarii mai mari decât ofiţerii.

Venitul salarial maxim al unui funcţionar public (funcţie fără comandă, adică de execuţie) din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost de 15.358 de lei net în luna februarie a acestui an, în timp ce venitul salarial maxim al unui ofiţer de poliţie cu funcţie de conducere a fost de 13.042 de lei net în aceeaşi lună, arată datele publicate pe site-ul instituţiei. Cum se explică acest paradox?!

în momentul de față în Inspectoratul General al Poliției Române sunt 15 chestori, în Inspectoratul General al Poliției de Frontieră sunt 7, iar în Aparatul Central al Ministerului  4.

În zona militara a MAI – adică pompieri si jandarmerie – sunt 3 generali. În total, în prezent în Ministerul Afacerilor Interne sunt 38 de chestori și generali, raportat la cei 127.000 de angajați.

Referitor la sporul de 40%

Acest spor nu a fost tăiat. El a fost acordat ca măsură fiscal-bugetară temporară. În acest moment, nu mai există baza legală pentru acordarea sa.

De acest spor de 40% pentru perioada cât polițiștii stăteau acasă dar ar fi putut fi chemați la muncă au beneficiat aproximativ 8.000 de polițiști, din cei 127.000 de angajați ai ministerului.

Acest spor s-a decis printr-un amendament susținut în Parlament cu ocazia adoptării Legii de aprobare a ordonanței nr 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, fiind valabil, evident, doar pentru anul trecut.

Se impun câteva precizări despre acest spor:

În mod firesc activitatea de poliție, așa cum este și cea a pompierilor sau a jandarmilor, are caracter permanent pentru protejarea comunităților și pentru a putea răspunde în orice moment la solicitările cetățenilor.

De aceea, în multe departamente munca este organizată în ture pentru a asigura această continuitate – 24 de ore din 24.

În anumite situații – intervenții majore, cazuri complexe, situații de violență etc., personalul este chemat la serviciu din timpul liber.

Acest lucru s-a întâmplat întotdeauna, nu este specific ultimilor ani, și este firesc să se întâmple în continuare pentru că de fiecare dată polițiștii răspund atunci când comunitatea are nevoie de sprijinul lor.

Cu toate acestea, în cele 6 luni în care s-a acordat acest spor, mecanismul de plată a timpului liber a generat si situații anormale în care polițiștii au fost mult mai motivați să stea acasă decât să vină la serviciu.

De asemenea, nu toți polițiștii care se aflau în situația de a veni la serviciu în afara orelor de program beneficiau de sporul de 40%, generând astfel și unele nemulțumiri în rândul angajaților.

De aceea, MAI a analizat diverse variante de creștere a veniturilor, în care principiul să fie acela al plății muncii și nu a timpului liber.

In aceste condiții, pentru a încuraja munca și performanța pentru 28.000 de polițiști au fost majorate cuantumurile unor sporuri.

Astfel, începând din luna februarie 2018, 3.000 de polițiști beneficiază pentru prima dată de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 10%.

Printre aceștia se numără: polițiștii din cadrul structurilor de acțiuni speciale, toți criminaliștii, cei care îndeplinesc atribuții în domeniul pirotehnic, respectiv cei care desfășurau activități de cercetare la fața locului prin utilizarea câinilor de serviciu.

Pentru alți 25.000 de polițiști care dețin calitatea de poliție judiciară, sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost majorat de la 5% la 10%.

Totodată, personalul care asigură paza, escortarea și supravegherea persoanelor reținute sau arestate preventiv va primi o indemnizație pentru pază şi supraveghere de 5% pentru timpul efectiv prestat în aceste condiții (e vorba de aproximativ 1.200 de polițiști).

Atunci când orele astfel lucrate nu pot fi compensate cu timp liber corespunzător în intervalul prevăzut de reglementările legale, orele se plătesc în cuantum de 175%.

Rămân în continuare valabile și alte sporuri și majorări precum:

• Spor pentru munca de noapte – 25% raportat la orele lucrate
• Sporuri pentru condiții grele de muncă – 10% raportat la orele lucrate
•  Spor pentru condiții vătămătoare – până la 15% raportat la orele lucrate
• Spor de izolare – până la 20% pentru aceia care își desfășoară activitatea în zone greu accesibile (cum ar fi cei din Delta Dunării, de pe linia de frontieră sau din zona montană)
• Spor pentru operațiuni periculoase – de la 16 la 50% raportat la orele lucrate,  de care beneficiază de exemplu cai care intervin la situații de urgență, zone calamitate etc.
•  Prime și indemnizații ale personalului aeronautic pentru zona de IGAV și paramedici SMURD
•  Drepturi specifice personalului din marină și scafandrilor – până la 50% din timpul efectiv lucrat
•  Indemnizația de instalare/mutare care ajunge până la 2 solde
•  Majorare pentru activitatea în domeniul fondurilor europene – până la 50%
• Sporul pentru lucrări și misiuni speciale până la 50%

 Cu sporuri, fără sporuri mari, cetăţenii români doresc să se simtă în siguranţă iar asfel de tragedii ca cel de la Caracal să nu se mai repete niciodată!