Nu rataţi LITEROMANIA Nr. 264/2022

 

Nr. 264

Cartea săptămânii Crima de pe podul Garibaldi (fragment) Radu Țuculescu   Galina și-a rotit privirile de cîteva ori prin încăperea cu iz de mucegai și a strîmbat din  nas. „ Zaci în pat pînă-n miezul zilei. Te va omorî lenea! ” „Citesc pe ambalaj… șunca, iaurtul cu fructe și… cașcavalul expiră peste două zile… iar aripa de curcan, mîine.” „Șmecherii de comercianți, ți-am spus de o mie de ori, ca să scape de marfă! De mică ai fost o distrată și o indolentă, parcă vorbeam cu pereții cînd îți explicam ceva! ” „Sînt eu destul de bolnavă, o intoxicație cu alimente îmi mai lipsește! ” „Le bagi în congelator, dragă, și asta ți-am zis de mii de ori! Mă obligi să tot repet, ca o papagaliță tembelă!” „Mereu îmi aduci doar alimente de la preț redus. Dacă tot vrei, adu mai puține, dar proaspete.” „ Am eu bani de azvîrlit pe fereastră? ” „ Atunci renunță, te rog, la acte de caritate. Oricum, mănînc puțin.” „Te îndopi cu medicamente. Nu mai încap pe noptieră, e o adevărată farmacie!”  Citește mai departe

VIDEO: Interviu cu Éric-Emmanuel Schmitt

La București, am avut ocazia de a sta de vorbă cu scriitorul pe marginea romanului recent apărut, „Paradisuri pierdute”, și a seriei de volume care îi vor urma – într-un dialog (în limba franceză) înregistrat, pe care vi-l propun și sub formă audio, nu numai scrisă. (Adina Dinițoiu) Video aici

Dacă îți place Literomania, donează pentru a contribui la continuarea proiectului. Îți mulțumim!

Cronici Narine Abgarian. Povești despre Bine Rodica Grigore   Într-o vineri după-amiază, pe când soarele se rostogolea spre marginea de apus a văii, Sevoianț Anatolia se întinde să moară. La cei cincizeci și opt de ani ai săi, Anatolia e cea mai tânără din Maran, micul sat de munte din Armenia unde se petrec evenimentele (mari și mici) descrise în cartea lui Narine Abgarian, „Din cer au căzut trei mere”. Numai că, deși femeia e convinsă că pentru ea totul s-a sfârșit, adevărul e că totul urmează să i se întâmple! Mai exact, tot ce e important. Căci nu moartea va veni, ci iubirea, chiar dacă acesta e ultimul lucru din lume la care s-ar fi putut gândi. Citește mai departe

Traduceri „Miracolul copacului” de Raul Brandão Dominique Ilea   Uscat, văduvit de ramuri, poamele sale erau leşuri sau corbi. Nimeni nu-şi aminteşte să fi dat vreodată frunze, nici flori – uriaşul copac care de veacuri întregi slujea de spânzurătoare: nimeni nu se culca la umbra lui, şi soarele însuşi fugea de copacul secătuit şi posomorât care de veacuri întregi slujea de spânzurătoare. Drept în faţă se înălţa Palatul regesc, zidit dintr-un bloc de piatră întunecată, şi doar Regele, având un suflet aidoma, gol şi tragic, îl îndrăgise – copacul sumbru care de veacuri întregi slujea de spânzurătoare. Citește mai departe

Atelier Iertați-mă, domnule. Nu am făcut-o intenționat!   Alina Gherasim   Camera neagră Dictaturile secolului XX. Intrarea e blocată de o draperie neagră după care vine un culoar îngust negru. Încăperea e veșnic cufundată în beznă. Numită și Camera 44. Acolo l-au cazat pe domnul Wild. Herz era mulțumit de mersul afacerii și se gândea la plajele din Caraibe pe care o să se plimbe cu iubitul lui. Când se gândea la Santiago îl strângea inima, presimțea ceva, argentinianul făcea pe nemulțumitul de câteva zile, îl evita. Ce-i drep, Herz pusese presiune pe angajații hotelului, era foarte mult de muncă și mai ales mult de strâns și curățat după „evenimentele” prin care treceau turiștii. Citește mai departe

Anticariat „Viața și romancierul” de Virginia Woolf   BOZZ   Romancierul – şi tocmai aceasta îl distinge și îl primejduieşte – este cumplit de expus vieții. Ceilalți artişti, măcar într-o măsură, se retrag; se claustrează săptămâni în şir cu câteva mere pe o farfurie și cu o cutie de vopsele sau cu un sul de note muzicale şi un pian. Din izolarea aceasta ies doar ca să uite sau să se distragă. Romancierul însă nu uită niciodată şi este arareori distras. Îşi umple paharul și îşi aprinde țigara, se poate presupune că gustă toate plăcerile conversației şi ale mesei, dar întotdeauna cu sentimentul că este stimulat şi exploatat de obiectul artei sale. Citește mai departe

Recomandare de vacanță: ,,La fel de bogat ca regele'' de Abigail Assor, în dialog cu Adina Dinițoiu

Abigail Assor într-un dialog cu Monica Dinițoiu despre romanul său de debut, „La fel de bogat ca regele”, o descoperire frumoasă, un roman intens despre iubirea tradițională, atât de convingătoare, de obicei, poate, în literatură și cinematografie, dar și o alianță, aproape frățească pentru a rupe barierele provocate de presiunile sociale. Plasat în Casablanca, în anii ’90, pe parcursul unei povești de dragoste cu un personaj feminin remarcabil, Sarah, o franțuzoaică de șaisprezece ani, foarte frumoasă, dar extrem de săracă, vom descoperi o istorie a Marocului anilor ’90, prea puțin cunoscută publicului.

NOU: Flash fiction la microfon

Vă propunem rubrica „Flash fiction la microfon” - o variațiune a rubricii „Flash fiction stories”, rubrică prezentă în Literomania încă de la primele numere ale revistei noastre online. Astfel, în fiecare număr al Literomaniei, un autor de flash fiction, sau mai mulți, vor citi câte o proză proprie într-un scurt video pe care îl vom posta atât în Literomania, dar și pe paginile noastre de Facebook (https://www.facebook.com/com.literomania) și YouTube (https://www.youtube.com/c/Literomania). Pentru a fi la zi cu tot ceea ce postăm, tot ce trebuie să faceți este să dați un like paginii de Facebook Literomania și să vă abonați la canalul YouTube al Literomaniei.