Europa, alt semn de îngrijorare

 

                                                                                 de Gheorghe Pârja

Uniunea Europeană a devenit un poligon de încercare pentru cei care pledează pentru colaborare și progres. Sunt țări care, deși au aderat la Europa Unită, au atitudini centrifuge față de Centru și o muzică națională la care nu renunță. Au pus la frontiera ima­­ginară deviza ispititoare: unitate în diversitate! Cu o asemenea condiție a integrării am fost de acord și eu, în sinea mea privată, în felul de a înțelege lumea în care trăiesc, dar, mai ales, să-mi răspund la întrebarea: ce se întâmplă cu țara mea? Cum am mai spus, textele mele sunt puncte de vedere fără nici un îndemn spre vreo ogradă politică. Fiecare cetățean să-și contureze acest crez după cum îi dictează propria lui conștiință, propria cultură și structura sufletească.

Când vine vorba de țările care își caută o cale proprie în cadrul Europei Unite, socotesc că este o chestiune cu două tăișuri. Este latura identității naționale, în care cred, dar și tăișul atitudinii rebele, care face mai grea colaborarea între țări. Adevărul este că și de la Centru vin decizii cu multe necunoscute. Care deșurubează componente vechi din ansamblul identitar. Ce-i atâta grabă? Oricum, fiecare generație vine cu felul ei de a fi. Cunoscute ca state mai rebele față de Centru sunt Ungaria și Polonia. Mai nou, după alegerile parlamentare din Slovacia, se conturează o nouă atitudine și aici. Victoria partidului SMER, o formațiune politică populistă, dă de gândit. Liderul ei, Robert Fico, cere întreruperea ajutorului militar pentru Ucraina și a propus reluarea relațiilor cu Rusia. În timp ce guvernele precedente, de centru-dreapta, au susținut fără rezerve Kievul.

Se prefigurează ca Rusia să aibă un nou aliat în NATO. Mai ales că republicanii din Congresul SUA nu împărtășesc politica pro-ucraineană a președintelui Biden. Partidul câștigător în recentele alegeri slovace este recunoscut că are legături cu lumea interlopă, iar liderul lui a fost silit să demisioneze din funcția de premier, în urmă cu cinci ani, după asasinarea unui jurnalist de investigații. Partidul lui Fico a câștigat alegerile pe fondul disputelor din interior ale coaliției de centru-dreapta, care s-a dezintegrat și a făcut loc altora. Adică lui Fico. Care are și un sprijin popular pentru schimbarea politicii externe a Bratis­lavei. Aflu din presă că mai mult de jumătate dintre alegătorii slovaci se opun ajutorării Ucrainei.

Slovacia poate deveni un nou cap de pod al lui Putin în interiorul Uniunii Europene și al NATO, deoarece depinde serios de gazul rusesc. În această situație, asistăm la o slăbire a coeziunii europene. Este posibil ca aripa suveranistă, antieuropeană, să se întărească după alegerile europarlamentare de anul viitor. În campania electorală, Fico s-a angajat să pună capăt sprijinului acordat de Slovacia Ucrainei, care până acum a fost un important furnizor de arme pentru Kiev. Dar să nu uităm că pe 15 octombrie au loc alegeri legislative și în Polonia. Sondajele de până acum nu sunt de bun augur pentru democrația poloneză și europeană.

Partidul conservator, „Lege și Justiție”, condus de Jaroslaw Kaczinsky, se conturează ca o formațiune care va ocupa primul loc. Ne aducem aminte cât a avut de furcă Uniunea Europeană cu partidul lui. Care nu a respectat criteriile statului de drept, pentru care Polonia a și fost sancționată. Polonia continuă să mențină interdicția pentru cerealele ucrainene. La criticile dure ale președintelui Ucrainei, Polonia a reacționat dur, declarând că nu va mai oferi arme pentru front. Mai nou, am văzut că polonezii s-au mai domolit. Că nici rușii nu-i scapă din vedere. Comentatorii susțin că rezultatele alegerilor din Polonia, cel mai important scrutin de după 1989 și cel mai important din cadrul Uniunii Europene din acest an, vor putea schimba profund contextul european.

În funcție de rezultate, țara se poate prezenta ca o democrație europeană, sau va urma calea actuală, cu conflicte în cadrul UE. Victoria partidului „Lege și Justiție” poate da un suflu nou Grupului de la Vișegrad, care, în ultimii ani, a slăbit deoarece statele membre au avut abordări diferite față de războiul din Ucraina. Întărirea orientării liberale a lui Viktor Orban depinde foarte mult de alegerile poloneze. Cele slovace s-au consumat. Privind cu luciditate evoluția evenimentelor din Europa, vedem că se profilează un front antieuropean, care poate trezi multe îngrijorări. Acum, când Uniunea Europeană se confruntă cu delicata problemă a migrației, când este nevoie de o soluționare comună, fără aceste țări va fi greu să fie asigurat consensul.

De aici unele concesii, care pot șubrezi edificiul Uniunii Europene. Dacă privim peisajul politic românesc, vedem și la noi zvâcniri populiste, un fel de forme fără fond, dar și erodarea unor formațiuni cu tradiție democratică. Despre toate acestea cu alt prilej. Acum altă îngrijorare mă înconjoară. Războiul din Israel, un conflict de care nu avea nevoie lumea.