Academicianul Marius Andruh este noul preşedinte al Academiei Române

Academicianul Marius Andruh a fost ales marţi noul preşedinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi „pentru” din cele 157 de voturi exprimate.

Academicienii Marius Andruh și Mircea Dumitru au candidat la funcția de președinte al Academiei Române. Alegerile pentru noua conducere a Academiei Române au avut loc pe 7 aprilie 2026, după expirarea celui de-al doilea mandat de președinte al înaltului for academic deținut de istoricul Ioan Aurel Pop.

Contactat de Edupedu.ro, Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române al cărui mandat a expirat pe 5 aprilie 2026, a declarat că alegerile pentru funcțiile de conducere ale forului sunt în două etape.

„Alegerile de președinte al Academiei Române au loc în ziua de 7 aprilie, adică imediat după ziua Academiei Române. După sărbătoarea Academiei, care anul ăsta împlinește 160 de ani, a doua zi au loc alegeri de președinte. Pentru aceste alegeri, după ce s-a respectat termenul legal, avem două candidaturi depuse”, a anunțat Pop.

„Cei doi candidați sunt, întâmplarea face, amândoi absolvenți și cadre didactice ale Universității din București – vă spune asta un clujean. Este vorba de profesorul Marius Andruh, chimist de renume, membru al Academiei Române din 2001, și profesorul Mircea Dumitru, fostul rector al Universității din București, filosof. Amândoi sunt cunoscuți, sunt personalități ale științei și culturii românești”, a declarat pentru Edupedu.ro actualul președinte al Academiei, care anterior a deținut poziția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Oficialul a adăugat că perioada de depunere a candidaturilor la funcția de președinte al Academiei Române s-a încheiat, dar „mai sunt candidaturi pentru a 2-a etapă, care va fi la sfârșitul lunii aprilie, după cum prevede statutul, pentru funcțiile de vicepreședinți, patru funcții, și secretar general al Academiei – un loc”. Pentru funcțiile de vicepreședinți și secretar general, perioada de depunere a candidaturilor se încheie pe 14 aprilie 2026.

În ceea ce privește perspectivele sale, după cele două mandate de conducere a Academiei permise de lege, Ioan Aurel Pop a precizat pentru Edupedu.ro că „pentru funcția de președinte nu mai am dreptul să candidez, dar nu mai am nici dorința, pentru că eu sunt de părere că funcțiile trebuie limitate la două mandate. Aș putea candida pentru funcția de vicepreședinte sau secretar general, dar nu se face după ce ai fost președinte. Atâta cât am putut eu să fac pentru Academie am făcut. Ce am să fac de acum încolo se referă la activitatea mea de membru al Academiei în cadrul secției mele de Științe istorice și arheologie”.

Cine a votat

Cei care votează viitorul președinte al Academiei Române sunt membrii corespondenți, membrii titulari și membrii de onoare care au domiciliul în țară, potrivit edupedu.ro.

„Academia ar trebui să fie formată din 181 de membri corespondenți și titulari, dar noi nu ajungem la 181 niciodată, pentru că nu prididim: mor mai mulți decât putem noi alege între timp. De exemplu, acum suntem cam 156-157 membri corespondenți și membri titulari. […] Pentru alegerea președintelui votează și membrii de onoare, dar cei care au domiciliul în țară, care sunt membri de onoare din țară, pentru că avem și membri de onoare din străinătate. Membrii de onoare din străinătate sunt de obicei străini din Franța, din Marea Britanie, personalități din Italia, din Spania, care și-au adus o contribuție nu numai la știință, dar și la știința românească, au promovat relații cu institute, cu instituții românești, au scris despre România în Occident etc. Și mai e o categorie de membri de onoare cu domiciliul în străinătate care nu votează pentru alegerea președintelui pentru că nu participă la activitățile Academiei”, a explicat academicianul Ioan Aurel Pop, al cărui mandat de președinte a expirat pe 5 aprilie 2026.

Sursa: Agerpres