Se vor desființa Inspectoratele școlare?

 

O asociație îi cere ministrului Educației desființarea inspectoratelor școlare: „Nu funcționează ca structuri de sprijin pentru școli, profesori și elevi”.

Asociația pentru Depolitizarea Educației anunță că a transmis ministrului Educației, Mihai Dimian, o propunere care presupune desființarea inspectoratelor școlare și înlocuirea acestora cu altfel de structuri, după modele europene. Principalul motiv invocat este politizarea acestor instituții. ,,Nu ne mai putem permite ca CV-ul profesional din educație să rămână mai puțin relevant decât carnetul potrivit de partid", spune Zeno Daniel Șuștac, fondatorul asociației.

                                                          INTERVIU

„Modelul actual este construit pe control politic, nicidecum pe competență”

Adevărul: De ce credeți că este nevoie de desființarea inspectoratelor școlare?

Zeno Daniel Șuștac: Este de notorietate în societatea românească și în lumea educațională internațională faptul că modelul actual, generator de analfabetism funcțional, abandon școlar și vulnerabilități de țară, este construit pe control politic generalizat, nicidecum pe competență, dedicare și profesionalism. La nivelul Uniunii Europene nu regăsim niciunde o structură similară; în țările UE sunt valorizate competența în educație, parteneriatul educațional societate-stat și respectul pentru profesori. Oamenii dedicați și performanți din sistemul educațional sunt puși în umbră de ierarhii strâmbe în care conducerea ISJ-urilor este  încredințată unor „favorabili”, nu câștigată prin performanță și seriozitate. Practica acordării fără merit a „puterii” vulnerabilizează de decenii construcția educațională și trebuie grabnic stopată; a fi om politic nu este - în sine - un merit. Majoritatea celor numiți la conducerea ISJ-urilor sunt oameni politici, preponderent membri de partid cu funcții de conducere. Adesea sunt promotori ai mediocrității profesionale, mulți nu au realizări majore în domeniul educației, dar în mod paradoxal, conduc elita profesorimii la nivel local.

Aceste practici, girate de peste trei decenii de la nivel ministerial, sunt o rușine pe obrazul învățământului național și ar trebui să înceteze de urgență. Nu ne mai putem permite ca CV-ul profesional din educație să rămână mai puțin relevant decât carnetul potrivit de partid.

Adevărul: Care credeți că sunt cele mai mari deficiențe din interiorul inspectoratelor?

Zeno Daniel Șuștac: Spun direct, fără frici și menajamente, ISJ-urile sunt sinecuri educaționale rezervate politicienilor și protejaților, structuri artificiale de control politic în educație. Experiența ultimelor decenii arată că inspectoratele școlare nu funcționează ca structuri de sprijin pentru școli, profesori și elevi. Aceste structuri, indiferent de denumire (inspectorate sau direcții), sunt în mod indubitabil gândite ca instrumente de control birocratic și influență politică la nivel local.

Numirile în funcții de conducere sunt, în mod frecvent, rezultatul unor negocieri politice, nu al competenței profesionale, ceea ce afectează direct și dramatic calitatea actului educațional.

Adevărul: Cu ce credeți că ar putea fi  înlocuite inspectoratele? Care ar trebui să fie rolul principal al eventualelor structuri viitoare?

Zeno Daniel Șuștac: Modelele europene de succes, cunoscute la nivel de Minister al Educației și Cercetării, în baza colaborării instituționale în cadrul Uniunii Europene, demonstrează că existența unor astfel de structuri intermediare nu este nici necesară, nici eficientă. Țări precum Finlanda sau Estonia funcționează fără inspectorate școlare, bazându-se pe autonomie locală și responsabilitate profesională, în timp ce alte state, precum Olanda, separă clar funcția de administrare de cea de evaluare, prin organisme independente și depolitizate. Există și alte modele de succes (Franța, Germania etc), nicicare nu sunt însă sinecuri politice. Tind să cred că acesta este motivul pentru care în România sunt menținute actualele structuri. Desființarea ISJ-urilor nu propune un vid de putere, din contră, propune mutarea atribuțiilor acestora către organisme profesionale meritocratice și independente.

Adevărul: Ce beneficii concrete credeți că ar putea resimți elevii și profesorii?

Zeno Daniel Șuștac: În forma lor actuală, ISJ-urile vulnerabilizează învățământul autohton prin menținerea unui nivel administrativ profund politizat, nemeritocratic și ineficient. La nivel național, ISJ-urile mențin în sistem și alimentează din bani publici peste 3.000 de persoane (majoritatea introduse în sistem prin ușa din dos) și antrenează costuri anuale de peste 200 de milioane de euro fiind una din cele mai costisitoare sinecuri din statul român. Redirecționarea unui miliard de euro în învățământ în următorii 4-5 ani ar conta enorm.

Adevărul: Înainte de a trimite propunerea către Ministerul Educației, v-ați consultat cu părinții de pe grupul Părinții Elevilor din România. Care a fost feedback-ul acestora? Ați discutat și cu profesori?

Zeno Daniel Șuștac: Majoritatea covârșitoare a celor care s-au exprimat au empatizat cu varianta desființării cât mai grabnice a respectivelor structuri. În cazul profesorilor, au fost mai mult discuții private. Puțini profesori își asumă public o astfel de luptă care poate avea costuri inimaginabile asupra carierei profesionale. În 2026 cariera politică a unui profesor se află în pixul inspectorului școlar general.

Adevărul: Cât de necesară considerați că este, în momentul de față, o discuție publică despre situația inspectoratelor?

Zeno Daniel Șuștac: Din perspectiva mea de militant pentru o educație de calitate și de președinte al Asociației pentru Depolitizarea Educației, discuția despre depolitizarea învățământului este una dintre cele mai importante teme din societatea românească. Un antidot eficient pentru reducerea gradului de politizare ar necesita înființarea unor autorități independente pentru gestionarea sistemului educațional, care să nu fie influențate de frecventele schimbări politice și să aibă autonomie în luarea deciziilor.

La acest moment ne confruntăm cu lipsa voinței de a depolitiza școala românească. Vinovățiile trebuie căutate nu doar la nivel de minister, ele există și la nivel de Președinte, Partide și Parlament. Avem motive justificate să privim cu îngrijorare viitorul învățământului, calitatea acestuia scade de la an la an.

Autor: Ana Maria MAXIM

Sursa: Adevărul