APARIŢII EDITORIALE "CERCUL DE LECTURĂ ŞI SCRIEREA CREATIVĂ"

Reducere 30% fata de pretul din librarii

Seria povestirilor fantastice de Alexandre Dumas continua cu un nou volum! PENTRU PRIMA DATA TRADUS INTEGRAL IN LIMBA ROMANA!

FEMEIA CU COLIER DE VELUR Autor: Alexandre Dumas  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 192 Format: 13x20 ISBN: 978-973-47-2535-9 Pret: 16 lei 11.20 lei

„Cele o mie una fantome" reprezinta o ampla culegere de povestiri fantastice, publicata de Alexandre Dumas in 1849. Cartea e constituita din sapte cicluri: „Cele o mie una fantome”, „Femeia cu colier de velur”, „Casatoria lui mos Olifus”, „Testamentul domnului de Chauvelin”, „O cina la Rossini”, „Gentilomii din Sierra Morena”, „Iepurele bunicului”. Cuprinde un bogat repertoriu de teme si motive specifice literaturii fantastice: capete taiate care vorbesc, spanzurati malefici, fantome si vampiri, povestea unui vanator blestemat sa urmareasca un iepure urias si nemuritor sau aventurile stranii ale unui marinar casatorit cu o sirena.

Cartea pe care o va indragi, fara doar si poate, orice copil pasionat de aventuri!

Insu-Pu. Insula copiilor pierduti Autor: Mira Lobe  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 288 Format: 13x20 ISBN: 978-973-47-2534-2 Pret: 25 lei 17.50 lei

Lumea intreaga e in razboi. Copiii din Urbia petrec noaptea in adaposturi antiaeriene. Pana cand le vine o idee: sa plece in Terrania, o insula pe care nu e razboi. Marea calatorie spre pace a copiilor incepe. Numai ca 11 dintre ei nu vor ajunge la destinatie odata cu ceilalti, fiindca vor avea parte de cea mai mare aventura imaginabila…

---

SERIA Biroul de investigatii nr. 2 Cartile urmaresc aventurile celor doi copii, Tiril si Oliver, care impreuna cu catelul lor, Opti, investigheaza micile infractiuni din oraselul lor.

Biroul de investigații nr. 2 Operatiunea Nor de Furtuna Autor: Jørn Lier Horst; Hans Jørgen Sandnes  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 112 Format: 14.5x20.5 ISBN: 978-973-47-2536-6 Pret: 15 lei 10.50 lei

La Elvestad au inceput furturile. Cineva da spargeri misterioase. Tiril, Oliver si Opti sunt pe urmele autorilor. Ii vor prinde?

Biroul de investigatii nr. 2 Operatiunea Omul Negru Autor: Jørn Lier Horst; Hans Jørgen Sandnes  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 104 Format: 14.5x20.5 ISBN: 978-973-47-2537-3 Pret: 15 lei 10.50 lei

In Campul Neted apar niste gropi misterioase. S-ar parea ca cineva sapa dupa o comoara. Dar cine? Tiril, Oliver si Opti trebuie sa afle, si inca repede.

Intr-o dimineata, Bill Simpson se trezeste… fetita. Iar mama il obliga sa poarte o rochita roz. Ce-ar putea fi mai rau pentru el?

Rochita lui Bill Autor: Anne Fine  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 120 Format: 13x20 ISBN: 978-973-47-2539-7 Pret: 15 lei 10.50 lei

O carte folosita in scolile din UK pentru a contesta stereotipul genurilor masculin si feminin printre copii de scoala primara. Un studiu din 2002 realizat de Dep. de cercetare in sociologie al Univ. din Londra a dovedit ca multi copii au devenit constienti de tratamentul separat primit de baieti si de fete dupa ce au citit cartea.

---

O introducere perfecta a copiilor in lumea benzilor desenate! „Vulpea si strugurii”, „Iepurele si broasca testoasa”, „Corbul si vulpea”, precum si multe alte fabule nemuritoare, adaptate in banda desenata, intr-o carte pe care orice copil o va indragi!

Cele mai frumoase fabule in benzi desenate Autor: Chris Duffy  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 128 Format: 20x26 ISBN: 978-973-47-2260-0 Pret: 25 lei 17.50 lei

28 de fabule adaptate in banda desenata de catre ilustratori faimosi, interpreti pasionati care au vrut sa ne impartaseasca placerea pe care au trait-o redescoperind aceste fabule: le-au interpretat cu umor, fara sa le afecteze morala.

---

Cel mai simpatic jurnal personal de lectura pentru consemnarea cartilor citite in ciclul primar

Soricelul de biblioteca. Jurnal de lectura pentru copii Potter Style  Domeniu: Literatura pentru copii & Adolescenti Colectie: CERCUL DE LECTURA SI SCRIERE CREATIVA Nr.Pagini: 112 Format: 16.5x21.5 ISBN: 978-973-47-2538-0 Pret: 15 lei 11.25 lei

Copiii pot: sa isi noteze personajele din cartile citite, sa desprinda elementele-cheie dintr-o carte, sa ilustreze prin desene ceea ce isi imagineaza, sa noteze cuvintele noi in sectiunea Vocabular, sa rezolve exercitii de scriere creativa, sa se distreze costumandu-l pe soricelul de biblioteca. Plus multe alte distractii!

---

Comanda cartilor se poate face pe site-ul editurii: www.edituraparalela45.ro, sunand la numerele de telefon: 0374 438 600; 0248 633 130; 0753 040 444; 0721 247 918; 0248 214 533; 0248 631 439; 0248 631 492 (tarif normal) sau prin e-mail pe adresa comenzi@edituraparalela45.ro Veti primi comanda intr-un interval de 3-4 zile la locatia comunicata de dumneavoastra. Plata se va face ramburs, la primirea comenzii. Taxele de expeditie sunt suportate de editura pentru comenzi de peste 100 RON. Pentru comenzile sub 100 RON, reducerea acordata se mentine, iar cheltuielile de expeditie, in valoare de 10 RON, vor fi suportate de cumparator. Va multumim pentru interesul acordat noutatilor noastre editoriale si va invitam sa consultati oferta completa de carti pe site-ul nostru,www.edituraparalela45.ro, accesand Lista de domenii.

Apariţii editoriale valoroase primite la redacţie

 Am să fac vorbire prima dată despre romanul Danielei Tordoi (născută în Sighetu Marmaţiei, actualmente psihoterapeut şi scriitor în capitală) nu pentru că a avut două lansări de succes în Bucureşti şi Paris, ci pentru că am făcut parte din cei peste 500 de spectatori la prezentarea cărţii în oraşul natal. Criticul de film, Irina.Margareta Nistor consideră că autoarea prin romanul „Planta busolă” încearcă: „să ne vindece, măcar parţial, cu zâmbete, iubire, speranţă, în care ne regăsim nostalgic, curcubeie, Marseilleza, ca în Casablanca, umor, titluri celebre, misterul serii de Sfântul Niculae, cafea turcească, ciocolată neapărat amăruie, , că-i mai rafinată, şi biblioteci, sincronicităţi, flori şi Paris, arome, magnetism, o Prinţesă: splendida şi irepetabila Martha Bibescu, un strop din elixirul zeilor, dar şi din Micul Prinţ, un avion, racord cu Saint-Exupery...Suficient cât să ghiceşti că e o autoare cu sânge albastru, precum cerneala vintage, din călimările de altădată, la care probabil a visat, atunci când, pentru prima dată, şi-a imaginat că va scrie o carte, poftindu-ne într-o călătorie iniţiatică, prin sufletul ei generos şi prolific!”. Romanul „Planta busolă” a apărut la Editura ARS LONGA din Iaşi, Colecţia Alpha.

Vineri, 31 martie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” scriitorul şi colegul în ale scrisului editorul Nicolae Goja de la „Graiul Maramureşului” ne propune pentru cei care am mai ratat câte un editorial al Domniei sale cartea de peste 260 de pagini numită sugestiv pentru acest popor - „Ţara Păcălelilor”, Editura „Eurotip” Baia Mare. În posfaţa cărţii, bibliotecarul Ioan Nemţiu crede că: „Parcurgerea editorialelor lui Nicolae Goja îţi oferă (cel puţin) un dublu confort. Eşti asigurat, pe de o parte, că cele consemnate respectă tipicul şi definiţia editorialului, surprinzând realitatea cotidiană în dinamismul ei, şi, pe de altă parte, materialul – cel puţin în cazul unor/multor editoriale – este ambalat (şi) într-o notă fină de umor care te binedispune şi te face să înţelegi starea de lucruri prezentată, în toate articulaţiile ei.”

Profesorul Ioan Ţiplea de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Baia Mare afirmă că: „Parcurgând „Ţara Păcălelilor”, îţi poţi da seama că gama acestor probleme, cu tot numărul şi cu toată diversitatea copleşitoare şi năucitoare a acestora, poate fi ordonată tematic. Indiscutabil, pe un virtual portativ, ce ar putea fi configurat şi decriptat în cartea lui Nicolae Goja, tonul este dat de textele de ordin politic, iar în siajul lor, cum este şi firesc, se regăsesc cele din domeniul şcolii şi al educaţiei, al celui de justiţie şi ordine publică, cele de ordin ecologic, administrativ şi edilitar, cele de ordin religios, spiritual şi cultural, cele de ordin bugetar şi salarial...”

Nicolae Goja, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România a mai publicat romanele: „Ilca”(1993); „Iad în raiul de acasă”(1999); „Clopotul cu două limbi” (2002); „Fabrica de iarbă”(2011); „Doi pe o cruce”(2015) şi „Cimitirul copiilor”(2016).

Bibliotecara Maria Gârbe ne trimite cartea”Oameni, cărţi, fapte”, Editura „Eurotip” Baia Mare, director Pamfil Godja, carte care se doreşte a fi „un instrument de informare, cunoaştere şi valorificare” pentru cei care lucrează în domeniul bibliotecilor, a celor care ne oferă o lume întreagă, prin citirea lor!

Autoarea a fost bibliotecară peste 39 de ani! A pus sufletul şi a muncit cu pasiune la Biblioteca Judeţeană Satu Mare, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare dar şi la biblioteci comunale cum ar fi Cicîrlău (localitatea natală) sau Bârsăul de Sus. Ca orice bibliotecar ştia să facă achiziţie de carte, să ţină evidenţa publicaţiilor, să întocmească cataloage cu fişele cititorilor sau să organizeze acţiuni prin care să facă cunoscut fondul de carte. În „Oameni, cărţi, fapte” aduce un omagiu celor care au slujit cărţile din arealul unde Maria Gârbe a activat. Aş aminti câteva nume: patronul spiritual al bibliotecii Cicîrlău, pr. Ioan Ştiru, prof. Ana Balea, preoteasa Florica Bob, regretatul poet Ion Burnar, prof. Carolina Cuceu (n. Zete), bibliotecarele Simona Dumuţa, Maria Gluck, Aurica Hereş, Roxana Nedelea, un adevărat memoriu de activitate îi face directorului bibliotecii şi secretar-şef la IP3 Baia Mare prof. Ioan Oşan. Este o carte-ghid pentru cei care au ales nobila profesie de bibliotecar. La final, cităm din autoare: „Am fost o rotiţă dintr-un sistem, o picătură într-un ocean. Poate că n-am mutat munţii din loc, dar am încercat...” Noi credem că aţi reuşit, doamna bibliotecară Maria Gârbe!

Poetul Ioan Potop, membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureş este la a şaptea carte numită „Tărâmuri sufleteşti”, evident de poezie.Volumul încă proaspăt cu miros de cerneală, este tipărit la Editura „Enesis” Baia Mare, director Aurel Jentea.

Dr. George Sârbu, în posfaţa semnată spune: „Ultimul volum de versuri intitulat sugestiv „Tărâmuri sufleteşti” reprezintă un adevărat tur de forţă, un turnir poetic prin care luptă cu lancea, cu cuvântul, pentru a-şi apăra propria lume. Poetul posedă o inteligenţă şi abilitate artistică remarcabile, pot fi menţionate anumite tandemuri de genul istorie-metaforă, tradiţie-modernitate, arhaic-ultramodern, desuet-actual, luptă-reverie, exemplele putând continua. Este un adept al simţului frumosului, al normalităţii, al tuturor aspectelor care au darul de a ne face existenţa cât mai plăcută cu putinţă.” Vă propun un poem semnat Ioan Potop:

Îndemnul refuzat

Dragostea cu izvor de dor

Întru supoşenie şi ajutor

Faţă de stăpânul gospodar

Acceptă din instinct ca dar.

Câinii înconjurându-ne jucăuşi

Ne invită insistenţi pe furiş,

Să ne manifestăm ca ei

Să uităm de griji şi nevoi.

De suntem posaci, ursuzi

Şi-i tratăm tot cu refuz,

Guduratul, jucăuşia încetineşte

Privirea vioaie se umezeşte

Că nu ne purtăm fireşte, omeneşte.

                                                                                      Gelu DRAGOŞ

Apariţii editoriale: Poetul Ioan Dragoş la a zecea carte

În această pagină găzduim cu mare emoţie de cititor cărţile care văd lumina tiparului, cum se zicea mai odinioară. Dacă se întâmplă ca noua apariţie editorială să aibă certificat de calitate prin însăşi valoarea ei bucuria sporeşte. Aşa este cazul noului volum de poeme „Acte adiţionale la foaia de observaţie” (Editura Singur, 2017, Târgovişte) semnat de poetul Ioan Dragoş (membru al Uniunii Scriitorilor din România) care pune încă o piatră tare la edificiul liric al poetului. Recunosc că poezia autorului a intrat în graţiile sensibilităţii mele de cititor. Ba m-am încumetat să-i scriu şi o prefaţă la un volum de referinţă „Ulise în bucătărie”. Scriam atunci că „poetul este un inventator de timp fiind preocupat până la obsesie de energia cuvântului. Ioan Dragoş cu fiecare volum ştie să profite de unda originală a poeziei sale”. Am orgoliul să recunosc că nu am greşit în apreciere deoarece şi acest în volum „poetul resimte dureros şi tînguitor dramatica luptă dintre viaţă şi artă”. Volumul este girat de prefaţa poetului Eugen Evu din care am reţinut aprecierea: „Sub ocheanul uneori întors al revelaţiilor caleidoscopice, Ioan Dragoş simte nordic într-o latenţă a orizontului sudic şi … ludic – preludic (…). Avem în faţă un mare poet, axat mai mult pe atingerea omenească a ceea ce suntem, decât pe tot felul de percepţii momentane şi deseori derizorii”. Înaintea noastră – a mea şi a lui Evu – s-au exprimat despre poezia lui nume care poartă sigiliul încrederii. Adică scriitori care nu s-au jucat cu părerile. Laurenţiu Ulici: „Poetul caută expresia pregnantă, versul izbitor, folosit întru această imaginaţie (în materia metaforelor şi comparaţiilor) şi speculaţia (în semantica asocierilor lexicale) (1986). Ori Nicolae Manolescu: „… versurile sunt ale unui nostalgic şi delicat poet, capabil de inefabilă reflecţie lirică”. Ori Ion M. Mihai: „Poetul parcă discută continuu cu un interlocutor, cu sine şi cu lumea, despre viaţă şi moarte, despre morală şi desfrâu, se destăinuie, raţionează, dă soluţii, creează stări sufleteşti, folosind adesea cuvinte de duh sau sintagme uşor de urmărit, atunci când descoperi cheia lor de lectură”.
Noua apariţie editorială a lui Ioan Dragoş stă sub semnul înţelegerii poemului „Cine îmblânzeşte aceste zgomote / Cine vorbeşte mereu în numele nostru / Pe decolteul zilei / arde o bijuterie falsă / poemul ne apropie de inocenţa primei priviri”. Aşa că dacă veţi întâlni în lumea asta, mai ales pe coridoarele unui palat, un om bun şi blând ridicaţi floarea de păpădie până la umerii fetei şi veţi primi un poem care ţine de urât călătoriei.

Autor: Gheorghe Pârja
Sursa: Graiul Maramureşului

Apariţii editoriale la început de primăvară

Vă semnalăm cu bucurie, odată cu sosirea primăverii, de apariţia revistei „Nord Literar”, Anul XV, nr. 2 (165), februarie 2017, care apare sub egida Consiliului Judeţean Maramureş şi a Uniunii Scriitorilor din România. Acest număr ilustrat cu lucrări din „Anuala Artelor” are un sumar bogat şi diversificat. Spicuim: la pag. 3  la rubrica „Cronică literară” Gheorghe Glodeanu face referire la „Jurnalul unui ţăran de pe Dunăre” de Horia Vintilă; la pag. 4-5  rubrica „Vitrina” aparţine poetului Gheorghe Pârja, Viorica Pop, Săluc Horvat şi Mircea Popa; la pag. 6 o altă cronică literară semnată de Daniela Sitar Tăut  la cartea poetului Nicolae Scheianu „Pietre din potop”; pag. 9,12,15 aparţin prozei unde semnează Ioan Derşidan, Roxana Pavnotescu şi Anca Goja; poezia este reprezentată pe mai multe pagini de către Rodica Dragomir, Ioan Nistor, Ion Popescu Brădiceni, Diana Teodora Cozma; pag 17 aparţine recenziilor de carte sub semnătura Ralucăi Hăşmăşan şi Constantin Dobrescu; Lucian Perţa apare cu superbe parodii iar la pag 20 sunt traduşi Stefano Iori (Elena L. Popescu şi Claudia F. Hîncu) precum şi Lilia Tavares în prezentarea şi traducerea lui Daniel Dragomirescu.

La Buzău apare regulat revista de credinţă, atitudine, cultură şi civilizaţie ortodoxă „Orizonturile Bucuriei”. Ultimul număr, cel din lunile ianuarie-februarie are un cuprins bogat şi valoros prin grija scriitorului Ioan Nicolae Muşat, cel care mi-a şi oferit revista. Cele 52 de pagini cuprind articole pe teme religioase, referinţe critice, recenzii, pagini monografice, poezie,etc. Ne bucură faptul că sunt prezenţi şi maramureşeni: Pr. Icon. Stav. Radu Botiş – „Sfaturi pentru mântuire iar cu poezie Cristina Mariana Popan şi Gelu Dragoş. Este o revistă care aparţine „Asociaţiei pentru Civilizaţie Ordodoxă” ASCIOR şi are un colectiv redacţional din care mai fac parte: Cornel Stanciu, George Şerbănescu, Alexandra Ţicleanu, Floarea Dimian, Paula Georgescu, Elena Vişan ş.a. Felicitări!

Poetul Ioan Meteş Morar-Chelinţanu ne propune o nouă carte de proză scurtă şi eseuri „Vremuri apuse”, Editura „Minulescu” din Baia Mare. Născut la 5 aprilie 1954 în localitatea  Chelinţa, Ulmeni, autorul a avut parte de o viaţă tumultoasă, cu urcuşuri şi coborâşuri, dar cu dragoste de familie şi studiu. A scris, după cum singur mărturiseşte opt volume de poezii, din care a publicat trei: „Suflet de-o clipă”, (2012), „Valuri de plumb”(2012) ambele la Editura „Transilvania” Tecuci şi „Stâlpii care sprijină cerul”, Editura Napoca Nova din Cluj Napoca (2016) însă cea mai laborioasă muncă şi satisfacţie i-a adus tipărirea „Monografiei satului Chelinţa” (2011).Această nouă apariţie editorială are titluri interesante care te fac să nu laşi cartea din mână până nu o citeşti. 

Câteva exemple: „Fraţi de cruce”, „Ce este poezia?”, „Pumnalul luiOros fierarul”, „Viitorul cărţilor”. Din prefaţa semnată de Alexa Gavril Bâle reţinem despre scrisul lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu: „Din paginile de proze ale lui Ioan Meteş Morar-Chelinţanu, scrise într-un ritm molcom, străbătut de sfătoşenia, dar şi de intransigenţa morală a bătrânilor ţărani, putem reconstitui o lume a echilibrului, a empatiei, în care lupta pentru existenţă, pentru viaţă chiar, nu exclude principiile, buna înţelegere, compasiunea, umanitatea, în relaţiile cu ceilalţi, pentru că nu-i aşa: în lumea satului este loc pentru fiecare, cu condiţia să-i respecte cutumele străvechi.”

Proaspăt membru al Uniunii Scriitorilor din România, poetul Ioan Dragoş ne propune cartea de poeme „Acte adiţionale la Foaia de observaţie” (peste 50 de poezii) în cadrul colecţiei „Scrisul de Azi”, Editura Singur, Târgovişte.

În prefaţa cărţii, Eugen Evu constată: „Sub ocheanul uneori întors al revelaţiilor caleidoscopice, Ioan Dragoş simte nordic, într-o latenţă a orizontului sudic şi ... ludic-preludic. Avem în faţă un mare poet, axat mai mult pe atingerea omenească a ceea ce suntem, decât pe tot felul de percepţii momentane şi deseori derizorii.”

                                                                        Gelu Dragoş

Apariţii editoriale demne de consemnat

                   

În cadrul Caravanei culturale organizată de Marian Bărăscu, Puiu Răducan ş.a. în colaborare cu Ioan Romeo Roşiianu şi revista eCreator am primit  la Baia Mare de la Constantin Triţă, considerat „ultimul poet romantic al Olteniei” volumul de poeme „Patimi şi iubiri”, Colecţia POEŢII SECOLULUI XXI, Editura Inspirescu, 2016. Despre poemele Domniei Sale Liliana Boian Terziu afirmă în prefaţa cărţii: „Poezia de dragoste a lui Constantin Triţă se subordonează trecerii implacabile a timpului, se asonează spaţiului, se abandonează naturii, se supune sentimentelor celor mai fireşti, se răzvrăteşte împotriva amintirilor, cheamă speranţe, inventează nemărginiri, creează anotimpuri…”

Vă propun poemul PASIUNE: „Simt uscăciune-n suflet când pleci/Amândoi mistuim depărtarea,/Rostu-i făcut pe aceste poteci,/Spirale ce-aşteaptă-nserarea./Ţine-mă strâns lângă tine s-aud,/Aripi crescând în gustul de sânge,/Plouă şi în tine m-ascund,/Afară nu-i loc să poţi plânge”. Păstrând proporțiile, consider că poetul Constantin Triță este urmașul de drept al lui George Țărnea, având aceeaşi poezie melancolică, de iubire şi dragoste pentru minunăţiile care ne înconjoară, una dintre minunăţii fiind, desigur, femeia!

Cu prietenie, aşa cum spune autoarea, am primit la Ulmeni cartea „Asta-s eu!...”, Editura Napoca Nova, 2016, a colegei de la Liga Scriitorilor Maramureş prof. Olimpia Mureşan. Preotul Ilie Bucur Sărmăşanul consideră că: „Doamna profesoară Olimpia Mureşan, publicist şi scriitoare în devenire, ne surprinde cu o nouă carte, una care se vrea a fi un album de familie, o viaţă de familie, a înaintaşilor Domniei Sale, cu bunele şi relele aferente timpului respectiv.(…)Este o altă dovadă că omul, scriitorul şi profesorul Olimpia Mureşan, o trestie în bătaia vremurilor, dar una gânditoare, nu va fi atât de uşor de învins de aburii vremelnici şi de picăturile ploilor acide ale prezentului”.

Cu bucurie vă semnalăm cea mai recentă carte a scriitorului şi editorului Ştefan Doru Dăncuş, „Manual de gesturi inutile”, Editura SINGUR, Târgovişte, 2016. Poate că cel mai bine este să-l lăsăm pe autor să ne prezinte ideea de la care a pornit demersul său literar: „Ne-am născut în România, o ţară care a fost salvată de la dispariţie de două instituţii fundamentale – crâşma şi Biserica”. Este o carte pe care o citeşti cu repeziciune şi plăcere deoarece în ea Ştefan Doru Dăncuş ne prezintă crâmpeie din viaţa lui şi din vremurile dinainte de 1989. Iată o scurtă mărturisire din acest „manual”(pag. 79): „Mi-am tot propus că mă voi apuca de ordonat sutele de hârtii mâzgălite în pripă. Când să reuşesc să-mi conving iubita de ceea ce spun (cum că aş fi scriitor), încep să mă lamentez. Simţi nevoia de compătimire?mă întreabă iar eu îi răspund cu sinceritate că da. Mă strânge la piept. Nu mi-am pus niciodată problema dacă, la rândul ei, are câteodată nevoie de sprijin”.

Am primit, prin poştă şi revista de cultură, civilizaţie şi atitudine morală SINGUR, nr. 43, ianuarie-iunie 2016, unde pe prima copertă sunt afişaţi câştigătorii concursului de poezie  „Peregrinări”, ediţia a VIII-a, iar pe ultima copertă structura Grupului Media Singur şi subredacţiile din România şi străinătate.

În acest număr semnează: Dorina Şişu, Viorel Ploieşteanu, Emanuel Pope, Afric Mcglinchey, Alan Patrick Traynor, Billy Ramsell, Breda Wall Ryan, Christine Murray, Damian Smith, David Butler, Dean Browne, Edward O’Dwyer, Eileen Sheehan, Eleanor Hooker, Eugene O’Connell, John W. Sexton, Leeanne Quinn, Maeve O’Sullivan, Mary O’Donnel, Nessa O’Mahony, Noel Duffy, Paul Casey, Roisin Kelly, Dorina Brânduşa Landen, Claudia Bota, Dan Bodea, Darie Ducan, Victor Nicolae Ciobanu, Mioara Băluţă, Diana Adriana Matei, Lucia Pătraşcu, Mihai Antonescu, Mariana Zavati Garner, Ştefan Lucian Mureşanu, Aureliu Goci, Tudor Petcu, Gabriela Mimi Boroianu, Ottilia Ardeleanu, Tudor Petcu, Lucian Gruia, Emilia Dănescu, Gelu Dragoş, Eugen Evu, Ioan Adrian Mironov, Gabriela Verban, Al Francisc, Dan Negară, Darie Lăzărescu, Ioana Cătălina Diaconescu şi Ştefan Doru Dăncuş.

 Aşa cum a spus, în secolul trecut Ramon Gomez de la Serna, „Cartea este o pasăre cu mai mult de o sută de aripi gata de zbor”, ferice de cei care scriu, primesc şi CITESC CU ADEVĂRAT.

                                                                              Gelu Dragoş

Apariţii editoriale primite la redacţia ziarului „Informaţia zilei de Maramureş”

Se ştie că activitatea culturală şi religioasă din Maramureş este una prolifică iar dovada a venit de curând, când oraşul Baia Mare a fost nominalizat ca finalist în cursa de a deveni în 2021 Capitală Culturală Europeană iar Mănăstirea Bârsana a fost premiată de cel mai mare site din lume „TripAdvisor”, aflându-se pe lista celor 10 destinaţii turistice din România ( locul III  ).

Se ştie de asemenea că în Baia Mare activează o puternică mişcare literară condusă de poetul Gheorghe Pârja cu membrii autohtoni din Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj,  apoi Cenaclul Scriitorilor Maramureş, preşedinte Florica Bud, Liga Scriitorilor, preşedinte Carmena Băinţan, Asociaţia Scriitorilor, preşedinte Săluc Horvat, Clubul epigramistic”Spinul”, preşedinte Ioan Şiman, „Academia OJT”, co-preşedinţi Mihai Cozma şi Valeriu Sabău, ş.a.

Apoi să nu uităm de revistele care se editează aici: „Familia română”, „Nord Literar”, „Nord Cultural”, „Pro Unione”, „eCreator”, „Porţile Nordului”, „Freamăt”, „Paşi împreună”, „Şcoala maramureşeană”, Bibliotheca septentrionalis, „Spinul”, „Calendarul Maramureşului”, „Memoria ethnologica”, „Academia OJT”,  şi multe altele care nu-mi vin acum în minte. Iertare.

Acest preambul s-a dorit a fi un bilanţ din partea paginii de cultură al cotidianului „Informaţia zilei” al celor ce s-au întâmplat în anul literar 2015. Nu vorbesc aici de cantitate sau calitate, de numărul participanţilor la şedinţele acestor grupări, îmi permit, la final, doar să laud activitatea Bibliotecii judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare şi pe directorul ei, dr. Teodor Ardelean, care au avut deschidere permanentă fenomenului literar şi au fost gazde de nota 10 pentru toate activităţile propuse de aceste grupări literare din Baia Mare plus cele a membrilor Uniunii Artiştilor Plastici.

Am primit de curând două reviste şi două cărţi asupra cărora am de gând să mă aplec şi să vi le propun pentru lectură, fiind proaspete, cu toate că au apărut în decembrie anul trecut: „NORD CULTURAL”, nr. 11, iulie-decembrie, anul 4, 2015, Editura Universităţii Tehnice din Cluj Napoca. Redactor şef: lector univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN.Colegiul de redacţie este format din: dr.Ignazio Buttitta, dr. Antonii Moisei, dr. Virginia Popovic, dr. Mirona Popescu, dr. Mircea Păduraru, dr. Carmen Dărăbuş, Florica Bud, dr. Oana Chelaru, Aurica Bâlc, Marian Hotca, Diana-Teodora Cozma; referent ştiinţific dr. Constantin Corniţă. Din sumar semnalăm: „Cuvânt înainte” de Delia-Anamaria Răchişan, „Studii şi articole” unde apar Mihai Popa, Vladiana Ghiulvesi, Ciprian Coc, Marian Hotca, Vlăduţ Burde, Aurica Bîlc şi Delia Anamaria Răchişan; la „Colecţia de poezii” sunt publicaţi Florica Bud, Gelu Dragoş, Diana Teodora Cozma şi Marian Hotca.

Această revistă de ţinută, realizată printr-un proiect cu finanţare nerambursabilă, are ca ţintă, după spusele doamnei Delia Anamaria Răchişan: „ca omul societăţii contemporane să respecte cu sfinţenie, să conserve, să valorifice fenomenul cultural tradiţional, adică ce a primit ca moştenire de-a lungul timpului, din generaţie în generaţie”, deoarece „respectând valorile strămoşeşti, reactualizându-le, propulsându-le spre viitor avem certitudinea că vor dăinui şi de acum încolo, de-a lungul timpului, şi, de asemenea, că, prin intermediul acestora, ne vom găsi locul nostru în universalitate”.

„DIN VATRA SATULUI”, revistă culturală de promovare a valorilor tradiţionale, anul VII, nr. 2 decembrie (9), 2015, Editura Eurotip, director Pamfil Godja; redactor şef Vasile Bele; membri fondatori: redactor şef adjunct Gheorghe Ursan, prof. Florica Jurasko, Ramona Ursan, Cristina Bele, Marius Săsăran.

Din cuprins apreciem colinzile vechi întâlnite aici, rubrica „De la lume adunate – Jocul Ursului”, „Situaţia geografică a satului Chiuzbaia, „Pagina de poezie” unde îşi prezintă creaţiile Lucica Dragoş, Adrian Emil Cîşlaru, Vasile Bele, Gheorghe Ursan, Victoriţa Duţu, Gelu Dragoş jr., Claudia Tomescu, Diana Tămîian, Marin Pungă.

Vasile Bele afirmă că dedică acest număr al revistei „tuturor iubitorilor de folclor, cu speranţa că le-am fost pe plac, că am fost obiectivi în ceea ce am realizat şi am cuprins în aceste trecute numere, cu care ne putem mândri ori lăuda”.

George Petrovai „ÎNTOARCEREA LUI MESIA”, carte apărută la Editura Echim Sighetu Marmaţiei. Aşa cum spune autorul, acest poem-roman „Întoarcerea lui Mesia” i-a luat nu mai puţin de patru luni de zile în care în fiecare zi a scris, a şters, a corectat, a îmbunătăţit până a ajunge la forma finală. Este mulţumit că la insistenţele distinsului cărturar Nuţu Roşca a scris acest poem-roman şi că-l consideră o „capodoperă la care nu mai trebuie să adauge nimic”. Criticul Emilia Ţuţuianu Dospinescu afirmă despre această nouă realizare a lui George Petrovai: „Lumea de astăzi unde cruzimea, egoismul şi minciuna sunt valorile celor care conduc şi care se închină zeului-ban este dureros de atent observată şi analizată în versurile poemului Întoarcerea lui Mesia semnat de poetul George Petrovai. Nevoia imperioasă a unei resurecţii morale conduce ruga pentru revenirea unui Mesia pe Pământ întru restabilirea valorilor luminii, ale adevărului şi binelui”.

Vasile Bele, Cristina Bele, Gheorghe Ursan, Ramona Ursan, Florica Jurasko – „INTERVIURI, OAMENI, LOCURI, FAPTE, GÂNDURI, PERSPECTIVE…” Acest volum editat la Editura Singur, Târgovişte 2015, Colecţia Scrisul de Azi, are marea calitate de a ni-i face cunoscuţi pe truditorii în păstrarea folclorului de unde aceştia provin, unii dintre ei foarte cunoscuţi, alţii pe cale de a deveni celebri. Sunt interviuri luate Marioarei Pop, un rapsod al cântecului popular din Suciu de Sus, Ţara Lăpuşului, de către studentul pe atunci la specializarea română-etnologie a Universităţii de Nord, Vasile Bele; Cristinei Petriman din localitatea Libotin de către acelaşi Vasile Bele; Mariţei Grigor, poet popular, de către doamna profesor Florica Jurasko; Silviei Tămăşan, mulţi ani cântăreaţă de frunte a Ansamblului Naţional Transilvania; rapsodului popular de pe Valea Ronişoarei, Vasile Boiciuc Rocneanu; interviu cu plutonier-adjutant Aurel Bele, Jandarmul anului 2013 la Garnizoana Baia Mare de către jurnalistul şi poetul Gelu Dragoş; Rafilei Bărbos din Cerneşti, ambasador al spiritualităţii româneşti, mesager al pricesnelor precum şi alte însemnări ale celor cinci autori ai acestei cărţi.

Aşa cum am spus la început, în Nord, mai exact în Maramureş, se scrie indiferent de „crizele” prin care trecem şi noi scriitorii alături de România. Timpul este cel care va decide valoarea adusă de fiecare carte sau revistă, de fiecare operă scrisă -  Istoriei Literaturii Române.

                                                                       Gelu Dragoş

Apariţii editoriale maramureşene

             Îmi amintesc cum în clasa a IV-a un elev de-al meu, care a confirmat în clasele gimnaziale ajungând la olimpiada pe ţară la română, la întrebarea „Ce sunt cărţile?” mi-a răspuns cam în felul acesta: „Pentru mine cărţile reprezintă un izvor de cunoaştere şi formare ca OM, fiindcă, în timp, devenim persoane adulte ce ne vom distinge foarte uşor într-o mulţime urmând proverbul înţelept: „Inteligenţa face diferenţa!”.

Am primit cu bucurie la redacţie cinci cărţi şi o revistă literară despre care o să vă semnalez şi relatez pe scurt acum.

Prima carte se numeşte „Eminescu-Maiorescu, Imperceptibila Junime, Editura Transilvania, autor regretatul Florin Paraschiv. În „Nota editorului” dr. Mihai Ganea afirmă: „apariţia postumă a acestui volum, este un eveniment editorial nu numai necesar şi drept, ci şi un eveniment aşteptat. (…) Florin Paraschiv trece cu sensibilitate şi inteligenţă dincolo de clişee şi prejudecăţi, şi compune imaginea unicităţii eminesciene în contextul epocii care îi cuprinde biografia şi creaţia, în contextul mişcării culturale a Junimii, dar şi în corelaţie cu coerenţa decizională a bărbatului de stat care a fost Titu Maiorescu.(…) Demersul lui Florin Paraschiv pleacă de la dramatismul unei realităţi contemporane: Eminescu nu este citit, este evocat memorial ca „Poet naţional”, atât şi nimic mai mult, totul se îneacă într-un festivism fad. Pe de altă parte se aud vocile stridente de detractori.” În „Postfaţă” aflăm de la eseista Virginia Paraschiv că: „Florin Paraschiv îl abordează pe Eminescu în tandem cu Titu Maiorescu. POET-MAGISTRU, doi protagonişti ai modernizării spiritualităţii naţionale româneşti, în acord cu tezaurul civilizaţiei şi culturii umaniste europene, evoluează, în viziunea autorului, umăr la umăr, într-un efort de creativitate fenomenală.”

Cea de-a doua carte „Tăcerea umbrelor”, Editura Transilvania, autor Iagan Ameih este practic „ Dosarul de urmărire informativă nr. 4946, deschis de şeful Securităţii Municipale Tecuci, col. Mihăiţă Huhulea, în tandem cu mr. Ion Baciu, privind pe doctorul-chirurg Mihai Ganea, supranumit GURĂU în anul 1987. Carte-document despre atrocităţile sistemului comunist, „Tăcerea umbrelor” este cu atât mai valoroasă cu cât beneficiază de note informative, note raport, declaraţii ale informatorilor, referate, procese verbale şi alte mijloace de îngrădire a libertăţii şi drepturile omului Mihai Ganea aflat în postura de fiu, soţ, tată, medic - de către odiosul aparat securist. În fapt, ca să-l citez pe autor, este „un scriitor european de limbă română. Locul meu este acolo unde oamenii au nevoie de mine, acolo unde mă simt respectat şi apreciat. Viaţa mea am închinat-o semenilor mei, pe care i-am iubit până la suferinţă”.

Cea de-a treia carte „Cugetări (mai mult sau mai puţin) celebre”, Editura Armonii Culturale Adjud, autor Olimpia Mureşan este o antologie de aforisme, cugetări şi proverbe mai mult sau mai puţin cunoscute. Autoarea nu este la primul ei demers literar deoarece primul volum l-a scris în colaborare cu preotul ortodox Bucur Ilie Sărmăşanul. Acest al doilea volum l-a tipărit cu ajutorul Asociaţiei Cultural Creştin Umanitară „Ars Vivat” ca să facă: „cunoscute flori de gând ale oamenilor celebri” care au impresionat-o. Frumos gând şi gest al doamnei preotese din Ulmeni.

A patra carte  primită se intitulează „Floare de câmp”, Editura Eurotip Baia Mare, autor Aurelia Oancă. Este o carte scrisă de autoare în memoria celei mai bune prietene, Elisabeta, care toată viaţa ei a păstrat cu sfinţenie un secret greu de dus aproape 70 de ani. O carte adevărată, un jurnal al unei mari iubiri, a dezamăgirilor produse atunci când nu alegi bine, scrisă de o mare scriitoare a locului.

Cea de-a cincea carte, „Locul Căpăţânii”, Editura Transilvania, autor Mihai Ganea, este un supliment al revistei „Porţile Nordului”. Cartea-poem îl „călăuzeşte pe cititor într-o tainică şi mirifică poveste. Un Prinţ străin, strălucind vizionar în toiul Patimilor predestinate duratei sale finite de muritor, de la magica sa naştere până la Înălţarea dincolo de moarte. (…) Poetul Mihai Ganea scrutează în poemul *Locul Căpăţânii* formula metamorfozei logosului profan în logos poetic revelator” (Virginia Paraschiv). Beneficiază de un CD unde recită autorul Mihai Ganea, pe muzica compozitorului german Richard Wilhelm Wagner.

Cea mai recentă apariţie editorială este revista de cultură şi civilizaţie a Centrului de Excelenţă în Promovarea Creativităţii Româneşti „Porţile Nordului”, numerele 4-5-6, Anul II, 2015. Redacţia formată din: Mihai Ganea, director; Emanuel Pope, redactor şef; Virginia Paraschiv, secretar de redacţie; Ilie Tudorel, ilustraţia revistei şi Alin Oltyan, tehnoredactare îi are colaboratori pe: Adela Naghiu, Adrian Grauenfels, Adriana Moscicki, Anca Hirşchpek, Boris Mehr, Cezar Pârlog, Claudiu Robert Toma, Dorina Şişu, Dragomir Ignat, Emanuel Pope, Emanuel Stoica, Eva Grosz, Florin Paraschiv, Ioan Florin Stanciu, Gabi Schuster, Gabriela Genţiana Groza, Gelu Dragoş, George Petrovai, Ilie Tudorel, Ioan Marchiş, Ion Mânzatu, Luminiţa Cristina Petcu, Maria Sava, Marian Ilea, Mihai Batog Bujeniţă, Mihai Ganea, Nick Sava, Nicolae Scheianu Păuna, George Roca, Ştefan Alexandru Ciobanu, Viorel Ploieşteanu şi Virginia Paraschiv. Acest ultim număr este tipărit cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş printr-un program de finanţare nerambursabilă pe anul 2015 şi se doreşte a fi o „cărămidă” în demersul sincer de a contribui ca oraşul Baia Mare să devină CAPITALĂ  CULTURALĂ EUROPEANĂ în 2021!

                                                                                     

Apariţii editoriale maramureşene - Alexa Gavril Bâle şi Gelu Dragoş

•        Alexa Gavril Bâle – America de dincolo de gard, eLiteratura

Cartea confratelui nostru Alexa Gavril Bâle, de proză scurtă, numită „America de dincolo de gard”, conţine un număr 25 de povestiri, merită citită şi prin prisma a două păreri autorizate pe care le expun aici. 

Vasile Andru: „Proza aceasta are un firesc, o acurateţe şi o polifonie cum de la "Cuptorul de pâine" al lui Mircea Nedelciu eu n-am mai citit. Alexa Gavril Bâle atestă şi o mondializare a ruralului carpatic - fără precedent în scrisul nostru, cred”.

Ioan Groşan: „ Cum văd eu „America de dincolo de gard”? O văd ca pe un vitraliu epic, în care fiecare bucată prozastică îşi are culoarea şi locul ei precise, formând prin alăturare şi complementaritate imaginea finală a unui spaţiu, a unei lumi: lumea satului maramureşean, cu întâmplările, cu poveştile, cu dramele lui de ieri şi de azi, cu personajele sale specifice, cu lirismul, umorul şi cinismele sale. E o carte care îl impune pe Alexa Gavril Bâle printre cele mai valoroase voci epice de azi”.

• Gelu Dragoş – Opinii, Ed. Singur

Cartea „Opinii” apărută în cadrul Colecţiei „Scrisul de azi”, editura Singur din Târgovişte, este structurată în trei părţi: Editoriale, Interviuri şi Recenzii.

Despre această nouă apariţie a lui Gelu Dragoş, scriitorul Ştefan Doru Dăncuş scrie în prefaţa cărţii: „Dacă în cazul cărţilor editate de diverşi autori tonul este unul sensibil, în cazul editorialelor devine vehement şi caustic, referirile la personaje ale politicii actuale fiind încărcate de ironie amară. O ironie care se aşterne ca un balsam peste sufletele românilor. (…) Nu trăiesc toţi oamenii în munţi sau în mănăstiri. Or tocmai celor rămaşi aici, pentru care fiecare zi e o luptă diferită ( dar tot o luptă ) le este destinat acest volum.”

                                                                           

Apariţii editoriale

Cu bucurie vă semnalăm apariţia volumului de versuri „Poeme târzii scrise devreme” ale poetului Vasile Bele. Cartea a apărut la Editura „Singur” din Târgovişte, volum ce aparține Colecției „Scrisul de Azi”, colecție înființată la inițiativa unui maramureșean de-al nostru, scriitorul Ștefan Doru DĂNCUȘ, cu o prefaţă interesantă, adică un interviu luat autorului de către Anamaria Avram.

Acest volum cuprinde un număr de 67 poeme din care unul vi-l supun atenţiei dumneavoastră:

ploaie pe aleea cu soare

ploaie pe aleea cu soare

umbră abis şi vis

melancolic singuratic

poetul îşi duce crucea între

lumină şi întuneric

durere şi bucurie

între noapte şi zi

soare şi stele

între cald şi frig

încercând fiecare aşa cum ştie

mai frumos să definească

POEMUL.

A doua carte primită la redacţie este o carte cu copertă dublă şi de asemenea şi conţinut, editată de Armonii Culturale, Adjud, Vrancea. Autoarea este tânăra  Alexandra Ardusădan care ne propune micro-romanul „Dacă semeni nori, culegi furtună” iar dacă întorci cartea vei întâlni un grupaj de poezii intitulat "IUBIRE...petală de floare vie", despre care Dragomir Ignat afirmă în prefaţă: „Titlul în sine ne oferă orizonturile spre care să ne îndreptăm în lecturarea noului volum. Asemenea epitafurilor de pe crucile din Cimitirul vesel din Săpânţa, în prima strofă a volumului, autoarea se prezintă: Ardusădan Alexandra mă numesc/În Şomcuta Mare locuiesc/Am împlinit 23 de primăveri/Şi în viaţă nu am avut multe poveri. Aşadar, aflată la o vârstă a visărilor, cu o biografie spirituală şi materială mai mult decât fericită, autoarea îşi lasă imaginaţia să zboare într-o grădină asemenea celei a Edenului, când primii oameni nu au luat act de păcatul cunoaşterii, unde iubirea îmbracă forme policrome”.

                                                                                                       GDL

Apariţii editoriale. Autori Aurelia Oancă, Valer Turcu-Iorga şi Ioan Romeo Roşiianu

Am primit la redacţie trei cărţi proaspete, mirosind a tipografie şi a hârtie de Gutenberg, de la trei autori băimăreni consacraţi. Este vorba despre Aurelia Oancă care a scris a nu ştiu câta carte de poveşti  pentru copii (oricum peste zece ). Ea se numeşte „Două fete şi două zâne”. A apărut la prestigioasa editură băimăreană „Eurotip” iar desenele (ilustraţiile) sunt tot creaţia dumneaiei. Iată ce afirmă Aurelia Oancă despre poveşti şi un crez în a scrie acest gen literar: „Poveştile au fost trimise de Dumnezeu pentru a povăţui, a bucura şi a învăţa, ce e rău şi ce e bine. Dar cui i-au fost trimise? Unor oameni, iubitori de oameni, pentru a putea fi dăruite şi transmise oamenilor.Cu plecăciune şi cu umilinţă, consider că Dumnezeu mi-a dat şi mie şansa, de a fi printre cei aleşi, printre iubitorii de oameni”. Aşa este în mod cert doamna Aurelia Oancă, o povestitoare, epigramistă şi poetă valoroasă, dar prea discretă cu opera sa uneori.

De la poveşti pentru copii trecem în alt registru cu cartea „Cozmin şi sosia lui” de Valer Turcu-Iorga. Mă aşteptam la aforismele şi maximele maestrului Turcu-Iorga pe care le născoceşte cu mult talent acasă sau la „Academia Cuvintelor”din centrul Băii Mari, dar am avut surpriza unei proze scurte din lumea satului, în vremea C.A.P-ului. Cartea ne descrie destinul unui tânăr, Cozmin, care doreşte cu orice preţ să facă carte. La final, gânditor, Cozmin care nu-şi găsea gazdă în Cluj Napoca pentru a putea fi înscris în anul II, constată: „În întuneric nu se vede murdăria, iar intelectualii sunt lumina”.

Desprea această a cincea carte de autor, prozatorul Valeriu Sabău scrie pe coperta de final: „...şi-a încercat condeiul şi în proză. Tenace – cum sunt de regulă matematicienii – a reuşit să se impună remarcabil în tagma scriitorilor maramureşeni. Şi nu numai. Cu acest volum demonstrează, o dată în plus, că stăpâneşte spaţiul transilvănean. Urmându-i, într-o oarecare măsură, lui Pavel Dan, Triteniul său natal a mai împins în lumea largă un scriitor.”

Al treilea autor, poetul şi omul de televiziune Ioan Romeo Roşiianu ne propune cea de-a 13-a carte de poezii a sa „Înnomenirea cuvintelor”, Editura „Ceconi” Baia Mare.

Cu titlul „Ioan Romeo Roşiianu sau viaţă de poet într-un mozaic alcătuit din poeme scrisoare”, scriitorul Marian Ilea afirmă despre acest volum: „Poemele scrisori sunt o aventură arar întâlnită în literatura română. Ici-colo găsim la poeţii reprezentativi ai câtorva generaţii câteva scrisori-poem. Roşiianu oferă o carte pe piaţa literară, o carte poem în care scrisoarea devine pretext şi liant.Tensiunea lirică de necontestat se apropie...paradoxal...de ceea ce aş numi proză poem. Nu avem în volum această proză...e poezie de frontieră fără a deveni exerciţiu experimental. Şi cum e vorba de un poet ce-şi continuă drumul literar, e de salutat constanţa şi înnoirea stilistică.”

Citind aceste rânduri mă face să sper şi să cred că v-am determinat să intraţi în librăriile băimărene pentru a cumpăra aceste cărţi!

                                                                           Gelu Dragoş

Apariţii editoriale

Cu bucurie vă semnalăm apariţia unor cărţi şi reviste în peisajul maramureşean, dovadă că Maramureşul literar există cu adevărat.

Sigheteanul George Petrovai ne propune o nouă carte, „Dodecalog spiritual”, Editura Echim din Sighetu Marmaţiei, director poetul Echim Vancea. Despre autor, dr. Mihai Ganea afirmă: „George Petrovai îşi sublimează vocaţia metafizică de poet în rafinament şi subtilitate eseistică, instrumentând problematica existenţialistă cu o altă trinitate consacrată: pontifex-rex-milles. Partea de decizie asupra rezultatului demersului său dodecalogic revine cititorului.”

        Tânăra şi talentata Alexandra Ardusădan, membră a Cenaclului rural "Petre Dulfu" din Satulung, ne propune „Celebrul Anonim”, Editura Armonii Culturale, Adjud. Despre carte Gheorghe A. Stroia, membru al ARA afirmă: „Cartea, structurată în unsprezece capitole, este bine scrisă, firul epic „ţesut” discret, firesc, iar trăirile şi sentimentele parcurg calea de la agonie şi extaz, cadrele suprapunându-se cu viteze ameţitoare.”

        Din dragoste pentru satul natal, Chelinţa, din respect pentru locuitorii lui care i-au dat printre alţii pe: Emil Gavriş, Vasile Morar, Radu Botiş, Grigore Pop, Gelu Gheorghe Bârsan, Vasile Grădişteanu, Gheorghe Sav, Ioan Negreanu, Ştefan Merlaş, Ioan Meteş, Gheorghe Rus, Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Sabin Rus, Ioan Mesaros, Lucian Morar, ş.a.  scriitorul Ioan Meteş Morar Chelinţanu ne propune „Monografia satului Chelinţa”, ediţie revizuită şi adăugită, editura Risoprint Cluj Napoca. Sunt  peste 400 de pagini de istorie al satului natal aflat pe malul râului Someş, „mereu curgător şi nepăsător”, scrisă cu drag de un fiu al ei.

         Spiniştii băimăreni ne propun publicaţia dumnealor, nr. 2 (34) care pe prima pagină ne aduce în memorie personalitatea celui care a fost prof. Romulus Filip (Sorin Radu). „Acesta în activitatea Clubului Spinul s-a remarcat ca un bun director de revistă, făcând ca publicaţia  să apară la timp în fiecare trimestru. A contribuit la promovarea epigramei, la calitatea ei şi înmulţirea numărului de colaboratori din ţară, publicând cele mai bune epigrame ale contemporanilor. După o viaţă de 78 de ani, cu munci de răspundere pe linie profesională, s-a stins ca bun epigramist şi foarte bun coleg.” Publică epigrame în acest ultim număr: Dan Căpruciu, Zeno Turdeanu, Maria Berciu, Valerian Lică, Mircea Micle, Grig Dobreanu, Cornel Iovuţa, Ioan Fîrte Adi, George Petrone, Constantin Cristian, Smaranda Iuga, Geo Filiş, Ioan Şiman, Aurelia Oancă, Nistor Ioan Bud, Vasile Ţincaş, Toma G. Rocneanu, Mircea Pop Buzeşti, Viorica Găinariu Tazlău, Vasile Mureşan, Lucian Perţa. Ne bucură cooptarea în rândul spiniştilor a scriitoarei Florica Bud, preşedintele Cenaclului Scriitorilor din Maramureş şi membră a Uniunii Scriitorilor din România, care este prezentă cu un serial intitulat „Texte cu nume.”

          Felicitări autorilor maramureşeni şi lectură plăcută cititorilor români, oriunde s-ar afla!

                                                                                 Gelu Dragoş