Se ştie că
activitatea culturală şi religioasă din Maramureş este una prolifică iar dovada
a venit de curând, când oraşul Baia Mare a fost nominalizat ca finalist în
cursa de a deveni în 2021 Capitală Culturală Europeană iar Mănăstirea Bârsana a
fost premiată de cel mai mare site din lume „TripAdvisor”, aflându-se pe lista
celor 10 destinaţii turistice din România ( locul III ).
Se ştie de
asemenea că în Baia Mare activează o puternică mişcare literară condusă de
poetul Gheorghe Pârja cu membrii autohtoni din Uniunea Scriitorilor din
România, filiala Cluj, apoi Cenaclul
Scriitorilor Maramureş, preşedinte Florica Bud, Liga Scriitorilor, preşedinte
Carmena Băinţan, Asociaţia Scriitorilor, preşedinte Săluc Horvat, Clubul
epigramistic”Spinul”, preşedinte Ioan Şiman, „Academia OJT”, co-preşedinţi Mihai
Cozma şi Valeriu Sabău, ş.a.
Apoi să nu uităm
de revistele care se editează aici: „Familia română”, „Nord Literar”, „Nord
Cultural”, „Pro Unione”, „eCreator”, „Porţile Nordului”, „Freamăt”, „Paşi
împreună”, „Şcoala maramureşeană”, Bibliotheca septentrionalis, „Spinul”, „Calendarul
Maramureşului”, „Memoria ethnologica”, „Academia OJT”, şi multe altele care nu-mi vin acum în minte. Iertare.
Acest preambul
s-a dorit a fi un bilanţ din partea paginii de cultură al cotidianului
„Informaţia zilei” al celor ce s-au întâmplat în anul literar 2015. Nu vorbesc
aici de cantitate sau calitate, de numărul participanţilor la şedinţele acestor
grupări, îmi permit, la final, doar să laud activitatea Bibliotecii judeţene
„Petre Dulfu” Baia Mare şi pe directorul ei, dr. Teodor Ardelean, care au avut
deschidere permanentă fenomenului literar şi au fost gazde de nota 10 pentru
toate activităţile propuse de aceste grupări literare din Baia Mare plus cele a membrilor Uniunii Artiştilor Plastici.
Am primit de
curând două reviste şi două cărţi asupra cărora am de gând să mă aplec şi să vi
le propun pentru lectură, fiind proaspete, cu toate că au apărut în decembrie anul
trecut: „NORD CULTURAL”, nr. 11,
iulie-decembrie, anul 4, 2015, Editura Universităţii Tehnice din Cluj Napoca.
Redactor şef: lector univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN.Colegiul de redacţie
este format din: dr.Ignazio Buttitta, dr. Antonii Moisei, dr. Virginia Popovic,
dr. Mirona Popescu, dr. Mircea Păduraru, dr. Carmen Dărăbuş, Florica Bud, dr.
Oana Chelaru, Aurica Bâlc, Marian Hotca, Diana-Teodora Cozma; referent
ştiinţific dr. Constantin Corniţă. Din sumar semnalăm: „Cuvânt înainte” de Delia-Anamaria
Răchişan, „Studii şi articole” unde apar Mihai Popa, Vladiana Ghiulvesi,
Ciprian Coc, Marian Hotca, Vlăduţ Burde, Aurica Bîlc şi Delia Anamaria
Răchişan; la „Colecţia de poezii” sunt publicaţi Florica Bud, Gelu Dragoş,
Diana Teodora Cozma şi Marian Hotca.
Această revistă
de ţinută, realizată printr-un proiect cu finanţare nerambursabilă, are ca
ţintă, după spusele doamnei Delia Anamaria Răchişan: „ca omul societăţii
contemporane să respecte cu sfinţenie, să conserve, să valorifice fenomenul
cultural tradiţional, adică ce a primit ca moştenire de-a lungul timpului, din
generaţie în generaţie”, deoarece „respectând valorile strămoşeşti,
reactualizându-le, propulsându-le spre viitor avem certitudinea că vor dăinui
şi de acum încolo, de-a lungul timpului, şi, de asemenea, că, prin intermediul
acestora, ne vom găsi locul nostru în universalitate”.
„DIN VATRA SATULUI”, revistă culturală de promovare a valorilor
tradiţionale, anul VII, nr. 2 decembrie (9), 2015, Editura Eurotip, director
Pamfil Godja; redactor şef Vasile Bele; membri fondatori: redactor şef adjunct
Gheorghe Ursan, prof. Florica Jurasko, Ramona Ursan, Cristina Bele, Marius
Săsăran.
Din cuprins
apreciem colinzile vechi întâlnite aici, rubrica „De la lume adunate – Jocul
Ursului”, „Situaţia geografică a satului Chiuzbaia, „Pagina de poezie” unde îşi
prezintă creaţiile Lucica Dragoş, Adrian Emil Cîşlaru, Vasile Bele, Gheorghe
Ursan, Victoriţa Duţu, Gelu Dragoş jr., Claudia Tomescu, Diana Tămîian, Marin
Pungă.
Vasile Bele
afirmă că dedică acest număr al revistei „tuturor iubitorilor de folclor, cu
speranţa că le-am fost pe plac, că am fost obiectivi în ceea ce am realizat şi
am cuprins în aceste trecute numere, cu care ne putem mândri ori lăuda”.
George Petrovai „ÎNTOARCEREA
LUI MESIA”, carte apărută la Editura
Echim Sighetu Marmaţiei. Aşa cum spune autorul, acest
poem-roman „Întoarcerea lui Mesia” i-a luat nu mai puţin de patru luni de zile
în care în fiecare zi a scris, a şters, a corectat, a îmbunătăţit până a ajunge
la forma finală. Este mulţumit că la insistenţele distinsului cărturar Nuţu
Roşca a scris acest poem-roman şi că-l consideră o „capodoperă la care nu mai
trebuie să adauge nimic”. Criticul Emilia Ţuţuianu Dospinescu afirmă despre
această nouă realizare a lui George Petrovai: „Lumea de astăzi unde cruzimea,
egoismul şi minciuna sunt valorile celor care conduc şi care se închină
zeului-ban este dureros de atent observată şi analizată în versurile poemului Întoarcerea lui Mesia semnat de poetul
George Petrovai. Nevoia imperioasă a unei resurecţii morale conduce ruga pentru
revenirea unui Mesia pe Pământ întru restabilirea valorilor luminii, ale adevărului şi binelui”.
Vasile Bele, Cristina Bele, Gheorghe Ursan, Ramona
Ursan, Florica Jurasko – „INTERVIURI, OAMENI, LOCURI, FAPTE,
GÂNDURI, PERSPECTIVE…” Acest volum editat la Editura Singur , Târgovişte
2015, Colecţia Scrisul de Azi, are
marea calitate de a ni-i face cunoscuţi pe truditorii în păstrarea folclorului
de unde aceştia provin, unii dintre ei foarte cunoscuţi, alţii pe cale de a
deveni celebri. Sunt interviuri luate Marioarei Pop, un rapsod al cântecului
popular din Suciu de Sus, Ţara Lăpuşului, de către studentul pe atunci la
specializarea română-etnologie a Universităţii de Nord, Vasile Bele; Cristinei
Petriman din localitatea Libotin de către acelaşi Vasile Bele; Mariţei Grigor,
poet popular, de către doamna profesor Florica Jurasko; Silviei Tămăşan, mulţi
ani cântăreaţă de frunte a Ansamblului Naţional Transilvania; rapsodului
popular de pe Valea Ronişoarei, Vasile Boiciuc Rocneanu; interviu cu
plutonier-adjutant Aurel Bele, Jandarmul anului 2013 la Garnizoana Baia
Mare de către jurnalistul şi poetul Gelu Dragoş; Rafilei Bărbos din Cerneşti, ambasador
al spiritualităţii româneşti, mesager al pricesnelor precum şi alte însemnări ale
celor cinci autori ai acestei cărţi.
Aşa cum am spus
la început, în Nord, mai exact în Maramureş, se scrie indiferent de „crizele”
prin care trecem şi noi scriitorii alături de România. Timpul este cel care va
decide valoarea adusă de fiecare carte sau revistă, de fiecare operă scrisă - Istoriei Literaturii Române.
Gelu Dragoş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu