Texte fără nume-Regatul Unit Al Operațiunilor Estetice

                 

                 

              Pamflet de Florica Bud

      

                    Se aude până aici unde mă aflu, în milocul stratului cu salată verde străjuită de soldaţi-ceapă și soldaţi-usturoi, cum căscați plictisiți, Posibili Absorbanți Ai Energiilor Negative din Univers,  de parcă s-ar putea căsca și din alte motive de cât cele generate de plictis și saturație.  Promit că este ultimul regat invocat de către mine în acest secol. Dacă voi îndrăzni să îmi calc promisiunea atunci să fiu impozitată fără milă cu 99 la sută din venitul... pe jos, doar el a mai rămas neimpozitat. Cum ar spune rapsodul popular;   ” Țucu-ți mărsul și vinitul...”

                   De ce Regatul Operaţiunilor Estetice? Simplu, fiindcă suntem pe locul șaptesprezece în lume, în această privinţă. Un loc mai mult ca onorabil! Veți exclama, Domniile Voastre Mari Iubitori de Cleopatre Contemporane, dacă nu vi s-ar tăia de la sursă microfonul, mai bine pus sunetul microfonului. Un loc bun pentru nişte berbecuți care bat de decenii la porțile lumii bune și care abia au deschis ochii la binefacerile Occidentului; printre care beneficii se află și minuniile  maestrului-bisturiu. Am deschis ochii târziu dar și când am făcut-o… i-am căscat atât de mari de parcă am fi dorit să sorbim întreg oceanul planetar cu plancton cu tot.      

                   Din cauza acestui binemeritat loc al şaptesprezecilea ar trebui să creştem nu numai în ochii  neproculinizați ai Evropei Unite ci şi într-ai noștri.  Dar… este un un loc mult mai prost ca cel ocupat de telefonia mobilă, unde ne batem pentru primele locuri, mă veți pune la punct pentru a nu știu câta oara, Boieri Fără De Moșii și Tăieri De Capete .

                    Aş avea o propunere, dacă sunt primită și eu la Masa Propunerilor Cosmopolite, aceea ca medicii esteticieni să fie consideraţi artişti plastici, ei fiind adevăraţi sculptori care modelează în… carne vie și  ca urmare să fie primiţi degrabă în Uniunea Artiştilor Plastici Români.  

                     Fiindcă sunt un om generos voi face lobby şi pentru cei care desenează și fac tatuaje, aceştia să fie primiţi și ei în rândurile aceleași asociați, la secțiunea Pictori-carnali.  Aştept cu nerăbdare şi părerea Măriilor Voastre Consternate Încă Din Secolului Trecut.  

                   Vedeți ce pruncă bună sunt! Nu am pronunţat încă cuvântul silicon deoarece mă supun singură la o cură de deza… dezsiliconare. Văd roşu, cu pupti verzi, în faţa ochilor când se pronunţă în jurul meu acest cuvânt. Mi-am propus  să mi-l scot pe veci din vocabular. Ce mai contează un cuvânt în minus!

                   Binecuvântat să fie folclorul că şi-a adus şi el aportul ca să putem ajunge pe acest zgubilitic loc șaptesprezece. Ar trebui să ne străduim să ajungem măcar între primii zece, nu-i aşa Dragi  Cocoşaţi Ai Lumii Impozitelor Reunite. Despre tunatele ce dănţuiesc la porţile cântecului popular altădată, taman la pamfletul ce va purta titlul Regatul Neunit al  Muncii! Dar, vai mie, tocmai am promis că nu va mai fi un alt regat, așadar mă aflu într-o situație fără ieșire,  așezându-mă singură la colț… de unde nu știu cine mă va scoate. Doresc să amân acest subiect pentru mai încolo căci avem atâția cântăreți talentați de muzică populară pe care nu doresc să-i supăr. Talentați și frumoși, aproape ecologici!

                   Și atunci ce mai vrei soro?, mă veți întreba pe bună dreptate, Dragi Prieteni Pricepuți și Apucați De Sine, singurii dispuși să purtați un dialog cu mine. Poate că ar trebui să tac pentru totdeauna ca în cununiile americane… sau să spun acum totul-tot-rotund! Apropo de cununii, îmi plac la nebunie miresele zilelor și nopților  noastre care pe motive de stres fac amor în noaptea nunții nu cu mirele, nu nănașul, nici măcar cu domnișorul de onoare ci cu un nuntaș oarecare, ieșit să ia nițel aer. Periculoasă ocupație a devenit și aceea de nuntaș!

                   Vă spun pe șleau, mă deranjează cântărețele de muzică populară cu gheare mov  sau negre de vrajitoare… cu fețele vopsite de parcă ar fi niște măști… care au scăfârlia acoperită de o claie de câlți vajnic decolorată… doar se poartă blondele nu-i așa? 

                   O astfel de apariție în mijlocul unui grup folcloric --- decent de altfel, aşa cum ar fi normal, dacă solist de muzică populară înseamnă un păstrător al tradiților strămoşești ---- m-a silit să-mi pun întrebarea slinoasă: Oare doamna respectivă vine sau pleacă pe “variantă”?