1.Fericirea socială este
rezultatul acelei forme de conviețuire în care individul este tot mai încântat
de el însuși și tot mai dezgustat de ceilalți.
2.Viciul - îndeletnicirea
eminamente umană, din pricina căreia Dumnezeu a ajuns să regrete că l-a făcut
pe om.
3.Nu se culcă pe-o ureche
doar cine este într-o ureche...
4.Bunul simț - gresia cu
care omul de lume își ascute coasa simțurilor.
5.N-ar mai fi nebunia
de-acuma dacă oamenii ar consimți să fie proști de buni.
6.Nu poate să fie prost de
bun decât acela care se bucură că inima lui a dat în mintea copiilor.
7.Pomul bunătății noaptea
înflorește și ziua rodește.
8.Omul bun este omul
binelui, pe când omul de bine este al bunurilor.
9.Bunătatea este mama bună
a binelui și mama vitregă a bunurilor.
10.La omul bun toate-s
plăcute, la omul rău sunt prefăcute.
11.Decât la câștig cu omul
rău, mai bine la pierdere cu omul bun.
12.Până și nerozia omului
bun este mai umană decât inteligența omului rău.
13.Toate vietățile urmează
legea firii potrivit speciei din care fac parte, numai omul și-o corupe pe a
lui.
14.Resemnarea – pustiul
care ocupă sufletul după ce ultima speranță s-a sinucis din cauza singurătății.
15.Doar relația eu-El îl
apropie pe om de esența lui, după ce toate relațiile interumane l-au îndepărtat
de ea.
16.Smerenia este
perpendiculara coborâtă din inima curată pe veșnicie.
17.Capul plecat este mult
mai aproape de ceruri decât acela care se sumețește.
18.Renunță doar aceia care
așteaptă altceva de la viață și se resemnează toți aceia care nu mai așteaptă
nimic de la ea.
19.Preaplinul renunțarea
îl sporește, cu resemnarea golul se hrănește.
20.Viața omului este un
șir monoton și mărginit de fapte bune și mai puțin bune, care – funcție de
calea urmată – converge cu necesitate fie spre plată, fie spre răsplată.
21.Nădăjduiesc să fie
răsplătiți doar cei ce-ntreaga viață rău au fost plătiți.
22.Adevărata libertate
purcede din robia inimii.
23.Nu moartea-n sine e
cumplită, ci veșnicia ce urmează ne-nspăimântă.
24.Moartea este o scadență
amânată, îndeosebi pentru aceia dintre semenii noștri care cred cu tărie că
n-au datorii față de nimeni în timpul vieții.
25.Generozitatea – sămânța
bună aruncată în solul efemerității pentru bucuria de-a gusta din recolta
veșniciei.
Sighetu Marmației,
George PETROVAI
15.nov.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu