Fotografia din tinereţe în
adăpostul de hârtie
„eu
nu sunt
decât
o pată de sânge
care
vorbeşte
recită
prefectul în curtea casei părinteşti
a
lui gheorghe pârja
mama
doca se îngrijeşte ca ana blandiana
să
nu răcească
spaima
se amestecă plăcut cu taina
aburiţi/
nu mai ştiu cine suntem
şi
cum
scrie
ana în nord
pe
frunte părul ne tremură uşor
în
vântul produs de trecerea timpului
adăpostul
de hârtie
fărâma
de viaţă fierbinte
biserica
din deseşti
şi
coborârea printre flori
liniile
palmelor deschise
aroma îţi arde cerul gurii
parabolele
tot mai greu de dus până la capăt
înţelegi
în curtea lui gheorghe pârja din deseşti
că
vorbele n-au nici un fel de putinţă
de
a schimba ceva
ori
schimbă totul
te
pierzi printre zile
locuieşti
în hăţiş
câştigi
ziua de vineri douăzecişişaseseptembrie douămiipatrusprezece
peste
faţă îţi coboară o fotografie din tinereţe
încărunţit
între legi
vorbele
te apără mai bine ca zidurile
singurătatea
ia forma aglomerărilor
pe
frunte părul ne tremură uşor
spaima
se amestecă plăcut cu taina”
Deseşti. 26 septembrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu