BLÂNDUL BRUMAR

Vremea neobișnuit de caldă din Brumar a prelungit plimbările prin parcuri, pe alei, mai mult ca în alți ani. În Parcul Rozelor se aude susurul Someșului din apropiere, ceea ce dă un farmec în plus locului unde vin copii, tineri și vârstnici deopotrivă, ca să ia o gură de aer. Pe apă se zbenguie în voie păsări întâlnite aici frecvent: frumoasele rațe sălbatice și pescărușii.De nicăieri parcă se aud croncănituri de ciori iar din loc în loc, zborul fericit al porumbeilor completează minunatul decor autumnal.Mai mult ca în alte zile sunt plimbați copiii  în cărucioare iar alții se alintă la înălțime, pe umerii tăticilor tineri...Bicicliștii străbat distanțele pe pista destinată lor alături de câte un fiu sau fiică care nu se lasă mai prejos decât frumoșii lor părinți.Alți copii se deplasează pe trotinete sau pe role.Alergătorii ,,per pedes,, își văd de jobul lor numărându-și pașii în ton cu bătăile năzdrăvanei lor inimi care le mulțumește pentru efortul benefic.Pe partea dinspre râu a aleilor se desăvârșește marea desfrunzire a arborilor de tot felul:arțari, nuci, frasini,măceși, spre uimirea câtorva arbori cu frunze persistente și iarna, tuia și  a câte unui brăduț.Într-un scaun cu rotile vedem un bărbat trecut de cincizeci de ani care are privirea ațintită spre un nuc gol-goluț, fără vestmântul cu care se mândrea în urmă cu ceva vreme.Îl salutăm pe om și îl întrebăm la ce se uită așa de atent.Ne arată o veveriță jucăușă urcând și coborând pe ramurile nucului, probabil fiind în căutarea vreunui fruct rămas așa, ca din întâmplare, pentru ea, ca să îl aibă eventual la iarnă, știind cât este de prevăzătoare.La baza nucului observăm un câine roșcat cu pete albe foșnind în grămada de frunze uscate, privind și dumnealui, ca și stăpânul imobilizat în scaunul cu rotile, la mica vietate mobilă foc și plină de viață.Soarele tomnatic își încrucișează razele cu retinele noastre, ca într-un salut de prietenie.                     
  Toamnă târzie-

  o veveriță saltă

  pe creangă de nuc
  pe-aleile parcului
  forfotă mare

GENŢIANA GABRIELA GROZA