„LUCĂCEŞTI
FILE DE ISTORIE” de GELU DRAGOŞ
Apărută la Editura Gutinul din Baia Mare în 2018 cartea cu
titlul de mai sus ne prezintă un colț de lume
din țara noastră România. Scriitorul și jurnalistul Gelu Dragoș își alege de data aceasta descrierea satului natal Lucăceşti cu oamenii și
obiceiurile lor din trecut până-n prezent. Așa cum
precizează în prefața cărții primarul de la Mireşu Mare, ing.
Ioan Mătieş a scrie o asemenea
carte despre satul natal e un mare act de patriotism, e o dovadă a
recunoașterii acestui popor ca băștinaș și continuator al
geto-dacilor pe acest pământ-în același timp nu
se dau uitării trecutul și prezentul acestei
localități „ patriotismul nu este un merit, ci o datorie de
onoare”(cugetare din popor).-cartea fiind scrisă cu ocazia sărbătoririi a 100
de ani de Românie.
Este monografia unui sat transilvan din zona Chioar
(„Cetatea de Piatră ”,cum i se mai zicea zonei) localitatea Lucăceşti fiind situată într-o depresiune a Someșului în dreapta lui având forma unui uriaș ou de struț-unde-n
1970 datorită așezării sale a fost ferită
de inundații.
După prezentarea evenimentelor istorice ce s-au perindat
de la prima atestare a domeniului districtului Chioar din care făcea parte și satul Lucăceşti se
precizează că populația în acest colț de țară a fost în creștere și se observă o
diversificare a ei ca religie și etnie-ajungând la un
număr de șapte sute de persoane; toți
locuitorii din Lucăceştiul actual au fost trecuți într-un tabel.
Se poate observa că autorul s-a documentat asupra epocii
dintre cele două războaie mondiale și mai ales
a anului Marii Uniri relatând din presa vremii trecerea cu trenul a generalului
Berthelot prin stația Satulung-unde a fost așteptat de o mulțime de
oameni care l-au ovaționat pe acest mare
binevoitor al neamului românesc; se relatează caracterul soldaților nemți-care deși erau în retragere- i-au privit cu prietenie pe copiii români și le-au oferit ciocolată(povestirea „Nemții și ciocolata”)-se aduce un
pios omagiu martirilor lucăceni care au participat „cu brațul și inima pentru apărarea
gliei strămoșești, citez dintr-o poezie
populară închinată acestor eroi: Tresăriți păduri și munți/Spre eroii noștri mulți,/ Care-ndepărtaţi
de țară/Au gustat moartea amară/ Iar alții prin țara-mamă/ Au gustat a
morții rană/ În lupte fără de șir./
Murind moarte de martir./ Azi le facem pomenire/ A tuturor amintire/ De-a lor
fapte pentru țară/ Fie-le țărâna ușoară-memoria eroilor căzuți
în primul și al doilea război mondial este comemorată și prin monumentul ridicat spre cinstirea lor.
Un aspect important al cărții îl are prezentarea școlii de ieri și de azi;
cartea oferă o „școală vie”(corpul didactic)
cu dascăli ce au trecut sau se găsesc și în
prezent la școala din Lucăceşti și din împrejurimi; un gând frumos de recunoștință se adresează prof. Ion Georgescu care a predat franceza,
dar și misteriosului și șarmantului Andrei Buciuman-prof. de limba română, dnei.
Iuliana Buciuman-prof. de biologie etc; se amintesc persoanele cu studii
superioare care s-au specializat în diferite domenii; imagini de suflet rămân
în urma lecturării povestirii în care îl înfățișează pe prof. devenit poet și
pictor Ion Georgescu Muscel la realizarea picturii care-i înfățișează pe părinții autorului Gelu Dragoș.
În cadrul prezentării condițiilor
naturale, a reliefului, a florei și a faunei
locale se remarcă din faună: căprioara, mistrețul,
lupul și vulpea, cerbul carpatin; din floră: rezervația de stejar pedunculat„ Vasile Mareș” Bavna Fersig, laleaua pestriță declarată monument al naturii-fiind ocrotită de lege;
stârcul cenușiu –ocrotit și el,
plante care au făcut posibilă organizarea unor excursii pentru a le cunoaște în cadrul proiectelor educaționale organizate de Școala Mireșu Mare conduse de profesori și învățători-printre care un
rol important l-a avut pentru organizare, informare și documentare prof. pt. înv. primar Gelu Dragoș.
Având exercițiul disciplinei
intelectuale autorul prin această carte s-a definit pe el însuși prin observația
concretă asupra familiei sale, dar, mai ales asupra colectivității din care face parte-vorbind despre tradiții, obiceiuri sătești, ocupații tradiționale și moderne ale locuitorilor.
Se amintesc ocupațiile tradiționale ale locuitorilor: cultivarea și prelucrarea cânepii, țesutul
ei(acum s-au desființat fabricile de in iar țăranii se îmbracă precum orășenii)-creșterea animalelor,
micii meseriași, constructorii de case, dar și morăritul pe Someș-moara
veche plutitoare din Lucăceşti aparținând și familiei Dragoș se găsește momentan la Muzeul
Civilizației Populare Tradiționale
A.S.T.R.A. din Dumbrava Sibiului ca și sute de alte mori din țară-muzeul
întinzându-se pe zeci de hectare; descrierea morii plutitoare de pe Someș , prin amănuntele descrierii sale cu o mare acuratețe e un document de epocă, acest fel de mori existând doar
la muzee. Se descrie viața și munca pe care a depus-o dl. Ovidiu Buciuman ca șofer la C.A.P. și compararea
societății de atunci cu cea de azi e un document de epocă, de viață comunitară, comparată- care arată
perspectivele tinerilor de atunci și amarul
zilelor noastre în ceea ce privește
viitorul tinerilor care nu e luminos.
Pasionat de înțelegerea
raporturilor sociale, autorul și-a făcut datoria față de istoria curentă; cartea este o mărturie de viață și de creație în același timp, în
care prezentul se transformă în istorie-cum e de altfel și subtitlul cărții:(File
de istorie).
Începând cu pagina 94 avem un mic dicționar sătesc cu cele mai folosite cuvinte din zonă din
care amintim doar câteva: oiagă, nicări, a legădi, mai, măgan, mâță, sălaș, tocană etc ; și multe alte cuvinte care se mai folosesc și astăzi.
Ca o concluzie putem să apreciem că această carte este o
monografie autentică a satului Lucăceşti,
înscriindu-se în seria manifestărilor culturale dedicate Centenarului Marii
Uniri, o amintire frumoasă ce va dăinui peste veacuri, e nostalgia unui trecut oglindit în prezent.
PROF. OLIMPIA MUREȘAN, MEMBRĂ A ASOCIATIEI SCRIITORILOR
MARAMUREȘ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu