Ninsori peste Mitropolia Basarabiei

                                                                                  de Gheorghe Pârja

În ajunul Crăciunului, cea mai mare audiență au avut-o știrile privind vijeliile, ploile și ninsorile care se pregăteau să se abată asupra țării noastre. Și nu au greșit prevestitoarele cu vânturile. Apoi am vegheat cu sufletul și pașii mărunți la ritualul sărbătorii Nașterii Mântuitorului. Uneori prins în clișeele fără emoții, alteori cu profunzimi pilduitoare. Când asculți un colind străvechi, intri cu inima în inima sărbătorii. Ieși din calendar și intri în poveste. Am privit prin luneta minții spre cele două războaie. Dacă s-ar naște Mesia în zilele noastre, ar avea leagăn niște ruine. Am cernut cu sita evenimentele ultimelor zile. Cum a început sezonul urărilor de bine, mi-am sunat prietenii. Inclusiv pe cei din Basarabia.

Așa, doborând lanurile de știri, cea mai pregnantă mi s-a părut cea referitoare la mișcările din Mitropolia Basarabiei. Fenomen despre care am scris la începutul acestei toamne. Adică, în Republica Moldova există două mitropolii. Cea a Basarabiei, care este subordonată Patriarhiei Române și Mitropolia Moldovei, majoritară, aflată sub Patriarhia Rusă. Spun mereu, am scris și într-o carte, că Basarabia nu este România! Este o altă țară, cu un alt specific, pe care mulți dintre români nu o cunosc. Nu ne putem juca cu istoria, nu ne putem amăgi. Un exemplu grăitor sunt și cele două mitropolii. Între care există o mișcare de limpezire în spirit românesc.

Tot mai mulți preoți doresc să treacă de la ramura moscovită a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova la Mitropolia Basarabiei, în cadrul Mitropoliei Române. În acest moment, ramura moscovită revendică 1350 de parohii, pe când cea românească numai puțin peste 200. Fenomenul de trecere spre ramura românească este o realitate, dar pașii sunt mici și uneori prudenți. Chiar împiedicați. Dar se fac spre binele visat. Acela de a fi din nou laolaltă. Un pas serios, credibil, este pregătirea Republicii Moldova pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acesta este un semnal pro-european. Subiectul a fost atins recent și de Maia Sandu, care îndemna la implicarea întregii societăți, inclusiv a Bisericii, pe drumul integrării europene.

După cum se vede, Biserica de dincolo de Prut are serioase chestiuni de subordonare. Care se doresc a fi lămurite. Între timp, încă o desprindere de Moscova s-a petrecut și cu Ucraina devastată de invazia rusească. Anul acesta, ucrainenii, prima dată după 1917, au sărbătorit Crăciunul pe 25 decembrie. Până acum ei îl cinsteau pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, folosit de ruși. Invazia rusească în Ucraina, binecuvântată de Patriarhul Kirill, a funcționat ca un catalizator. Această luptă între frați întru credință i-a revoltat pe oameni. În Basarabia continuă desprinderea parohiilor de tutela moscovită. Cea mai recentă a fost parohia de la Cimișeni, care se află la 30 de km de Chișinău.

De la scrisoarea mitropolitului Vladimir către Patriarhul Kirill, trimisă prin luna august, 50 de preoți au trecut cu parohiile lor sub tutela Patriarhiei Române. Acestea ar fi, după părerea mea, semnele credibile ale viețuirii ca popor de aceeași limbă. Da, și decretarea limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova este o faptă istorică. A nins peste Mitropolia Basarabiei cu fapte de luat seama. Mai este mult până aproape! Că nu ai cum să promovezi binele dacă nu iei în serios argumentul răului. O altă mișcare pe care nu o pricep, până la capăt, este desemnarea în regim de urgență a fostului ministru de finanțe de la București, Anca Dragu, ca guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, pentru un mandat de 7 ani. Da, au fost ninsori peste Mitropolia Basarabiei.