de Gheorghe Pârja
În ajunul Crăciunului, cea mai mare audiență au
avut-o știrile privind vijeliile, ploile și ninsorile care se pregăteau să se
abată asupra țării noastre. Și nu au greșit prevestitoarele cu vânturile. Apoi
am vegheat cu sufletul și pașii mărunți la ritualul sărbătorii Nașterii
Mântuitorului. Uneori prins în clișeele fără emoții, alteori cu profunzimi
pilduitoare. Când asculți un colind străvechi, intri cu inima în inima
sărbătorii. Ieși din calendar și intri în poveste. Am privit prin luneta minții
spre cele două războaie. Dacă s-ar naște Mesia în zilele noastre, ar avea
leagăn niște ruine. Am cernut cu sita evenimentele ultimelor zile. Cum a
început sezonul urărilor de bine, mi-am sunat prietenii. Inclusiv pe cei din
Basarabia.
Așa, doborând lanurile de știri, cea mai pregnantă
mi s-a părut cea referitoare la mișcările din Mitropolia Basarabiei. Fenomen
despre care am scris la începutul acestei toamne. Adică, în Republica Moldova
există două mitropolii. Cea a Basarabiei, care este subordonată Patriarhiei
Române și Mitropolia Moldovei, majoritară, aflată sub Patriarhia Rusă. Spun
mereu, am scris și într-o carte, că Basarabia nu este România! Este o altă
țară, cu un alt specific, pe care mulți dintre români nu o cunosc. Nu ne putem
juca cu istoria, nu ne putem amăgi. Un exemplu grăitor sunt și cele două
mitropolii. Între care există o mișcare de limpezire în spirit românesc.
Tot mai mulți preoți doresc să treacă de la ramura
moscovită a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova la Mitropolia Basarabiei,
în cadrul Mitropoliei Române. În acest moment, ramura moscovită revendică 1350
de parohii, pe când cea românească numai puțin peste 200. Fenomenul de trecere
spre ramura românească este o realitate, dar pașii sunt mici și uneori
prudenți. Chiar împiedicați. Dar se fac spre binele visat. Acela de a fi din
nou laolaltă. Un pas serios, credibil, este pregătirea Republicii Moldova
pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acesta este un
semnal pro-european. Subiectul a fost atins recent și de Maia Sandu, care
îndemna la implicarea întregii societăți, inclusiv a Bisericii, pe drumul
integrării europene.
După cum se vede, Biserica de dincolo de Prut are
serioase chestiuni de subordonare. Care se doresc a fi lămurite. Între timp,
încă o desprindere de Moscova s-a petrecut și cu Ucraina devastată de invazia
rusească. Anul acesta, ucrainenii, prima dată după 1917, au sărbătorit
Crăciunul pe 25 decembrie. Până acum ei îl cinsteau pe 7 ianuarie, după calendarul
iulian, folosit de ruși. Invazia rusească în Ucraina, binecuvântată de
Patriarhul Kirill, a funcționat ca un catalizator. Această luptă între frați
întru credință i-a revoltat pe oameni. În Basarabia continuă desprinderea
parohiilor de tutela moscovită. Cea mai recentă a fost parohia de la Cimișeni,
care se află la 30 de km de Chișinău.
De la scrisoarea mitropolitului Vladimir către
Patriarhul Kirill, trimisă prin luna august, 50 de preoți au trecut cu
parohiile lor sub tutela Patriarhiei Române. Acestea ar fi, după părerea mea,
semnele credibile ale viețuirii ca popor de aceeași limbă. Da, și decretarea
limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova este o faptă istorică. A
nins peste Mitropolia Basarabiei cu fapte de luat seama. Mai este mult până
aproape! Că nu ai cum să promovezi binele dacă nu iei în serios argumentul
răului. O altă mișcare pe care nu o pricep, până la capăt, este desemnarea în
regim de urgență a fostului ministru de finanțe de la București, Anca Dragu, ca
guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova, pentru un mandat de 7 ani.
Da, au fost ninsori peste Mitropolia Basarabiei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu