Scrisoare pastorală

Foaie periodică,  gratuită  a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XXIII(2023),  nr. 507(1 –15 Decembrie)

 

Dragii mei enoriași! La mulți ani!

Scrisoare către Eminescu(XXV).

,,Bădie Mihai,

Vine Sărbătoarea Nașterii Domnului și am căutat prin poeziile matale una dedicată unor asemenea momente. Nu mică mi-a fost mirarea și bucuria, când am găsit tocmai ce-mi doream. Am găsit poezia pe are ai intitula-o atât de sugestiv Dumnezeu și om. Este mare și profundă, dar voi selecta din ea!

La vremea ta colindai bisericile și mănăstirile, doritor de-a afla multe și de toate pentru a-ți astâmpăra dorul de cunoaștere.  Totul era pentru tine o mare enigmă, pe care voiai  s-o descifrezi:  ,,Cărții vechi, roase de molii, cu păreții afumați,/I-am deschis unsele pagini, cu-a lor litere bătrâne,/Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine./Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați./  În semiîntunericul acela de taină al stranei, într-un Minei străvechi de zile, ai găsit ceea ce căutai cu-nfrigurare: ,,Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci,/Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă,/Tu, Hristoase, -o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă,/Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci!”/  Mintea ta înflăcărată cântărea cu-nțelepciune stângăcia din gravură și mesajul plin de sevă, ce-l dădea minții-nsetate de cunoaștere profundă:

,,Era vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană/Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător.../Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător/Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană.”/

         Dacă mâna era neputincioasă ca să transmită mesajul divin pe de-a-ntregul, sufletul se-nflăcăra
să pătrundă sensurile adânci: ,,Însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine,/Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger./Lângă tine-ngenuncheată, muma ta stătea-n uimire,/Ridicând frumoasă, sântă, cătră cer a sale mâne.”/

Minunea Nașterii Pruncului Iisus, Împăratul lumii, este vestită de steaua dătătoare de speranță lumii întregi. Din îndepărtata Asie cititorii în stele descifrează mesajul ceresc  și se cutremură: ,,Dar un mag bătrân ca lumea îi adună și le spune/C-un nou gând se naște-n oameni, mai puternic și mai mare/Decât toate pân-acuma. Și o stea strălucitoare/Arde-n cer arătând calea la a evului minune.”/ Întrebări răscolitoare, ce de veacuri frământară generații fără număr de-nțelepți și muritori, tresăriră-n minți arzânde, căutând - a câta oară? – tot răspuns la frământări: ,,Fi-va oare dezlegarea celora nedezlegate?/Fi-va visul omenirei grămădit într-o ființă?/Fi-va brațul care șterge-a omenimei neputință/Ori izvorul cel de taină a luminii-adevărate?//Va putea să risipească cea neliniște eternă,/Cea durere ce-i născută din puterea mărginită/Și dorința făr - de margini?...”/

Măria-ta te faci mesagerul Celui venit din veșnicii și îndemni ca un cunoscător profund al situației: ,,Lăsați vorba-vă pripită,/Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă./” Aici lucrurile se-ncurcă. Magii așteptau să găsească pe Noul Născut într-un palat fără seamăn, construit din aur, din pietre prețioase sau alte materiale de valoare, ci nu într-o tavernă. ,,În tavernă?... - n umilință s-a născut dar adevărul?/Și în fașe d-înjosire e-nfășat eternul rege?/” Trist, dar adevărat!  Pentru El nu fusese loc în case, fără a mai vorbi de palate. Împăratul lumii, al cerului și al pământului, se năștea în ieslea dintr-o peșteră, în locul unde își hrăneau ciobanii vitele la vreme de ploaie, de iarnă, de viscol. Acolo  îi dădea ,,lumea” voie să se nască! Cu toate acestea: ,,Din durerea unui secol, din martiriul lumii-ntrege/Răsări o stea de pace, luminând lumea și cerul...”/

Magii au înțeles mai bine decât locuitorii Iudeii cine este Nou-Născutul și-au pornit la drum fără zăbavă: ,,Sarcini de-aur și de smirnă ei încarcă pe cămile/Și pornesc în caravană după steaua plutitoare,/Ce în aerul cel umed, pare-o așchie din soare,/Lunecând pe bolta-albastră la culcușu-eternei mile.// Ș-atunci inima creștină ea vedea pustia-ntinsă/Și pin ea plutind ca umbre împărați din răsărit,/Umbre regii și tăcute ce-urmau astrul fericit.../Strălucea pustia albă de a lunei raze ninsă,//Iar pe muntele cu dafini, cu dumbrave de măslin,/Povestind povești bătrâne, au văzut păstorii steaua/Cu zâmbirea ei ferice și cu razele de nea/Ș-au urmat sfințita-i cale către staulul divin.”/

Bădie Mihai, n-ai scăpat prilejul de a compara schița stângace a venirii magilor din cartea de cult cu situația din vremea ta și ți-ai exprimat dezamăgirea. Artiștii vremii tale(ca și cei din vremea noastră, de altfel!), caută să scoată în evidență frumosul, esteticul, fără a mai ține seamă de adevăr. ,,Azi artistul te concepe ca pe-un rege-n tronul său,/Dară inima-i deșartă mâna-i fină n-o urmează.../De a veacului suflare a lui inimă e trează/Și în ochiul lui cuminte tu ești om ­ nu Dumnezeu.//Azi gândirea se aprinde ca și focul cel de paie/Ieri ai fost credința simplă ­ însă sinceră, adâncă,/Împărat fuși Omenirei, crezu-n tine era stâncă.../
Azi pe pânză te aruncă, ori în marmură te taie”./

Cât adevăr spuneai, Bădie! Din păcate, lucrurile au continuat să degenereze și după plecarea ta din lumea aceasta. Pictori de seamă au zăbovit asupra picturii bisericești și au făcut adevărate opere de artă, dar ele nu-ți oferă decât frumosul, esteticul, elementul artistic. Am privit atâtea biserici nou pictate, am admirat culorile, formele, arta, dar Dumnezeu a rămas departe de sufletul meu. Îți încântă mintea, dar nu ți-o ridică la Dumnezeu! Inima nu vibrează, nu se deschide să primească mesajul divin. Ferestrele prea mari fac ca lumina să năvălească din belșug, alungând umbrele, semiîntunericul, în care umanul din noi se întâlnea cu Divinul și conviețuiau o vreme apoi. Noi am devenit tot mai grăbiți, tot mai repeziți, tot mai obosiți și-mbătrâniți. Televizoarele, radio-urile, telefoanele, tabletele și alte multe feluri de aparate moderne ne intoxică mintea și sufletul cu tot felul de informații și imagini, încât pentru Dumnezeu nu mai avem loc. Nu se fac tot anul atâtea târguri și petreceri cu mâncăruri de dulce, câte se fac în postul Crăciunului!

Ne-am hainit, Bădie! Mare răbdare are Dumnezeu cu noi!

Să ne auzim cu bine, Bădiță Mihai!”

*

Legenda lui Moș Nicolae. Se spune că Nicolae locuia într-un sătuc cu oameni de tot felul. El era tare bun şi special, iar dorinţa sa cea mai mare era să îi ajute pe cei mai puţin norocoşi, aşa că, atunci când a crescut, a făcut tot posibilul să transforme visurile celor din jur în realitate. Pentru că rămăsese orfan şi moştenise o avere destul de mare, în fiecare noapte, Nicolae se deghiza şi le oferea oamenilor din satul său mâncare, haine şi ce mai aveau nevoie.

Timpul a trecut, iar într-una din zile Nicolae a aflat că un tată din satul său era gata să îşi piardă cele 3 fete din cauza faptului că era foarte sărac şi nu avea să le dea moştenire. Un negustor pusese ochii pe ele şi voia să le ia ca să îi fie sclave.

– Nu se poate aşa ceva, s-a gândit Nicolae. Aşa că s-a furişat într-o noapte în casa lor şi a aruncat o pungă plină cu bani în camera fetei celei mai mari.

– Uite, tată, cineva ne-a trimis aceşti bani şi voi putea să mă mărit! Şi aşa a fost. Fata s-a măritat cu un băiat care îi era drag şi a fost fericită.

La fel s-a întâmplat şi cu fata mijlocie. Bătrânul tată era foarte fericit, dar şi foarte curios să vadă cine era binefăcătorul familiei sale. Aşa că, peste încă un an, s-a hotărât ca, înainte de căsătoria celei mici, să pândească noaptea ca să vadă cine era cel care îi ajuta familia.

Ca să nu fie descoperit, Nicolae s-a suit încet pe acoperiş şi a aruncat săculeţul cu bani pe hornul casei. Acesta a căzut într-un ciorap care era pus la uscat la gura focului. De aici şi obiceiul ca micuţii să primească cadouri în şosetele agăţate la sobă sau în ghete lângă uşă, pentru cei care nu au sobă.

– Om bun, cum te numeşti? Vreau să ştiu şi eu cine este cel care mi-a adus atât de multă bucurie, să-ţi mulțumesc pentru salvarea fetelor mele! a spus bătrânul tată.

– Nicolae este numele meu, dar te rog să nu mai spui nimănui ce am făcut! Pentru o faptă bună nu se aşteaptă răsplată.

Nicolae l-a rugat totuși pe acel om sa păstreze secretul, însă acesta nu a respectat rugămintea lui și a povestit tuturor. Ulterior, oricine primea un cadou neașteptat credea ca este de la Nicolae și îi mulțumeau pentru cadou. Cei trei saci cu aur au devenit conform legendei simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur, de aici moștenind-se tradiția de a oferi portocale cu ocazia Sf. Nicolae.

Nicolae a continuat toată viața sa să facă bine de fiecare dată când a putut.

Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu li se arată niciodată copiilor. Se spune că este bătrân şi, când îşi scutură barba deasă, cad şi primii fulgi de zăpadă pe pământ. El îşi dă seama cine a fost cuminte şi cine nu printr-o simplă privire pe fereastra casei şi are cadouri pentru toţi. Cu o singură condiție: ghetele să fie lustruite şi lăsate noaptea la uşă..

*

Sf. Porfirie, DESPRE RUGĂCIUNE. ,,Iubiți rugăciunea, vorbirea cu Domnul. Iubirea este totul, dragostea de Domnul, de Mirele Hristos. Ca să nu trăiți în întuneric, întoarceți butonul rugăciunii, așa încât lumina dumnezeiască să vină în sufletul vostru.

Înainte de rugăciune, omul trebuie să se pregătească prin rugăciune. Întoarcerea către Hristos, împreună-vorbirea, învățătura, cântarea, candeluța, tămâia – toate alcătuiesc atmosfera potrivită, astfel încât toate să se facă simplu, întru simplitatea inimii.

Rugăciunile noastre nu sunt ascultate, pentru că nu suntem vrednici. Trebuie să devii vrednic pentru a te ruga. Nu suntem vrednici, fiindcă nu-l iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine. Să nu cerem de la Dumnezeu să ne scape de ceva, de boală sau altele sau să ne rezolve problemele noastre, ci să cerem de la El putere și întărire ca să le răbdăm pe toate. Să ne rugăm simplu și lin, fără patimă și constrângere, căci cu cât „vânăm” lucrul pe care îl dorim, cu atât el se îndepărtează.

„Și chiar dacă noi uităm, Domnul nu uită niciodată”.

Așadar, răbdare, credință și liniște. Și chiar dacă noi uităm, Domnul nu uită niciodată și dacă este pentru binele nostru, ne va da ceea ce trebuie și când trebuie.

Iarăși, când înălțăm cereri pentru lume, să le spunem tainic, prin rugăciunea care se face „întru ascuns” și nu se vede. Multa împrăștiere nu ușurează rugăciunea. Lăsați telefoanele, comunicările și multele cuvinte cu oamenii. Dacă Domnul nu ajută, ce să facă strădaniile noastre? Îi ajutăm mai bine de departe cu rugăciunea.

Când pierdeți harul dumnezeiesc, să nu faceți nimic. Să vă continuați viața și lupta voastră lin, simplu, până ce fără zbucium, vor veni iarăși iubirea și dragostea și dorul fierbinte după Hristos. Atunci harul vă va umple și vă veți bucura”.

*

Dreapta măsură. Redăm mai jos o poezie de Emil Cioran, plină de învățătură:

 

,,Un pic de durere te face profund,

Mai multă durere te-afundă prea mult.

C-un pic de avere n-ai lipsuri în casă,

Cu multă avere n-ai somn și te-apasă.

Un pic de-mplinire te face mai bun,

Prea multă împlinire te face nebun.

Un pic de putere te face mai tare,

Prea multă putere pe alții îi doare.

C-un pic de respect ești încrezător,

Cu prea mult respect devii sfidător.

Un pic de-ngrijire te ține mai bine,

Prea multa îngrijire-i o hibă-n gândire.

C-o slujbă, desigur, ai pâine pe masă,

Dar dacă ai zece, n-ai masă, n-ai casă.

Păstrează, creștine, măsură în toate,

Deloc nu e bine, iar prea mult te-abate

Încet, dar și sigur de la pocăință

Și te pricopsește c-o altă credință”.

*

File de jurnal – 15 mart. 1984. ,,Am plecat la Severin mai târziu. Când i-am dat telefon Doamnei Moise de la ,,Tehnometal” din Timișoara, mi-a spus că de o oră a dat drumul unei mașini spre Malovăț cu plasa de sârmă a parohiei. Mare minune și mare bucurie!

Am vorbit cu Domnul Ing. Tudor Matei de la Secția Proiectări a Consiliului Județean. L-am rugat să-mi facă desenele pentru invenția Procedeu de amenajare și recuperare a terenurilor agricole. I-am explicat despre ce-i vorba și s-a arătat interesat de soluție, dar mi-a considerat-o în final drept o aiureală. A rămas să ne întâlnim săptămâna viitoare, ca să discutăm în detaliu problema.

Am mers la Casa Corpului Didactic. L-am găsit acolo pe instructorul  Prof. Șonea Dumitru. Îi lăsase directorul Constantin Negreanu câteva materiale pentru mine. E vorba de revista ,,Școala Mehedințiului”, Tr. Severin, an. X-XI(1983). La pag. 173 aveam tipărită recenzia la cartea lui Negreanu. În același număr al revistei respective Doamna Elena Căldărușe, la aceeași pagină, îmi publică o recenzie la Coloana Infinitului, vol. I. Mi-a mai dat, de asemenea, volumul ,,Proverbium”, vol. I(Tr. Severin. 1984), în care, la pag. 53-67 mi-au publicat articolul Aspecte istorice în proverbele românești. Mi-a dat și nouă extrase. Cu aceste două materiale totalizez 60 de piese publicate până în prezent.

Am trecut pe la protoierie. Inspectorul de la Culte, Gheorghe Hâncu, mi-a spus că din suma pe care trebuie să mi-o dea Ivănescu, să-i las măcar bani de cruce pictorului, fiindcă procesul acesta îi pune capul.

Am fost la stația PECO să-mi iau cota de benzină. Pe luna aceasta s-a mărit de la 15 la 22 litri de mașină. N-a vrut să-mi dea, deși era benzină, iar mașini nu erau în stație. Eu am la mașină nr. 1-MH-6734 și trebuie să iau benzina pe 4, 14 sau 24 ale lunii. Pe 4 n-au avut, iar pe 14 n-am putut eu să mă duc. Pentru ca să o iau în altă zi, îmi trebuie aprobare de la șef, iar ,,șeful își are biroul unde a căzut avionul!”

L-am întâlnit pe unchiu-meu Ion Pârvănescu. Se ducea cu nevastă-sa la un control medical. Mi-a spus că a asistat în familia Cârjeu la o discuție despre tărăboiul meu cu Ivănescu. Mă critica Petre Scurtu(Petti Velici), cel care m-a înșelat la Pârlagele cu 2.500 lei. Nu știa că e unchiu-meu de față. Ion mi-a spus că se apucă în mod serios de lucrarea M. Kogălniceanu. Aforisme, fiindcă pasiunea pentru proză l-a cam părăsit. Mi-a promis că-mi aduce o canistră de benzină cu 20 lei/litrul. I-am dat și banii(…).

Doamna Nica din Tr. Severin a luat măsurile pentru a face un rând de veșminte albe pentru biserica de la Bârda, ca s-o împodobim de Paști. Pentru Valea Boierească a luat o Sfântă Evanghelie de 4.800 lei.

Când am ajuns eu în Malovăț cu mașina, tocmai atunci venea și mașina de la Timișoara cu plasa de sârmă. Am descărcat-o repede cu oamenii și am depozitat-o în curtea lui Dumitru Pera din Malovăț. Șoferul a cerut 600 lei. I-am dat 800 lei. A spus că e mulțumit.

*

Ajutoare și donații. Prezentăm mai jos evidența credincioșilor din afara parohiei, care au ajutat parohia noastră în perioada 1 decembrie 2022-30 noiembrie 2023:

I.                        Fii ai satului Malovăț: I. Doina Teșilă(Tr. Severin): 1.510 lei; II. Cergan Mihaela(Tr. Severin): 770 lei;  III. Zorilă Sandu(Tr. Severin): 700 lei; IV. Șeitan Nicolae(Tr. Severin): 600 lei; V. Gogoașe Marian(Tr. Severin): 500 lei; VI. Pera Maria(Tr. Severin), Michescu Elena(București): câte 400 lei; VII. Doina Vasilca(București): 330 lei; VIII. Haimana Valentin(Tr. Severin), Pera Nicolae (Constanța-CT), Filip Florentin(Tr. Severin), Bazavan Gheorghe-Gabriel(Anglia): câte 300 lei; IX. Sandu Aurica(Tr. Severin): 250 lei; X. Popescu Constantin(București), Popescu George-Laurențiu (Tr. Severin), Grecu Grigore(Tr. Severin), Ploștinaru Vasile(Caransebeș), Tărăbâc Gr. Gheorghe (Tr. Severin), Franț Titu(Tr. Severin), Vlădioniu Mariana(Tr. Severin), Ciobanu Elvis-Cristi(Viena), Filip Florin(Tr. Severin): câte 200 lei; XI. Mârza Simona-Mihaela(București): 160 lei; XII. Butoi Denisa(Londra), Munteanu Gheorghe (Tr. Severin), Pleșan Luminița(Tr. Severin), Bobiț Marius(Tr. Severin): câte 150 lei; XIII. Voican Ionuț-Nicușor(Nantes-Franța), Voican Codreanu Daniela (Nantes-Franța), Voican Doru-Gabriel(Nantes-Franța), Popescu N. Mihai(Tr. Severin), Neagoe Livius (Tr. Severin), Voican Nicușor-Marian (Italia), Popescu Dumitru-Adelin(Italia), Diaconu Mădălin(Italia), Vasilescu Marius-Daniel(Tr. Severin), Șeitan Silvia(Tr. Severin), Baltac George-Răzvan (Germania), Baltac Ionuț(Franța), Meilă Sorin(Timișoara), Căprioru Flavius(Italia), Căprioru Viorel(Italia), Mănescu C. Dumitru (Timișoara), Nistor Vasile(Franța), Paulețu Iancu (Balotești-MH), Bobăiceanu Floreta(Tr. Severin), Pera Alexandru(Tr. Severin), Pera Valeriu(Tr. Severin), Iordache Sevastița(Tr. Severin), Toma Constantin(Tr. Severin), Iorgovan Anton(Tr. Severin), Stoks Simona (Timișoara), Boncioc Mircea(Italia), Surugiu Nicu (Italia), Dinu Valeria(Tr. Severin), Sava C. Marius(Tr. Severin), Coman Cristian(Tr. Severin), Manolea Daniel(Tr. Severin), Meilă Ion(Tr. Severin), Marina Constantin(Tr. Severin), Bazavan Ion(Tr. Severin), Michescu Nelu-Cristi(Puținei), Filip Georgeta (București): câte 100 lei;

II.                     Fii ai satului Bârda: I. Tănase Aurel(Germania): 3.010 lei(covoare); II. Olteanu Mădălin(Tr. Severin) și Odoleanu Mădălin(Tr. Severin): câte 1.000 lei; III. Popescu Dan(Tr. Severin): 650 lei; IV. Rolea Violeta (București): 550 lei; V. Mucioniu Ilie(Tr. Severin), Sfetcu Florentina(București): 500 lei;  VI. Sfetcu Crinu(Franța): 460 lei; VII. Butoi Marius (Italia), Rochian Tudor(Tr. Severin), Zăuleț Marin (Tr. Severin): câte 400 lei; VIII. Duțoniu Valentina(Japonia), Butoi Emil(Timișoara), Rădulescu Gica(Tr. Severin), Bălu Constantin(Tr. Severin), Mema Irinel(Tr. Severin): câte 300 lei; IX. Tănase Ștefan(Germania), Tănase Elvis (Germania): câte 240 lei; X. Duțoniu Ion(Tr. Severin): 210 lei; XI. Trocan Pantelie(Tr. Severin), Dr. Luca-Rusu Maria(Tr. Severin), Pătru Aurelia-Mădălina(Timișoara), Chiriac Ana-Maria (Brașov), Trocan Maria(Lugoj), Luca B. Mihai(Tr. Severin), Sfetcu Grigore(Tr. Severin), Mema Mariana(Tr. Severin), Dragomir Ion(Tr. Severin), Rolea-Smarandescu Maria(Rm. Vâlcea): câte 200 lei; XII. Boescu Gabriel(Tr.   Severin): 130 lei; XIII. Rolea Ileana(Tr. Severin): 120 lei; XIV. Stănciulescu Gheorghe(Tr. Severin): 105 lei; XV. Sain Petre(Topleț), Mucioniu Aurel(Tr. Severin), Gaiță Rodica(Tr. Severin), Stanomirescu Emilia(Timișoara), Luca Emil-Marius (Germania), Stoichină Cristian(Franța), Ivașcu Ionuț(Tr. Severin), Bărbuceanu Zaharica(Tr. Severin), Motreanu Constantin (Timișoara), Boroancă Petrișor(Tr. Severin), Curea Anișoara(Tr. Severin), Arhire Lili(Tr. Severin), Chircu Ramona(Tr. Severin), Mucioniu Dumitru (Baltarețu)(Tr. Severin), Rolea Nicușor (Timișoara), Rolea Titu(Schela-MH), Stoichină Ionuț(Franța), Micșoniu Darius(Cluj-Napoca), Curea Constantin(Cerneți), Botea Constantin(Șimian), Dragomir Mihai(Baia de Aramă), David Iulia(Timișoara), Nițu Florentina (Tr. Severin), Duran Aurel(Tr. Severin), Cioloca Polina(Timișoara), Mema C. Constantin(Tr. Severin), Crăciun Ana-Maria(Tr. Severin), Sfetcu Grigore(Tr. Severin), Predi Paulina(Tr. Severin): câte 100 lei.

III.Credincoși din afara parohiei:  I. Ionescu Mihaela-Aritina(Curtea de Argeș): 8.800 lei; II. Arhim. Ioachim Pârvulescu(Lainici): 5.200 lei; III. Elisabeta Leferenz(Germania): 3.646 lei; IV. Liliana Drăgan(București): 2.340 lei; V. Iuliana Dogaru(Tr. Severin): 1.600 lei; VI. Bordeiașu Rodica-Ecaterina (București): 1.370 lei; VII. Pr. Vasilescu Gheorghe(Torino): 1.200 lei; VIII. Mătuș Natalia (Timișoara): 1.000 lei; IX. Petruța Freund(Germania): 827 lei; X. Cergan Mirela (Franța): 770 lei; XI. Ionescu Floarea(Câmpina-PH): 700 lei; XII. Felicia Sârbu(Turda-CJ): 640 lei; XIII. Melania Caragioiu (Canada): 600 lei; XIV. Filip Cornelia(Tr. Severin): 550 lei: XV. Leonte Daniela(Buzău): 545 lei; XVI. Ivanovici Florica(București), Horia Mihai Nicolescu(București), Enache Maria (București), Vasile Hermeneanu (Constanța): câte 500 lei; XVII. Popovici Cătăuță-Milena(Tr. Severin): 420 lei; XVIII. Octavian Cudalbu(Baia Mare): 400 lei; XIX. Pârvuceanu Eugenia(Gârla Mare), Mucioniu Dumitru(Tr. Severin): câte 350 lei; XX. Beatrice Jinescu (Otopeni): 330 lei; XXI. Mocănașu Oprea(Timișoara), Cătălin Moșoia (București), Gheorgheosu Alin-Florin(Tr. Severin), Dură Ioan(Bruxelles), Mihaela Țăranu(Timișoara), Antonescu Mădălina (București), Nicolae Victoria(Tr. Severin), Silvia Petrescu(Oradea): câte 300 lei; XXII. Chipară Liliana(Sibiu): 280 lei; XXIII. Bașulescu Maria(Tr. Severin): 250 lei; XXIV. Mehedințu Elena (Brașov): 230 lei; XXV. Oprișoni Raul(Ivanda-TM): 220 lei; XXVI. Golea Nicoleta(Tr. Severin), Mihaela Nicolae (Bragadiru), Huțopilă Parasca (Câmpulung Moldov.), Vâlsan Maria(Tr. Severin), Câtu Alexandru (Tr. Severin): câte 200 lei; XXVII. Karampelas Oana (București): 170 lei; XXVIII. Ciobanu Ana-Maria (București), Muntean Camil(Înt. Buzăului): 160 lei; XXIX. Roman Carmen(Tr. Severin), Plăcintă Costache(Tr. Severin), Guran Lucian(Tr. Severin): câte 150 lei; XXX. Mihaela Funk(Hanau-Germania): 140 lei; XXXI. Vermeșan Mirel (Timișoara): 130 lei; XXXII. Spătariu Miron-Filip(Reșița): 110 lei; XXXIII. D-na Maria(Tr. Severin), D-na Ana(Tr. Severin), D-na Anica(Tr. Severin), Bâlgăr Anton(Rătez-Gj), Fam. Mureș(Tr. Severin), Preda Emilia(Tr. Severin), Bordeci Anica(Tr. Severin), Marinescu Ana(Tr. Severin), Cristea(Tr. Severin), Ciurel Ion(Tr. Severin), Veronica(Brașov), Balica Ana (Tr. Severin), Borceanu Cristian (Oravița), Florescu Leontin(Tr. Severin), Nicolae Valentin(Cerneți), Răchitan Ștefan(Tr. Severin), Crăiete Alexandru(Grecia), Brucă Petria(Tr. Severin), Toma Valentina (București), Coman Cristian(Tr. Severin), Bufan Alexandru(Pârlagele-MH), Barbu Gabriela(Viena), Dovlete Petrică(Tr. Severin), Moacă Maria(Tr. Severin), Magda Ileana(Măureni-CS), Voican Roland(Tr. Severin): câte 100 lei.

Acestora și celor ce au ajutat cu mai puțin parohia noastră le mulțumim cordial. Dumnezeu să le răsplătească jertfa. Îi asigurăm că am dat sau urmează să dăm cea mai bună întrebuințare banilor ce i-au donat parohiei noastre. Totodată, ne vom ruga la fiecare slujbă pentru cei din pomelnicele încredințate parohiei noastre. Dumnezeu să le împlinească rugăciunile și să-i mântuiască!

*

Publicații. În această perioadă preotul Dvs. a  reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală”- 506, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2023, 23 dec., ediție on-line (https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2023, 11 dec., ediție on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 9 dec., ediție și on-line(http://www.observatorul.com); Răsplata dezertorului(II), în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an. XXV(2023), nr. 1208(14 dec.), p. 12; Meserii și meseriași, în ,,Obiectiv mehedințean”, an. XXV(2023), nr. 1209(21 dec.),p. 12, 15

Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu banii Doamnei Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din Curtea de Argeș am reușit să retipărim lucrarea Viața Sfântului Ștefan cel Mare(205 pag.), pe care o vom dărui enoriașilor parohiei noastre, cât și celor din afara parohiei, care au ajutat parohia în perioada 1 dec. 2022-30 nov. 2023 cu cel puțin 100 lei. Îi mulțumim cordial Doamnei Dr. Ionescu pentru efortul financiar ce-l face și de data aceasta și rugăm pe Dumnezeu să-i răsplătească jertfa!

Dacă ar fi să înfăţişăm istoria poporului român sub forma unei hărţi în relief, cu munţi, dealuri, câmpii, cu văi şi prăpăstii, cu râuri, cu fluvii şi cu mări, atunci Ştefan cel Mare şi Sfânt şi epoca sa ar trebui să fie un adevărat Everest. Nici unul dintre domnii cu care a binecuvântat Dumnezeu neamul românesc în trecerea sa pe pământ de până acum nu a atins culmile la care s-a ridicat el. Indiferent din ce latură am privi personalitatea şi activitatea sa, fie ea politică, strategică, culturală, umană, morală ori religioasă, nu putem să-i atribuim decât calificative la superlativ. Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost ca un efort suprem al neamului românesc de a supravieţui în istorie, într-o vreme de grea cumpănă. Ecourile prăbuşirii bastionului creştinătăţii, Constantinopolul, erau foarte puternice, îngrijorarea atinsese maximum de încordare. Turcii păşiseră în Europa şi înaintau an de an tot mai adânc spre inima ei. Peninsula Balcanică, ciopârţită de iataganele otomane, se zvârcolea însângerată şi neputincioasă sub picioarele învingătorilor. Dunărea nu mai putea constitui decât cu multe jertfe hotarul de care să se împiedice aliotmanul turcesc. Tătărimea Bugeacului şedea în şeile cailor, aşteptând un semn de la sultan, pentru a porni-o în galop spre Moldova şi Ţara Românească. Ungurii, polonezii, ucrainenii şi ruşii nu aşteptau decât momente prielnice să atace. Marile puteri europene nu înţelegeau, ori se făceau că nu înţeleg gravitatea situaţiei în care se afla ,,poarta creştinătăţii", pentru a se sinchisi de ea. Însăşi fiinţa neamului românesc era ameninţată cu pieirea de pe harta lumii.

În acest context dramatic se ridică în Moldova Ştefan cel Mare şi Sfânt. El este un miracol nu numai în istoria românilor, ci şi a întregii Europe şi a creştinătăţii. El a fost Omul, a fost Eroul providenţial, prin care a lucrat Dumnezeu pe pământ în acea perioadă. Nu se poate concepe ca armata Imperiului Otoman secondată de hoardele tătare, o armată bine instruită şi dotată, care trecuse prin foc şi sabie imperii şi popoare, să se poticnească de o ţărişoară precum Moldova. Nimeni nu contesta bogăţia naturală a Moldovei, dar oricine trebuie să recunoască inferioritatea numerică şi strategică a armatei moldovene în comparaţie cu cea turcească. Era vremea luptelor directe între oameni. Omul zilelor noastre nu trebuie să-şi închipuie că pe atunci se dispunea de armament sofisticat ca cel din ziua de azi, care suplineşte mulţime de oameni. Câteva maşini rudimentare de război, dintre care tunurile se situau pe locul întâi, constituiau armele ,,cu bătaie lungă” ale armatelor de atunci. Forţa adevărată a unei armate o constituia numărul ostaşilor, nivelul lor de instrucţie şi iscusinţa conducătorilor. Nu avem date că Ştefan cel Mare avea o armată permanentă numeroasă. Aceasta forma garda curţii domneşti şi paza cetăţilor. Armata cea numeroasă o forma ţara, atunci când era chemată sub steag la vreme de nevoie. Majoritatea ostaşilor recrutaţi erau neinstruiţi sau, oricum, cu o sumară pregătire militară. Ei erau conduşi de convingerea că îşi apără ţara, pământul, casa, biserica şi cimitirul, părinţii şi copiii, nevasta şi însăşi raţiunea de a fi. Se adunau în jurul domnului ca puii în jurul cloştii şi încercau să opună rezistenţă uliului.

Ştefan a reuşit în scurt timp să devină omul lui Dumnezeu trimis să mântuie Moldova de invadatori. Lupta lui nu se dădea numai pentru apărarea ţării, ci şi pentru apărarea credinţei creştine. El nu-şi făcea un titlu de glorie din nenumăratele victorii câştigate, ci le punea pe toate pe seama ajutorului dat de Dumnezeu. El intra în lupte, acolo unde era mai greu, dar poporul era convins că în luptă se găsesc şi îngerii lui Dumnezeu, arhanghelul Mihail, ori sfinţii militari, precum Sfântul Gheorghe sau Sfântul Dimitrie şi alţii. Luptele lui Ştefan erau luptele pe care Dumnezeu le voia. Ştefan însuşi se socotea slujitorul lui Dumnezeu şi împlinitorul voii Lui. înfrângerile erau pedeapsă divină pentru păcate. Concepţia lui Ştefan era profund creştină, de om pământesc aflat sub greutatea vieţii şi a păcatului, de om cu misiune specială, destinat de Dumnezeu pentru a-şi conduce poporul la libertate şi independenţă în marele concert al popoarelor. El şi-a însemnat trecerea prin lume cu nenumăratele morminte ce arată locurile unde au avut loc lupte, prin zecile de locaşuri sfinte, prin cetăţi şi construcţii, dar, mai ales şi mai trainic, prin urmele rămase în memoria poporului său. S-a scris mult, dar nu s-a spus totul despre Ştefan cel Mare şi Sfânt până acum.

*

Zâmbete. ☺Peste tot se spune că vinul roșu e bun la circulație. Numai polițiștii nu cred asta! ☺,,- Soțul Dvs. se zbate între viață și moarte!” ,,- Așa este el, mai nehotărât!”

*

Înmormântări. În ziua de 6 Decembrie am oficiat slujba înmormântării  pentru Bazavan Gheorghe (II)(57 ani). Dumnezeu să-l ierte!

*

Program. În cursul lunii Ianuarie avem următorul program de slujbe: 1 Ian.(Bârda, pomeniri  la ora 8; slujbă la Malovăț); 2 Ian.(colindul cu Botezul în Bârda); 3,4,5 Ian.(colindul cu Botezul în Malovăț, pe traseul cunoscut); 6 Ian.(Bârda, ora 8; Malovăț, ora 10); 7 Ian.(Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12,30); 13 Ian.(Malovăț-Bârda); 14 Ian.(Malovăț); 16 Ian.(Malovăț-Bârda); 17 Ian.(Malovăț-Bârda); 20 Ian.(Malovăț-Bârda); 21 Ian.(Bârda); 25 Ian.(Malovăț-Bârda); 27 Ian. (Malovăț-Bârda);  28 Ian. (Malovăț); 30 Ian.(Pomeniri în Bârda, la ora 8; slujbă la Malovăț). În restul  timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@ gmail.com.

Sănătate, pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La mulți ani!                                  

                                                                         Pr. Al. Stănciulescu-Bârda