Școala și alegerile

                                                                      de Gheorghe Pârja 

 Da, știu că în școală nu se face politică și respect această normă. Dar școala nu scapă de comentarii făcute de oameni politici. Cum am constatat și la recenta campanie electorală. Cineva a avansat ideea că la acest tur de scrutin vor vota, pentru prima oară, peste un milion de tineri români. Un eșantion mănos pentru orice partid. Dar formațiunile politice au aflat cam târziu despre acest fenomen, așa că Generația Z nu a avut parte de o pregătire adecvată pentru ipostaza de alegători. Nici nu-mi dau seama cum se puteau iniția tinerii într-o asemenea aventură matură, dar cu multe aluviuni. Cert este că și noi, și tinerii am tot auzit vorbind reporterilor cu clișeele știute.

De genul, am votat pentru progres și civilizație, pentru bunăstare și afirmarea României în Europa. Corect! Am rămas surprins, însă, când oamenii din partide au început să facă analiza generației tik-tok. Nefiresc numită așa. Am notat câteva păreri, care m-au întristat. Au început să-și verse năduful pe școală, pentru a ne demonstra că acești tineri nu ar fi pregătiți pentru viitor și nici atât pentru viața politică. Nu voi da nume de răzvrătiți, dar spun de la început că nu le împărtășesc toate părerile. Nu este rău, însă, să știm ce gândesc tocmai cei implicați, într-un fel sau altul, în coroana puterii. Spune unul că reforma perpetuă a dus la o adevărată catastrofă pedagogică, la surparea pilonilor educației, la deturnarea scopului școlii naționale spre scopuri străine menirii ei.

Au fost amendate reveriile pedagogilor constructiviști, care au impus eliminarea muncii, a efortului din spațiul școlar, educația trebuind făcută ușor și repede, pentru plăcere și distracție. Este ocolită educația intelectuală, cu toate virtuțile minții. Profesorul Constantin Toader vine să ne aducă aminte că, din păcate, se învață mai puțin și mai prost, într-un climat de indisciplină, din ce în ce mai accentuat. Reforma a ajuns să transforme școala într-o fabrică a noii ignoranțe. S-a adoptat o politică a fragmentării cunoașterii și a subminării disciplinelor fundamentale, dusă la exces, afirmă omul de la catedră. De pe margine, am ascultat și alte păreri, pe care le-am notat cu devoțiune de scrib. Cică teoria cunoștințelor minimale folositoare ar submina educația, munca intelectuală și nu are legătură cu rigorile lumii moderne.

Prin aplicarea acestei pedagogii, școala strictului necesar va produce oameni superficiali, refractari la orice fel de disciplină, care nu sunt dispuși la efort și gândire. S-a ajuns la părerea, după atâta vreme!, că educația nu se poate realiza fără cadre didactice pregătite, cu dragoste de profesie. Ca fost om al catedrei, în vremuri apuse, știu că rostul școlii este să învețe pruncii. A trecut multă vreme de când predam la școala din satul Breb. Nu mi-a ieșit din reflex prețuirea pentru meseria de dascăl. De aceea știu că orice reformă a școlii se referă la mersul țării. Acest adevăr spus de Spiru Haret, cu adevărat un reformator al învățământului românesc, cu idei prelinse până în ziua de astăzi, spun specialiștii din zilele noastre, este redescoperit acum în Occident, unde studii și rapoarte ne arată că tinerii din generația Z sunt dintr-o lume paralelă, le lipsește simțul lucrurilor, nu au spirit critic și nici aplicare analitică.

Sunt păreri care pot fi contrazise prin atitudinea absolventei, dată la televizor, mai zilele trecute, care, după ce și-a lăudat dascălii, a spus că școala a învățat-o să mintă. Și alte stări de derută prin care a trecut în timpul anilor de școală. Nu am văzut nicio reacție din partea ministerului de resort. Comentariile politicienilor despre tinerii care au fost pentru prima dată la vot în această campanie electorală mi s-au părut vorbe de televizor, uneori bine ticluite, când tocmai ei au la îndemână pârghii de îndreptare.

Dar vorba profesorului de la catedră: suntem guvernați, în mare parte, de politicieni care fug de cultură, de educație. Atenție, la ce fel de generații formăm pentru guvernările ce urmează! Cam asta a vrut să spună și acest text; legătura dintre școală și alegeri nu e aleatorie. Meditați, distinși cititori!