Dacă un român ar reuşi să-şi pună deoparte tot salariul,
fără să cheltuiască nimic din el, după 13 ani ar putea să-şi achiziţioneze un
apartament de 50 de metri pătraţi situat în Bucureşti. Luând în considerare
faptul că salariul mediu net în România este de 320 de euro, asta înseamnă că
la finalul celor 13 ani cumpărătorul nostru ar putea deţine aproape 50.000 de
euro, cât costă un apartament de două camere în Bucureşti.
Din acest punct de vedere, comparaţia cu celelalte ţări
europene dă rezultate spectaculoase.
Românii trebuie să muncească de circa trei ori mai mult
decât ungurii pentru a-şi putea cumpăra un apartament în centrul capitalei, dar
reuşesc să îi devanseze în top pe bulgari, slovaci şi polonezi, europeni care
trebuie să pună de-o parte banii câştigaţi pe o perioadă mult mai mare de timp
pentru a-şi putea permite o locuinţă.
De asemenea, cehii şi francezii trebuie să-şi economisească
banii pentru a achiziţiona un apartament amplasat într-un imobil dintr-o zonă
rezidenţială centrală pe o perioadă cu 16 ani, respectiv cu 13 ani mai extinsă
decât în cazul românilor.
Ziarul Gândul a realizat o analiză la zi a sectorului
imobiliar rezidenţial şi a determinat perioada în care o persoană trebuie să-şi
economisească întreg salariul câştigat lunar pentru a-şi putea permite să
cumpere un apartament situat într-una dintre principalele capitale europene.
În realizarea analizei gândul au fost utilizate cele mai
recente date ale biroului de statistică al UE (Eurostat) pentru determinarea
câştigului salarial mediu net al angajaţilor din 15 state europene (România,
Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Germania, Olanda, Belgia,
Luxemburg, Franţa, Spania, Marea Britanie şi Irlanda) şi cele mai noi oferte de
vânzare publicate pe site-urile principalelor agenţii imobiliare şi portaluri
specializate în domeniu din ţările menţionate mai sus.
Pe baza datelor colectate, gândul a realizat estimări ale
preţului mediu de vânzare pe metru pătrat, respectiv suma necesară pentru
achiziţionarea apartamentelor vechi cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi
amplasate în imobile din Bucureşti, Sofia, Atena, Budapesta, Bratislava, Praga,
Berlin, Amsterdam, Bruxelles, Luxemburg, Paris, Madrid, Londra şi Dublin.
Câţi ani trebuie
să-şi economisească un român veniurile pentru a cumpăra un apartament în
Capitală
Deşi Bucureştiul poate fi considerat una dintre cele mai
ieftine capitale europene, un român trebuie să îşi pună deoparte veniturile mai
bine de 13 ani pentru a-şi putea permite un apartament aici, dacă luăm în
considerare salariul mediu net lunar pe care îl poate câştiga un angajat, de
320 de euro, şi o locuinţă cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi.
Aşteptarea lui este cu trei ani mai mică decât cea a unui
bulgar, care îşi poate cumpăra, din salariul său net lunar de 213 euro, un
apartament similar într-un imobil amplasat în Mladost, unul dintre cele mai
moderne cartiere din Sofia, abia după 16 ani.
Faţă de români, vecinii unguri de pot lăuda cu preţurile
mici de vânzare ale locuinţelor din Budapesta, cea mai ieftină capitală
europeană, dar şi cu faptul că ei trebuie să-şi economisească salariul net
obţinut lunar timp de doar 4 ani pentru a-şi putea achiziţiona un apartament cu
o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi situat într-o clădire dintr-o zonă
centrală.
Cum vor evolua
preţurile apartamentelor vechi din România până la finalul anului 2013
Costul unui apartament vechi cu o suprafaţă de 50 de metri
pătraţi ajunge în Bucureşti la ora actuală la circa 50.300 de euro, în timp ce
câştigurile anuale nete ale unui angajat român sunt de doar 3.836 de euro.
Preţurile de tranzacţionare ale locuinţelor vechi au scăzut
însă în primele şase luni ale anului 2013 cu aproximativ 2% - 3%. Cu toate
acestea, există o diferenţă între preţurile de listare şi cele de
tranzacţionare ale locuinţelor, fiecare evoluând în mod diferit.
"Deşi tendinţa a fost în continuare de scădere,
ultimele 18 luni au arătat semne de stabilizare. Un procent de 3% - 5% poate fi
considerat nesemnificativ la nivelul unui an întreg ţinând cont că o negociere
poate să scadă preţul pe loc, nu după o aşteptare de un an, cu un procent mai
ridicat", au declarat pentru gândul reprezentanţii companiei Coldwell
Banker care oferă servicii de evaluare, de administrare a proprietăţilor şi de
consultanţă în domeniul imobiliar.
"Estimăm că
piaţa rezidenţială va avea în 2013 o evoluţie similară cu cea înregistrată în
2012", ne-au mai explicat aceştia, adăugând că rămâne de văzut ce impact
va avea asupra pieţei imobiliare trecerea programului Prima Casă în garanţii
oferite exclusiv în lei.
"Este dificil de realizat o estimare ţinând cont de
multitudinea de factori care trebuie luaţi în calcul, de la gradul de
îndatorare al celor care au accesat până acum un credit în euro prin Prima Casă
până la reacţia instituţiilor financiare la scăderile succesive de dobândă
monetară realizate de Banca Centrală", susţin cei de la Coldwell Banker.
"Considerăm că nu se va ajunge în niciun caz la un
blocaj pe piaţă, caracterizat printr-o scădere semnificativă a numărului de
tranzacţii sau o scădere a preţurilor similară cu cea din 2009, însă există
premisă pentru o scădere a preţurilor, într-un ritm însă mai redus decât în
perioada 2008 - 2011", au concluzionat reprezentanţii companiei.
Topul europenilor
care trebuie să aştepte cel mai puţin pentru a-şi cumpăra o locuinţă
Belgienii se pot considera, alături de unguri, cei mai
norocoşi europeni, ei fiind nevoiţi să-şi pună deoparte veniturile timp de 3,83
ani, respectiv 4,16 ani, pentru a-şi permite să cumpere un apartament în
Bruxelles sau în Budapesta.
Un angajat belgian
obţine lunar un salariu mediu net de 2.426 euro, potrivit datelor Eurostat, cu
195 de euro mai mare decât preţul mediu pe metru pătrat al unei locuinţe scoase
la vânzare în Bruxelles (2.231 euro/mp).
Astfel, pentru a cumpăra un apartament cu o suprafaţă utilă
de 50 de metri pătraţi într-una dintre capitalele Uniunii Europene acesta trebuie
să economisească circa 111.500 euro.
Suma este cu aproape 88.000 de euro mai mare decât cea de
vânzare a unui apartament similar într-unul dintre cartierele centrale ale
Budapestei.
Avantajul locuitorilor Ungariei, aflaţi pe locul al doilea
în topul europenilor care trebuie să aştepte cel mai puţin pentru a-şi permite
o locuinţă în capitală, este acela că ei câştigă un salariu mediu net lunar
egal cu preţul mediu de vânzare pe metru pătrat al unui apartament (472 de
euro/ mp).
Ultimul loc al podiumului este ocupat de germani care îşi
pot permite să achiziţioneze un apartament în cartierul untracentral Mitte,
aflat de-a lungul râului Spree, în puţin peste 5 ani.
Ei sunt urmaţi în top
de către irlandezi, greci şi luxemburghezi care sunt nevoiţi să îşi economisească
veniturile sub 10 ani pentru a-şi permite o locuinţă de 50 de metri pătraţi în
centrul Dublinului, al Atenei, respectiv al Luxemburgului.
Cehii, francezii şi polonezii trebuie muncească mai bine de
20 de ani pentru a-şi permite o locuinţă
La polul opus al clasamentului se găsesc cehii, francezii şi
polonezii care trebuie să aştepte peste 20 de ani pentru a-şi putea cumpăra un
apartament în centrul oraşelor Praga, Paris şi Varşovia, acestea având un preţ
mediu de vânzare de 233.900 euro, respectiv 609.250 euro şi 111.500 euro.
Un ceh obţine anual din partea angajatorului venituri nete
de 8.003 euro, deci 667 de euro lunar. Suma este de şapte ori mai mică decât
valoarea de vânzare pe metru pătrat a unei locuinţe în centrul capitalei, în
districtele 1, 2 sau 3.
Astfel, în cazul în care acesta nu ar cheltui niciun ban,
abia în 29 de ani şi-ar permite o locuinţă aici. Un francez care vrea să
locuiască în Paris trebuie să aştepte peste 26 de ani pentru a-şi putea cumpăra
un apartament de 50 de metri pătraţi, având în vedere faptul că veniturile sale
nete anuale ajung la 22.604 euro, iar metrul pătrat se vinde în "Oraşul
luminilor" cu 12.185 de euro.
Polonezii, care obţin
în medie un salariu net lunar de 452 de euro pot economisi suma necesară pentru
achiziţionarea unui apartament similar în cartierul central al Varşoviei -
Śródmieście în puţin peste 20 de ani.
Topul celor mai
ieftine capitale europene
Budapesta poate
fi considerată, potrivit estimărilor gândul realizate pe baza ofertelor
publicate pe site-urile agenţiilor şi portalurilor imobiliare locale, una
dintre cele mai ieftine capitale europene.
Aici, preţul mediu de vânzare al locuinţelor este de circa
472 de euro pe metru pătrat, de două ori mai redus decât în Bucureşti şi de
aproape 26 de ori mai mic decât cel din Paris.
Pe locul al doilea în
top se află capitala Bulgariei - Sofia, unde metrul pătrat se vinde cu circa
828 de euro, aceasta fiind urmată de capitala României - Bucureşti, unde preţul
de vânzare al locuinţelor vechi este de 1.006 euro pe metru pătrat.
Preţuri sub 3.000 de euro pe metru pătrat se înregistrează
şi în Atena, Varşovia, Bruxelles, Bratislava şi Dublin.
Topul celor mai
scumpe capitale europene
"Oraşul luminilor" se află în fruntea
clasamentului celor mai scumpe capitale europene atunci când vine vorba despre
preţurile de vânzare ale apartamentelor vechi.
În centrul Parisului locuinţele sunt scoase la vânzare de
către proprietari cu circa 12.185 de euro pe metru pătrat, potrivit estimărilor
gândul.
Suma este cu peste
4.000 de euro mai mare decât cea înregistrată în capitala Marii Britanii,
londonezii scoţându-şi la vânzare locuinţele cu 8.011 euro pe metru pătrat.
Următoarele locuri ale clasamentului sunt ocupate de
Amsterdam (5.643 euro/mp), Luxemburg (5.155 euro/mp), Praga (4.678 euro/mp),
Madrid (4.095 euro/mp) şi Berlin (3.017 euro/mp).
Scris de Corina VÂRLAN
http://www.gandul.info/financiar/cati-ani-trebuie-sa-munceasca-un-roman-un-ungur-sau-un-francez-pentru-a-si-cumpara-un-apartament-de-50-de-metri-patrati-in-capitala-11263047
ORGANIZAT de REVISTA ROMANO-CANADO-AMERICANA
"STARPRESS" - www.valcea-turism.ro, cu ocazia manifestărilor
ORGANIZATE DE GRUPUL ROMÂN DE PRESĂ ȘI
INIȚIATIVĂ CIVICĂ, în Capitala României
- Bucureşti şi într-o întrunire națională la Sfinxul din Bucegi, în toate
localitățile care au intrat în
parteneriat precum și în alte localități, comunități
și grupuri din străinătate care ni s-au
alăturat (Canada, Irlanda, USA, Republica Moldova, Anglia, Italia, Spania,
Franţa, Germania, etc.), în 31 august 2013, de Ziua LIMBII ROMÂNE. Iată câştigătorii:
