(Ne) Gluma zilei - Gucci...

 

Gluma zilei - Salariul...

 

Salariul Patriarhului Daniel stârnește controverse

Salariile preoților au fost mereu un subiect tabu și au stârnit mereu controverse. Nu mulți cunosc care este venitul lunar al unui preot.

Veniturile preoților diferă în funcție de mai multe criterii, precum studiile și funcția deținută în cadrul BOR. Acestea pot porni de la suma de 3.000 de lei.

Începând de la 1 ianuarie 2019, șeful Bisericii Ortodoxe Române a beneficiat de creșterea salariului minim pe economie, iar venitul lui a ajuns la 23.920 lei pe lună, adică aproape 240 de milioane de lei vechi. În anul 2018, salariul Patriarhului Daniel era de 16.600 de lei, salariu egal cu cel al președintelui Senatului României.

Fiecare funcție din cadrul BOR este renumerată diferit, astfel că reprezentanții Bisericii cu funcții înalte pot câștiga și peste 8.000 de lei lunar. Astfel, un episcop poate câștiga peste 5.000 de lei, un mitropolit 7.500 de lei, iar un Patriarh poate ajunge la mult peste 8.000 de lei.

Ce salariu va avea preşedintele Klaus Iohannis în ianuarie 2020

Salariul președintelui Klaus Iohannis va ajunge în ianuarie 2020 la aproape 27.000 de lei, iar indemnizația parlamentarilor la peste 20.000 de lei. Miniștrii, președinții de consilii județene, primarii, și ei vor fi mai bine plătiți.

Salariile demnitarilor cresc în ianuarie 2020 cu aproape 2.000 de lei. Guvernul avea de gând să le plafoneze, dar legea în acest sens a fost atacată de social-democrați la Curtea Constituțională, așa că odată cu majorarea salariului minim, au fost recalculate și salariile oamenilor de stat.

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie la 2.230 de lei.

Salariul minim pentru persoanele cu studii superioare nu se va modifica în 2020 și rămâne la valoarea de 2.350 de lei, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră, nivel similar celui din 2019.

Citește continuarea pe digi24.ro

Sondaj: Pentru ce salariu net v-ați întoarce în România?!

de Lucian DAVIDESCU

Peste trei milioane de români au plecat să muncească în afara granițelor. Știm de ce: nu e deocamdată unul dintre locurile plăcute în care să trăiești iar veniturile aici sunt de multe ori prea mici ca să asigure supraviețuirea.

Totuși, lucrurile s-au mai schimbat în bine în cei 10-15 de ani de când România a început să se apropie de UE apoi s-a integrat complet. Mai e un drum lung și încă nu știm cât de repede sau de încet îl vom străbate.

Pentru mulți, dintre cei plecați, probabil că deja nu mai contează. Dar sunt și destui care dacă ar avea certitudinea unei vieți decente aici s-ar urca mâine în avion

Acum, salariul minim net a ajuns la puțin sub 250 de euro, adică un sfert din media Uniunii Europene. Până la 100% mai e mult. Pe de altă parte, viața în România este puțin mai ieftină și mulți au casele aici așa că nu ar trebui să plătească chirie. Oare dacă ar ajunge 500 de euro salariul minim sau 1000 cel mediu, câți s-ar întoarce?

Celor care sunteți plecați, vă propunem un sondaj anonim, la care să puteți răspunde cât vreți de sincer. Pentru ce venituri ați fi dispuși să vă întoarceți în România?

Pentru ce salariu net v-ați întoarce în România?

500 de euro750 de euro1000 de euro1500 de euro2000 de euroCâștig mai mult de atât unde sunt acumPoate doar când o să pot să-mi deschid afacerea meaSă nu mai aud de voi!

VoteView ResultsPolldaddy.com

Sporurile sunt incluse in Salariul de incadrare?

Mentionam ca potrivit Legii salarizarii unice 285/2010, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri, potrivit dispozitiilor art.160 din Codul muncii.

Asadar, salarizarea personalului platit din fonduri publice se realizeaza in conformitate cu prevederile Legii 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.

"Suntem institutie publica, personal contractual. Va rugam sa ne precizati daca in salariul de incadrare aferent unui salariat intra si vechimea si toate celelalte sporuri dinainte de 2010?", se intreba cineva in cadrul PortalInstitutiiPublice.ro.

 Odata cu Legea 330/2009 si cu schimbarea modalitatii de acordare a drepturilor salariale aferente unei anumite transe de vechime prin suplimentarea gradatiilor aferente salariului de baza al respectivului salariat si nu prin acordarea unui anumit procent, act normativ aplicabil intregului personal bugetar, in salariul de baza aferent unei anumite functii, contractual sau functionar public, salariul de baza cuprinde si gradatiile aferente transei de vechime in munca.

 Acest lucru este intarit de altfel de art. 5 alin.(3) din OUG 1/2010, care prevede expres ca in salariile de baza ale functiilor de executie si ale functiilor de conducere este cuprins in toate cazurile sporul de vechime in munca in cuantumul avut in luna decembrie 2009.

Sursa: PortalInstitutiiPublice

Ierarhia salarială: castele României actuale şi condamnarea la o nouă iobăgie luminată

Am scris zilele trecute despre pensii. A fost poate cel mai sheruit post al meu din ultima perioadă: sute şi sute (aici). O să mai revin la această temă, dar vreau să vă atrag atenţia şi asupra salariilor. De ce? Ierarhia salarială ne arată mult mai clar ce se întîmplă în ţara asta şi cum sînt aşezate păturile sociale.

Ierarhia veniturilor ne arată esenţa problemei. Nu are nimic cu „piaţa liberă”, ci e doar o „castizare” a României cu sprijinul clasei politice în interesul marelui capital şi a unor pături sociale. E o revenire la o nouă formă de iobăgie.

Să începem.

Vasile Şuber e profesor debutant şi are un salariu de aproximativ 1.700 RON. Pînă mai ieri a primit 1300 RON. Din el trebuie să plătească şi chiria, şi întreţinerea, şi tot ce e necesar pentru viaţă. Nu are unde pleca încă, dar vrea să plece. Căpşunar nu vrea să fie. Copiii au noroc căci e un profesor bun.

Ionuţ Piperu a studiat medicină. A terminat printre primii. A făcut rezidenţiat. Toţi aceşti ani a fost ţinut pe banii prăinţilor plecaţi la muncă în Italia. A luat un post la unul dintre spitalele bune din ţară. Lecuieşte şi salvează vieţi. Îi place meseria. Are salariu de 2.000 RON. Are noroc că trăieşte şi cu ajutorul banilor primiţi de la părinţi, altfel ar fi plecat pentru că nu i-ar ajunge de trai: chirie şi toate celelalte.

Iuliana Pîrjolu a terminat ceva numit straniu „studii europene”. Ştie 2 limbi. E fată educată. După 2 ani de căutare a unui job decent „pe specialitate” a ajuns la un hipermarket. Cîştigă 1200 RON. De cînd a ajuns acolo viaţa ei aproape că s-a terminat. Ea încă nu ştie dar o mică depresie o deranjează noaptea tîrziu.

Cătălin Homor s-a angajat şi el. Nu e cu nimic mai special şi mai educat decît colegii lui de mai sus. Diferenţa este doar de post şi salariu. Încasează un salariu de 32.000 RON lunar, adică 8.000 de euro pe lună pentru că a ajuns director general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Întîmplător acest „angajat excepţional”, ia un salariu dublu faţă de cel primit de predecesorii săi. Eficient băiat.

Reamintim:

Salariul mediu brut pentru anul 2016 a fost fixat la nivelul sumei de 2.681 RON.

Salariul minim brut pe economie a crescut în 2016 de la de la 1.050 de RON pe luna la 1.250 de RON.

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de RON lunar (380 de euro net).

Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane).

Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună. (sursa: ZF)

Recapitulăm schema şi ierarhia salarială în România:

Avem 4, 75 milioane de angajaţi. Din care: 0,7% primec peste 10.000 RON net lunar; 1,4 % primesc între 6.000 şi 10.000 RON net lunar; 2,9 % primesc între 4.000 şi 6.000 RON net lunar; 4,1 % primesc între 3.000 şi 4.000 RON net lunar; 19,3% primesc între 1.700 şi 3.000 RON net lunar; 27,6 % primesc între 1.000 şi 1.700 RON net lunar; 43,9 % primesc sub 1.000 RON net lunar. (ZF).

E clar? Sper că nu e nevoie de comentarii „ideologice”. Şi încă ceva important. Aflăm că:

“In Romania, raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu este de 1 la 18!” Doar?

„In Olanda, in Germania, in toate tarile mari si bogate, cu care ne place sa ne comparam, acest raport e de 1 la 6”. Da? De ce? Cum? Nu au piaţă liberă şi ei?

Şi surprize, surprize: „Pe vremea lui Ceausescu raportul dintre cele mai mici si cele mai mari salarii era fix de 1 la 6!” (Asta a descoperit Butunoiu surprins că „civilizaţii” copie modelul „comunist”).

Mai vreţi? Ultima: “Cea mai mare diferenţă dintre cel mai mare şi cel mai mic venit dintr-un minister este în Ministerul Apărării Naţionale, unde cel mai bine plătit angajat este un ofiţer cu un salariu net de 9.997 de lei, iar cel mai prost plătit angajat este un civil, cu un venit salarial de 84 de lei net, raportul dintre cele două valori fiind de 119 la 1” (în 2015). Pînă şi Africa a rămas uimită. Deci avem şi sclavagism? Totuşi noi visăm la o iobăgie luminată!

Bună dimineaţa!

                                                                           Autor: Vasile Ernu

Câţi ani trebuie să muncească un român, un maghiar sau un francez pentru a-şi cumpăra un apartament de 50 de metri pătraţi în capitală

Dacă un român ar reuşi să-şi pună deoparte tot salariul, fără să cheltuiască nimic din el, după 13 ani ar putea să-şi achiziţioneze un apartament de 50 de metri pătraţi situat în Bucureşti. Luând în considerare faptul că salariul mediu net în România este de 320 de euro, asta înseamnă că la finalul celor 13 ani cumpărătorul nostru ar putea deţine aproape 50.000 de euro, cât costă un apartament de două camere în Bucureşti.

Din acest punct de vedere, comparaţia cu celelalte ţări europene dă rezultate spectaculoase.

Românii trebuie să muncească de circa trei ori mai mult decât ungurii pentru a-şi putea cumpăra un apartament în centrul capitalei, dar reuşesc să îi devanseze în top pe bulgari, slovaci şi polonezi, europeni care trebuie să pună de-o parte banii câştigaţi pe o perioadă mult mai mare de timp pentru a-şi putea permite o locuinţă.

De asemenea, cehii şi francezii trebuie să-şi economisească banii pentru a achiziţiona un apartament amplasat într-un imobil dintr-o zonă rezidenţială centrală pe o perioadă cu 16 ani, respectiv cu 13 ani mai extinsă decât în cazul românilor.

Ziarul Gândul a realizat o analiză la zi a sectorului imobiliar rezidenţial şi a determinat perioada în care o persoană trebuie să-şi economisească întreg salariul câştigat lunar pentru a-şi putea permite să cumpere un apartament situat într-una dintre principalele capitale europene.

În realizarea analizei gândul au fost utilizate cele mai recente date ale biroului de statistică al UE (Eurostat) pentru determinarea câştigului salarial mediu net al angajaţilor din 15 state europene (România, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Spania, Marea Britanie şi Irlanda) şi cele mai noi oferte de vânzare publicate pe site-urile principalelor agenţii imobiliare şi portaluri specializate în domeniu din ţările menţionate mai sus.

Pe baza datelor colectate, gândul a realizat estimări ale preţului mediu de vânzare pe metru pătrat, respectiv suma necesară pentru achiziţionarea apartamentelor vechi cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi amplasate în imobile din Bucureşti, Sofia, Atena, Budapesta, Bratislava, Praga, Berlin, Amsterdam, Bruxelles, Luxemburg, Paris, Madrid, Londra şi Dublin.

Câţi ani trebuie să-şi economisească un român veniurile pentru a cumpăra un apartament în Capitală

Deşi Bucureştiul poate fi considerat una dintre cele mai ieftine capitale europene, un român trebuie să îşi pună deoparte veniturile mai bine de 13 ani pentru a-şi putea permite un apartament aici, dacă luăm în considerare salariul mediu net lunar pe care îl poate câştiga un angajat, de 320 de euro, şi o locuinţă cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi.

Aşteptarea lui este cu trei ani mai mică decât cea a unui bulgar, care îşi poate cumpăra, din salariul său net lunar de 213 euro, un apartament similar într-un imobil amplasat în Mladost, unul dintre cele mai moderne cartiere din Sofia, abia după 16 ani.

Faţă de români, vecinii unguri de pot lăuda cu preţurile mici de vânzare ale locuinţelor din Budapesta, cea mai ieftină capitală europeană, dar şi cu faptul că ei trebuie să-şi economisească salariul net obţinut lunar timp de doar 4 ani pentru a-şi putea achiziţiona un apartament cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi situat într-o clădire dintr-o zonă centrală.

Cum vor evolua preţurile apartamentelor vechi din România până la finalul anului 2013

Costul unui apartament vechi cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi ajunge în Bucureşti la ora actuală la circa 50.300 de euro, în timp ce câştigurile anuale nete ale unui angajat român sunt de doar 3.836 de euro.

Preţurile de tranzacţionare ale locuinţelor vechi au scăzut însă în primele şase luni ale anului 2013 cu aproximativ 2% - 3%. Cu toate acestea, există o diferenţă între preţurile de listare şi cele de tranzacţionare ale locuinţelor, fiecare evoluând în mod diferit.

"Deşi tendinţa a fost în continuare de scădere, ultimele 18 luni au arătat semne de stabilizare. Un procent de 3% - 5% poate fi considerat nesemnificativ la nivelul unui an întreg ţinând cont că o negociere poate să scadă preţul pe loc, nu după o aşteptare de un an, cu un procent mai ridicat", au declarat pentru gândul reprezentanţii companiei Coldwell Banker care oferă servicii de evaluare, de administrare a proprietăţilor şi de consultanţă în domeniul imobiliar.

 "Estimăm că piaţa rezidenţială va avea în 2013 o evoluţie similară cu cea înregistrată în 2012", ne-au mai explicat aceştia, adăugând că rămâne de văzut ce impact va avea asupra pieţei imobiliare trecerea programului Prima Casă în garanţii oferite exclusiv în lei.

"Este dificil de realizat o estimare ţinând cont de multitudinea de factori care trebuie luaţi în calcul, de la gradul de îndatorare al celor care au accesat până acum un credit în euro prin Prima Casă până la reacţia instituţiilor financiare la scăderile succesive de dobândă monetară realizate de Banca Centrală", susţin cei de la Coldwell Banker.

"Considerăm că nu se va ajunge în niciun caz la un blocaj pe piaţă, caracterizat printr-o scădere semnificativă a numărului de tranzacţii sau o scădere a preţurilor similară cu cea din 2009, însă există premisă pentru o scădere a preţurilor, într-un ritm însă mai redus decât în perioada 2008 - 2011", au concluzionat reprezentanţii companiei.

Topul europenilor care trebuie să aştepte cel mai puţin pentru a-şi cumpăra o locuinţă

Belgienii se pot considera, alături de unguri, cei mai norocoşi europeni, ei fiind nevoiţi să-şi pună deoparte veniturile timp de 3,83 ani, respectiv 4,16 ani, pentru a-şi permite să cumpere un apartament în Bruxelles sau în Budapesta.

 Un angajat belgian obţine lunar un salariu mediu net de 2.426 euro, potrivit datelor Eurostat, cu 195 de euro mai mare decât preţul mediu pe metru pătrat al unei locuinţe scoase la vânzare în Bruxelles (2.231 euro/mp).

Astfel, pentru a cumpăra un apartament cu o suprafaţă utilă de 50 de metri pătraţi într-una dintre capitalele Uniunii Europene acesta trebuie să economisească circa 111.500 euro.

Suma este cu aproape 88.000 de euro mai mare decât cea de vânzare a unui apartament similar într-unul dintre cartierele centrale ale Budapestei.

Avantajul locuitorilor Ungariei, aflaţi pe locul al doilea în topul europenilor care trebuie să aştepte cel mai puţin pentru a-şi permite o locuinţă în capitală, este acela că ei câştigă un salariu mediu net lunar egal cu preţul mediu de vânzare pe metru pătrat al unui apartament (472 de euro/ mp).

Ultimul loc al podiumului este ocupat de germani care îşi pot permite să achiziţioneze un apartament în cartierul untracentral Mitte, aflat de-a lungul râului Spree, în puţin peste 5 ani.

 Ei sunt urmaţi în top de către irlandezi, greci şi luxemburghezi care sunt nevoiţi să îşi economisească veniturile sub 10 ani pentru a-şi permite o locuinţă de 50 de metri pătraţi în centrul Dublinului, al Atenei, respectiv al Luxemburgului.

Cehii, francezii şi polonezii trebuie muncească mai bine de 20 de ani pentru a-şi permite o locuinţă

La polul opus al clasamentului se găsesc cehii, francezii şi polonezii care trebuie să aştepte peste 20 de ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament în centrul oraşelor Praga, Paris şi Varşovia, acestea având un preţ mediu de vânzare de 233.900 euro, respectiv 609.250 euro şi 111.500 euro.

Un ceh obţine anual din partea angajatorului venituri nete de 8.003 euro, deci 667 de euro lunar. Suma este de şapte ori mai mică decât valoarea de vânzare pe metru pătrat a unei locuinţe în centrul capitalei, în districtele 1, 2 sau 3.

Astfel, în cazul în care acesta nu ar cheltui niciun ban, abia în 29 de ani şi-ar permite o locuinţă aici. Un francez care vrea să locuiască în Paris trebuie să aştepte peste 26 de ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament de 50 de metri pătraţi, având în vedere faptul că veniturile sale nete anuale ajung la 22.604 euro, iar metrul pătrat se vinde în "Oraşul luminilor" cu 12.185 de euro.

 Polonezii, care obţin în medie un salariu net lunar de 452 de euro pot economisi suma necesară pentru achiziţionarea unui apartament similar în cartierul central al Varşoviei - Śródmieście în puţin peste 20 de ani.

Topul celor mai ieftine capitale europene

Budapesta poate fi considerată, potrivit estimărilor gândul realizate pe baza ofertelor publicate pe site-urile agenţiilor şi portalurilor imobiliare locale, una dintre cele mai ieftine capitale europene.

Aici, preţul mediu de vânzare al locuinţelor este de circa 472 de euro pe metru pătrat, de două ori mai redus decât în Bucureşti şi de aproape 26 de ori mai mic decât cel din Paris.

 Pe locul al doilea în top se află capitala Bulgariei - Sofia, unde metrul pătrat se vinde cu circa 828 de euro, aceasta fiind urmată de capitala României - Bucureşti, unde preţul de vânzare al locuinţelor vechi este de 1.006 euro pe metru pătrat.

Preţuri sub 3.000 de euro pe metru pătrat se înregistrează şi în Atena, Varşovia, Bruxelles, Bratislava şi Dublin.

Topul celor mai scumpe capitale europene

"Oraşul luminilor" se află în fruntea clasamentului celor mai scumpe capitale europene atunci când vine vorba despre preţurile de vânzare ale apartamentelor vechi.

În centrul Parisului locuinţele sunt scoase la vânzare de către proprietari cu circa 12.185 de euro pe metru pătrat, potrivit estimărilor gândul.

 Suma este cu peste 4.000 de euro mai mare decât cea înregistrată în capitala Marii Britanii, londonezii scoţându-şi la vânzare locuinţele cu 8.011 euro pe metru pătrat.

Următoarele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Amsterdam (5.643 euro/mp), Luxemburg (5.155 euro/mp), Praga (4.678 euro/mp), Madrid (4.095 euro/mp) şi Berlin (3.017 euro/mp).

                                                                         Scris de Corina VÂRLAN

http://www.gandul.info/financiar/cati-ani-trebuie-sa-munceasca-un-roman-un-ungur-sau-un-francez-pentru-a-si-cumpara-un-apartament-de-50-de-metri-patrati-in-capitala-11263047

Românii, cel mai redus salariu minim din UE

 Românii, estonienii și maghiarii primesc cele mai reduse salarii minime din Europa.

Astfel, românii primesc un salariu minim de 1,28 de dolari pe oră, de unsprezece ori mai puţin decât cei mai bine plătiţi angajaţi din Uniunea Europeană, precum cei din Luxemburg, Franța sau Irlanda.

Cele mai mari salarii minime se plătesc în Luxemburg, de 14,21 dolari pe o oră de muncă, aceștia fiind urmați de francezii şi de irlandezii, fiecare obținând peste 12 dolari pentru o oră de muncă.

Din anii 2000, salariile minime au crescut peste tot în Europa, însă nu în acelaşi ritm, astfel că anul trecut, câştigurile lunare ale muncitorilor români erau cu 120 de dolari mai mari decât în 2001, potrivit digi24.ro.

Cele mai reduse salarii minime din UE:

România 1,28 dolari/oră

Estonia 2,22 dolari/oră

Ungaria 2,24 dolari/oră

Cele mai mari salarii minime din UE

Luxemburg 14,21 dolari/oră

Franţa 12,55 dolari/oră

Irlanda 12,03 dolari/oră

Salariul de bază minim brut pe economie a crescut de la 1 februarie cu 50 de lei, la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună, iar de la 1 iulie urmează să fie majorat la 800 lei lunar.

Începând din 1 ianuarie 2012 şi până în februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost de 700 lei lunar, reprezentând 4,13 lei/oră.

                                                                 Cristi SOMEŞAN

Avem cel mai mic salariu din UE

      Şi bulgarii ne-au depăşit la capitolul salarizare! Dacă până în acest an, ţara noastră avea al doilea cel mai mic salariu minim din Europa, de la 1 ianuarie am fost surclasaţi de bulgari, care au un salariu minim mai mare cu 0,37 euro faţă de salariul minim din România.

Începând cu acest an, salariul minim în Bulgaria a fost majorat cu 20 de leva, ajungând la 310 leva, echivalentul a 158,424 euro, relatează gândul.info.

Astfel, salariul minim din Bulgaria este mai mare decât salariul minim din România, care este în prezent de 700 de lei, adică echivalentul a 158,387 euro.

La nivelul UE, cele mai recente date disponibile pe Eurostat, valabile la 1 iulie 2012, arătau că România era pe penultimul loc din UE în ce priveşte salariul minim, cu 157 de euro, iar Bulgaria era pe ultimul loc, cu 148 de euro.

Premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că există intenţia de creştere a salariului minim pe economie de la 700 la 800 de lei (respectiv peste 180 de euro). Guvernul va susţine creşterea în discuţiile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional care va sosi pe 15 ianuarie la Bucureşti.

Programul de guvernare al USL prevede creşterea salariului minim pe economie la 1.200 de lei până în anul 2016, dar şi reducerea în următorii patru ani a CAS datorate de angajator cu cinci puncte procentuale.

Ceea ce nu înţeleg eu este de ce avem cel mai mic salariu din Europa iar preţurile sunt aliniate cu cele din ţările U.E., adică sunt aceleaşi preţuri ca în occident! Până la urmă dacă stai şi cugeţi un pic suntem un popor de supravieţuitori!

Când eram copil mic am învăţat nişte versuri, care cred că tare bine merg în conjunctura actuală:

„DACă şi cu POATE

S-au dus să înoate;

DACĂ nu era

POATE se îneca...”

POATe că în 2016 salariul minim pe economie va fi 1.200 de lei, dar DACĂ nu?!

                                                                              Cristian LAURENŢIU

PASTORI BAPTIŞTI UMILIŢI

Ma numesc Galchis Aurel, m-am nascut la 20 nov 1951, in satul Sanlazar-Bihor.

Prin harul lui Dumnezeu am crescut intr-o familie de tarani, buni crestini si buni pocaiti, ei fiind un exemplu pentru mine.

Am terminat Institutul de Constructii Bucuresti, in anul 1978 si-am lucrat ca inginer timp de 12 ani in Oradea. Primii 7(sapte) i-am lucrat in productie si 5 (cinci) ani la I.P.J. Bihor( Institutul de Proiectari Bihor), pana ce am fost chemat de Domnul in lucrare.

Timp de 12 ani a fost diaconul Bisericii Sion (Biserica nr 4) din Oradea.

Din februarie 1990 sunt pastor al Bisericii Baptiste -BETEL- din Salonta -Bihor. Anul acesta s-au implinit 22 de ani de cand

pastoresc aceasta Biserica deosebita. Slava Domnului.

In luna noiembrie (2012) implinesc 61 de ani si-am hotarat sa ies la pensie.

Dupa aproape 23 de ani in lucrare si dupa ce-am contribuit cu 2650 lunar avand

coieficientul 1,008, am inteles ca voi lua o pensie de 500 (cinci sute) lei!!!

La toate intrunirile si conferintele si la congresul Uniunii ni s-a spus ca pensionarii sunt platiti din dobanda fondului de pensii. Sa ai o pensie de 500 de lei dupa atatia ani in lucrare si dupa ce ai contribuit la fondul de pensii atatia ani?...cred ca nu-i normal. 500 lei =110 Euro sau 140 Dolari)

Stimate domnule (frate) presedinte al Cultului Baptist, Bunaciu Otniel,

tu ai putea trai cu o pensie de 500 de lei pe luna? Te-ai bucura sa primesti o astfel de veste? Familia ta s-ar bucura?

Stimate domnule (frate) vicepresedinte al Cultului Baptist, Ilie Tinco,

tu ai putea trai cu o pensie de 500 de lei pe luna? Te-ai bucura sa primesti o asemenea veste? Familia ta s-ar bucura?

Stimate domnule (frate) Negrut Paul, vicepresedinte al Cultului Baptist,

tu ai putea trai cu o pensie de 500 de lei pe luna? Te-ai bucura sa primesti o astfel de veste? Familia ta s-ar bucura?

Stimate domnule (frate) Candrianu Viorel, vicepresedinte al Cultului Baptist,

tu ai putea trai cu o pensie de 500 lei pe luna? Te-ai bucura sa primesti o asemenea veste? Familia ta s-ar bucura?

Stimate domnule(frate) Tutac Samuel, secretar general al Cultului Baptist,

ai tu ai putea trai cu o pensie de 500 lei pe luna? Te-ai bucura sa primesti o asemenea veste?Familia ta s-ar bucura?

Stimate domnule (frate) Joszef Kovacs, vicepresedinte a Convenctiei Maghiare Baptiste,

tu ai putea trai cu o pensie de 500 de lei pe luna? Te –ai bucura sa primesti o asemenea veste? Familia ta s-ar bucura?

Stimate domnule (frate) Ilie Milutin, secretar general adjunct,

tu ai putea trai cu o pensie de 500 lei pe luna? Te-ai bucura sa primesti o astfel de veste? Familia ta s-ar bucura?

Avem fonduri de pensii pentru zeci de ani si voi, fratii nostri, ne umiliti cum n-au facut-o nici comunistii. In vrmea comunista nu ni s-au ridicat salariile pentru ca eram POCAITI si predicam EVANGHELIA. Acum suntem umiliti de catre fratii nostri.

M-am intalnit cu o femeie care a fost femeie de serviciu si am intrebat-o cata pensie are dupa o munca de-o viata si mi-a spus ca are 720 lei.(No comment).

Vreau sa va spun ca fratii PENTICOSTALI au dublat punctul de pensie pentru fratii lucratori.

E mai bine sa-i foloseasca FILISTENII banii nostri decat sa va ajutati fratii?

Dragi frati de la Uniunea Baptista, de la Comunitatile Baptiste (presedinti, secretari, oameni din conducere) ce conduceti, pentru o vreme, destinele fratilor vostrii , va rog sa va ganditi si la colegii vostri nu numai in campaniile electorale.

Doresc ca Domnul Dumnezeu sa va dea putere sa faceti bine, sa luati decizii corecte si pline de intelepciune.

Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Amin.Psalmul 46:1

                                                      fr. Aurel Galchis

Spune DA!

Veniti la vot ca sã-l obligãm pe Kior sã dea înapoi viloiul amenajat împãrãteste pe vremea când pensionarii fãceau foame iar salariatii cotizau cu 25% din salarii!

Veniti si votati DA ca sã i se redeschidã - dupã 29 iulie - puscãriabilului tãtar toate dosarele penale si sã devinã coleg cu Bombonel la Rahova!! De aceea vrea sã aibã justitia înhãmatã în ograda lui...

Votati DA pentru ca sã scãpãm si de EBA, fiica lui handicapatã, promovatã cu nesimtire de portocalii drept deputat în Parlamentul Europei: “tata meu nu vrea sã vorbeste cu voi!”  

 

Ioan Furtunã 

taliban national-tãrãnist monarhist 

 

CU INDULGENŢĂ SE POATE ACORDA,,,+-5% DIN ORICE, DEMNITARILOR

 Ce salariu trebuie să aibă un demnitar fie el din prlament sau din guvern?
Am putea da o cifră legat de acest aspect numai după ce un "juriu"sau o"formaţiune de juraţi" formată din oameni simpli de la care li s-a tăiat 25 la sută din retribuţie v-or stabili o sumă oarecare ,+- 5 % cu indulgenţă. Să nu ne mirăm de acest aspect fiindcă salariile de ieri ,de azi şi de mâine ale celor mai sus puşi,au fost sunt şi vor fi distribuite din punga fie pe jumătate, sau aproape goală a celor care v-au votat, şi de la care sigur mai doriţi voturi ...
                                                              Vasile Dan Marchis