Anul Nou este
sarbatorit prin diverse obiceiuri de diferitele popoare, insa peste tot se
manifesta credinta unui nou inceput si speranta de mai bine.
In Scotia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar in unele sate
sunt aprinse suluri de smoala, care sunt lasate apoi sa se rostogoleasca pe
strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina.
Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie
noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un
bărbat brunet, care aduce un dar.
In Spania, de Anul Nou obiceiul este sa mananci cate o boaba
de strugure la fiecare din cele 12 batai la ceasului care vestesc trecerea in
noul an, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare luna a anului urmator.
Un obicei similar exista şi in Portugalia, cu diferenta ca
aici sunt preferate smochinele.
La Liège, in Belgia, pe 1 ianuarie, exista obiceiul de a
manca choucroute (un fel de varza murata cu carnati) in familie, avand sub
farfurie, in mana sau in buzunar o moneda, pentru a avea bani tot anul.
La Napoli, in Italia, Anul Nou este intampinat printr-un
obicei special, care consta in a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri
ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung
în strada, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie sa treaca in timpul
noptii pentru a face curatenie. Traditia, insa, tinde să dispara, deoarece
prezinta reale riscuri pentru trecatori.
In Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31
decembrie) este sarbatorita prin multe focuri de artificii, care incep in zori
si tin pana tarziu in noapte.
In unele parti din Elvetia si Austria localnicii se
costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru. În anul 314,
oamenii au crezut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se numea
Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distruge lumea in
anul 1000. In amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume
neobisnuite.
In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile,
celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in
noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare
traditionala pentru aceasta sarbatoare este „vassilopitta”, o prajitura in care
este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel ce gaseşte moneda va avea noroc
in anul respectiv.
In Rusia, obiceiul este sa se bea sampanie la miezul noptii
si, dupa ora 12, sa se deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre
in casa.
Anul Noul chinezesc este sarbatorit candva intre 17 ianuarie
si 19 februarie, cand este Luna Nouăa – „Yuan Tan”, de catre chinezii din
intreaga lume, prin procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lampioane.
Chinezii cred ca spiritele rele sunt peste tot în acea perioada, asa ca aprind
artificii pentru a le indeparta. Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si usile
cu hartie, pentru a nu lasa spiritele malefice sa patrunda in casa.
In Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva
saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in
vase speciale. Pană la sosirea anului nou, graul creste si simbolizeaza
primavara si viata noua care incepe.
In ţari din America Latina, precum Ecuador sau Peru, cu
putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie
creponata (muñecos), care reprezinta anul ce s-a terminat. Papusile sunt expuse
apoi in fata caselor pana pe 31 decembrie, la miezul noptii, cand sunt arse in
strada. Exista, de asemenea, credinta conform careia daca porti o anumită culoare
la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc in anumite domenii. Astfel, se
spune ca galbenul este semn de bani, iar rosul poate aduce noroc în dragoste.
De asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin
cartier cu o valiza in mana, la ora 12 noaptea fix.
In India si taraile hinduse, nu toata lumea sarbatoreste
noul an in acelasi timp sau in acelasi fel. In Bengalul de Vest, oamenii se
impodobesc cu flori, pe care le coloreaza in rosu, roz, violet sau alb. Femeile
poarta haine galbene, culoarea primaverii. In schimb, in sudul Indiei mamele
pun mancare, flori si daruri intr-o cutie speciala, pentru copii. In dimineata
Anului Nou, copiii trebuie sa tină ochii inchisi, pana cand sunt condusi de
mana la cutia cu daruri. In India Centrala, steagurile portocalii impodobesc
toate cladirile in ziua de Anul Nou. In provincia Gujarat, in vestul Indiei,
Anul Nou este sarbatorit la sfarsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu
festivalul Diwali, cand pe acoperisuri se pun mici lampi cu ulei aprinse. In
aprilie, cand Soarele se misca din Casa Pestilor in Casa Berbecului, locuitorii
din Sri Lanka incep sa sarbatoreasca Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13
sau 14 aprilie.
In Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai
simplu „Tet”. El incepe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an.
Vietnamezii cred ca un zeu sta în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce
la cer. Acolo, el spune cat de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in
anul care a trecut. Zeul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii
obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in rau.
In Japonia, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre
cele mai importante sarbatori si un simbol al innoirii. In decembrie sunt organizate
„petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasa in urma
problemele si grijile anului pe cale sa se incheie si se pregatesc pentru un
nou inceput. Neintelegerile si animozitatile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la
miezul noptii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a impărti saké
si pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunta trecerea in noul
an (aceasta cifra reprezinta numărul pacatelor acumulate intr-un suflet de-a
lungul anului, iar loviturile de gong simbolizeaza alungarea pacatelor unul
cate unul si purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas
– mici cadouri cu bani inauntru.
Va uram tuturor un An Nou 2019 fericit, prosper, cu multe
impliniri!
MaraMedia
