Oglinda internă

Ne apropiem de sfîrşitul anului politic 2018 şi trebuie să tragem o concluzie: furia, insulta şi neputinţa au dominat evenimentele şi ştirile de presă în aproape fiecare zi din anul aflat pe ducă. Stă în puterea noastră să înţelegem ce se întîmplă în ţară şi să reacţionăm cu eficienţă. Nu trebuie să cădem în pasivitate, nici să fim obedienţi, ci trebuie să participăm la viaţa socială şi politică, fiecare cu rolul său. Poate acesta ar trebui să fie “leacul” pentru a scăpa de starea de furie şi neputinţă ce a cuprins o parte importantă din societatea românească!

Multă lume este supărată şi în general victime sînt politicienii, mai ales cei de la putere. Sînt acuzaţi că îşi acordă privilegii de clasă, salarii cum n-au mai avut niciodată şi pensii speciale de serviciu, ceea ce nu putem contesta – legile acestea, de regulă, atrag unanimitatea. Dar observăm tot mai clar că de fapt politicienii nu sînt atît de importanţi cum ni se părea pînă acum, căci de fapt nu ei au putere într-un stat, ci pieţele sînt cele care dictează, avînd în spate marile corporaţii. Acest fenomen este la noi tot mai acordat după doctrina neoliberală din Occident.

Constatăm că nu doar lumea este dezbinată, nu doar Europa este dezbinată, ci şi România este ruptă în trei părţi, cele două grupări de partide, plus uniunea etnică maghiară. Dar adevăratele crize nu ne afectează decisiv, criza refugiaţilor nu a produs efecte semnificative, şi nici criza teroristă, climatul de ordine publică fiind normal, lumea nu se teme de bombe şi atentate pe stradă. Nici de pericolul nuclear şi de schimbările climatice nu ne prea ne pasă. Ne războim în propria oală, ca legumele în ciorbă!

Victimele acestor vremuri furioase politic sînt oamenii de rînd, muncitorii şi pensionarii, de a căror siguranţă trebuie să se ocupe politicienii noştri. Dar tocmai de asta nu se preocupă, creşterea pensiilor şi salariilor fiind însoţită de creştere economică bazată pe creşterea nesiguranţei. Românii nu sînt liniştiţi, ci mereu cineva le arată viitorul sumbru, le spune că va veni criza, inflaţia şi cine ştie ce alte ameninţări, ca lupii la stînă. Din această politică ce promovează nesiguranţa are de cîştigat doar 1% din populaţie, de vreme ce piaţa nu reuşeşte să echilibreze acumularea.

Starea de stres cade pe cei de jos, pe muncitorii şi pensionarii de rînd, care îşi văd viitorul în pericol, demnitatea terfelită şi speranţa aproape stinsă. Mînia lor este însă deviată spre guvernanţi, nu spre sectorul corporatist, pe care îl slujesc. Toată lumea, inclusiv patronatele, îi acuză pe politicieni că risipesc impozitele şi taxele. Deci guvernul se află sub presiunea opiniei publice, iar măsurile luate de acesta sînt mereu susceptibile că nu urmăresc voinţa populară, ci voinţa corporaţiilor şi a capitalului. Avem nevoie de o guvernare pentru oameni, pentru toţi oamenii, nu doar pentru unii.

Această teamă şi nesiguranţă a cetăţenilor este exploatată de liderii politici, care ştiu să ne înspăimînte. Ei bine, dacă înţelegem dedesubturile, ne vom păstra calmul şi sîngele rece. Vom reacţiona constructiv, nu distructiv, cum tindem. Căci victimele acestor politici vor fi tot oamenii de rînd. În societatea neoliberală, alegătorii au un impact redus asupra deciziilor politice, se vede clar şi la noi. Altcineva decide, nu poporul. Decid alţii, elita externă, elita economică, grupurile de interese, ei au efect decisiv asupra politicii. Votul poporului este adesea mai slab.

Democraţia electorală majoritară are slăbiciuni, vine un ambasador şi ne dirijează, ne spune că elita contează, nu votul poporului. Majoritatea este ignorată, iar un segment minoritar (chiar nesemnificativ) din populaţie are influenţă şi ţine în şah decizia politică, economia, justiţia, interesele majore ale ţării. Trebuie să ne aşteptăm ca interesul pentru alegeri să scadă în continuare, ceea ce ar fi rău pentru ţară. În 2019, vom avea două runde de alegeri, iar declinul democraţiei ar veni în sprijinul elitelor privilegiate. Nu ar trebui să se întîmple acest lucru!

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului