Poesis - Gelu DRAGOŞ

 

Înspre vârful muntelui

 înspre vârful muntelui

fuioare vineţii de negură deasă

acopereau brazii

de la brâu în sus

cu paşi des-mărunţi

mă căzneam să ajung la izvor

înainte de căderea întunericului

nu-mi era sete deloc

şi nici căprioarele

care nădăjduiam

să mă întâmpine acolo

liniştite şi cuminţi

precum pruncii alăptaţi la sân

pe înserate

într-o asemenea împrejurare

sigur

ajungi acasă şi pe vreme grea