Confuzia voită care ne costă miliarde
Am avut ocazia, în adolescență, să cutreier munții
României în compania unchiului meu pe linia paternă, inginer minier cu o
carieră în minele de aur, apoi cu una de inspector în diversele instituții
afiliate Inspectoratului geologic și minier. Am aflat multe din acest domeniu.
De aceea am rămas sensibil și atent la situația resurselor miniere și
energetice ale țării noastre. În subsolul României zac resurse foarte
importante de minerale, de gaze și petrol – bogății care, cel puțin teoretic,
aparțin poporului român. Dar cine administrează cu adevărat aceste resurse?
Cine decide cui le concesionăm? Și, mai ales, unde ajung veniturile colosale
rezultate din exploatarea lor? Răspunsurile la aceste întrebări sunt tulburi.
Iar în această ambiguitate juridico-politică își fac loc marile pierderi
naționale, privatizările dubioase și o lipsă de transparență ce alimentează o
realitate sumbră: cetățenii români sunt excluși sistematic din deciziile care privesc
averea lor comună.
Proprietar:
statul sau poporul? Confuzia din Constituție
Constituția României afirmă, la articolul 136, că
„bogățiile de interes public ale subsolului, resursele naturale ale platoului
continental […] fac obiectul proprietății publice”. Proprietate publică – dar a
cui? A poporului? A statului?
Formularea ambiguă a permis de-a lungul timpului
întreținerea unei confuzii periculoase: aceea că statul este proprietarul
absolut, iar cetățenii nu sunt decât simpli spectatori. În realitate, ar trebui
să fie exact invers: cetățenii sunt proprietarii colectivi, iar statul doar
administrator delegat al acestor resurse.
„Statul administrează în numele poporului” este o
sintagmă frumoasă pe hârtie, dar complet lipsită de mecanisme concrete de
control democratic în practică. Petrom, OMV și lecția dureroasă a unei pierderi
naționale În 2004, România a vândut către OMV Austria 51% din acțiunile Petrom,
compania națională petrolieră. O mișcare considerată de mulți economiști drept
una dintre cele mai păguboase privatizări post-decembriste.
Petrom exploatează petrolul și gazele României.
Statul român a pierdut controlul iar Austria, prin OMV, încasează profiturile.
În loc să valorifice strategic aceste resurse pentru
dezvoltarea țării, România a ales un model de privatizare a câștigurilor și
socializare a pierderilor, într-un climat de netransparență și lipsă de
responsabilitate publică.
Redevențe
ridicole: De ce nu încasează România cât Norvegia sau Marea Britanie
România are printre cele mai scăzute redevențe din
Europa pentru petrol și gaze. În unele cazuri, nivelul este de doar 3,5%, în
timp ce alte state europene încasează de cinci sau chiar de zece ori mai mult
din același tip de exploatare.
Redevențe
la gaze și petrol – România vs Europa
Țara și redevența medie efectivă (%): Norvegia –
50%, Olanda – 40%, Marea Britanie – 30-40%, Polonia 25%, România – 14% (maxim
52% cu taxe excepționale
România
pierde anual sute de milioane de euro doar din diferența de nivel al
redevențelor. Și mai grav: contractele de concesiune, redevențele și clauzele
privind profitul sunt confidențiale. Cum putem vorbi despre „proprietate
publică” dacă publicul nu are acces nici măcar la valoarea încasărilor din
exploatarea acestor bunuri?
Neptun Deep: un test al maturității naționale?
Proiectul Neptun Deep, demarat recent în Marea
Neagră de consorțiul OMV Petrom – Romgaz, ar putea aduce 100 de miliarde de
metri cubi de gaze naturale în economia românească. O oportunitate colosală.
Dar întrebările sunt aceleași: ce redevențe vom încasa? Cine controlează fluxul
banilor?, Vor fi contractele publice?, Vor exista beneficii directe pentru
cetățeni? Fără răspunsuri ferme, există riscul ca Neptun Deep să repete
scenariul Petrom: România cedează resursa și încasează resturile.
Ce
putem face? Reforma constituțională și controlul democratic
Este timpul să regândim profund regimul juridic al
proprietății publice. Nu este suficient ca legea să spună că resursele „aparțin
statului”. Este nevoie de o reformulare clară, care să consacre următoarele
principii:
– Poporul este proprietarul colectiv al resurselor,
nu statul.
– Statul este administrator delegat, nu proprietar
absolut.
– Deciziile privind resursele strategice trebuie
luate cu consultare publică și referendum, nu în birouri închise.
– Contractele de concesiune trebuie să fie 100%
publice și auditate.
– Veniturile din exploatare trebuie să alimenteze un
fond suveran național, în beneficiul tuturor cetățenilor.
O
propunere concretă de modificare constituțională
Un articol propus ar putea suna astfel: „Resursele
naturale ale României aparțin în mod indivizibil cetățenilor români. Statul are
doar rol de administrator delegat, fiind obligat să gestioneze aceste resurse
exclusiv în interesul public. Orice act de concesionare, privatizare sau
exploatare a acestora se supune controlului cetățenesc și poate fi suspendat
prin inițiativă civică sau referendum”.
În
loc de concluzie: nu mai avem luxul ignoranței
Fără o regândire profundă a cadrului legal și
politic privind proprietatea și administrarea resurselor naturale, România va
continua să piardă miliarde, în timp ce cetățenii rămân excluși din deciziile
care le privesc bunăstarea.
Confuzia
dintre stat și popor nu este inocentă. Este un instrument de control
Iar primul pas spre recuperarea suveranității
economice este clarificarea dreptului de proprietate. Dacă România este a
românilor, atunci și gazele, petrolul și bogățiile subsolului trebuie să le
revină lor – nu simbolic, ci real, juridic, economic și democratic.
Iată o propunere de modificare constituțională,
însoțită de o schiță legislativă complementară, care are scopul de a consolida
proprietatea colectivă a cetățenilor asupra resurselor naturale și de a
institui mecanisme clare de control democratic:
Propunere
de modificare constituțională
Modificarea și completarea Articolului 136 din
Constituția României
Art. 136 – Proprietatea (modificat)
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică aparține colectiv
cetățenilor români, uniți în cadrul statului național, suveran, independent,
unitar și indivizibil.
(3) Bogățiile de interes public ale subsolului,
resursele naturale ale zonei economice exclusive și ale platoului continental,
spațiul aerian, apele, pădurile, căile de comunicație, rețelele de energie,
precum și alte bunuri stabilite prin lege organică fac obiectul proprietății
colective naționale.
(4) Statul român nu este proprietar al bunurilor de
interes național, ci administrator delegat, având obligația de a le gestiona în
interesul exclusiv al poporului român.
(5) Poporul român are dreptul de a fi consultat prin
referendum național asupra oricărei decizii majore de concesionare, privatizare
sau transfer de gestiune a bunurilor naturale de interes strategic.
(6) Orice contract de concesiune sau exploatare
privind resursele naturale trebuie să fie public, auditabil și supus
controlului cetățenesc, potrivit legii.
(7) Poporul român are dreptul de a iniția acțiuni în
justiție pentru apărarea dreptului său de proprietar colectiv asupra resurselor
publice în cazul unei administrări ilegale, netransparente sau abuzive.
Proiect
de lege organică
Legea privind Proprietatea Colectivă asupra
Resurselor Naturale și Gestiunea Democratică a Acestora
Art. 1 – Scopul legii. Această lege reglementează
modul în care cetățenii români, în calitate de proprietari colectivi ai
resurselor naturale, pot exercita controlul, supravegherea și participarea în
gestionarea acestora.
Capitolul I – Principii fundamentale
Art. 2 – Proprietatea colectivă națională. Resursele
naturale aparțin cetățenilor români, indivizibil și în mod egal. Statul este
doar administrator în numele acestora.
Art. 3 – Principiul transparenței absolute. Toate
contractele de concesiune, redevențele, licitațiile și studiile de impact se
publică integral pe o platformă digitală publică, în timp real.
Art. 4 – Principiul controlului democratic.
Deciziile strategice privind bunurile naturale se iau cu consultarea
cetățenilor prin referendum sau consultare publică obligatorie, în funcție de
valoarea contractului.
Capitolul II – Instrumente de control cetățenesc
Art. 5 – Platforma publică de guvernanță a
resurselor. Se înființează un portal național interactiv unde cetățenii pot
vizualiza, evalua, comenta și sesiza nereguli privind gestionarea resurselor.
Art. 6 – Comisii civice de supraveghere. Se
constituie la nivel național și județean comisii civice formate din cetățeni
aleși prin tragere la sorți și validare publică, cu atribuții de supraveghere
și sesizare a abuzurilor în administrarea resurselor.
Art. 7 – Dreptul la acțiune publică. Orice grup de
7.000 de cetățeni poate declanșa o acțiune judecătorească pentru suspendarea
unui contract, investigarea unui operator sau auditul unui proces de
concesionare.
Capitolul III – Beneficiul cetățenesc din resurse
Art. 8 – Fondul Suveran Național de Resurse. O parte
fixă (ex. 50%) din veniturile nete obținute din resurse naturale este
direcționată într-un fond suveran controlat de Parlament și cetățeni, destinat:
·
investițiilor publice,
·
reducerii taxelor,
·
sprijinirii generațiilor viitoare.
Art. 9 – Dividende cetățenești. O cotă-parte (ex.
10%) din profitul anual obținut din exploatarea resurselor naturale este
distribuită anual tuturor cetățenilor români sub formă de dividende sociale
(direct sau prin reduceri fiscale).
Capitolul IV – Sancțiuni
Art. 10 – Răspundere administrativă și penală. Orice
demnitar, funcționar sau reprezentant al unei companii concesionare care
încalcă principiile de transparență, consultare sau integritate prevăzute de
această lege va fi sancționat:
administrativ (suspendare, amendă),
penal (în caz de fapte grave: abuz, corupție,
delapidare), cu confiscarea integrală a beneficiilor ilegale obținute.
Concluzie
Această propunere are ca obiectiv:
– restabilirea suveranității reale a cetățenilor
asupra resurselor;
– introducerea unui cadru legal de democrație
economică participativă;
– limitarea abuzului de putere și a opacității
administrative în administrarea bogățiilor naționale.
Autor:
Dan Culcer
Sursa: https://www.art-emis.ro/analize/cine-detine-cu-adevarat-resursele-romaniei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu