Cămăşile
de vise
ceas
cupă ceas şi clipă după clipă
se
scurg prin noapte ca printr-o firidă
când
dragostea pe rug se înfiripă
şi
vântul moare într-o vale-aridă
în
stoluri liliecii fug de moarte
ducând
cu ei tăcerea insolită
doar
noi mai răsfoim ca pe o carte
amorul
ce-ntre noi se tot agită
abia
în zori când soarele răsare
şi
lepădăm cămăşile de vise
iubirea
noastră merge la culcare
supusă
unor legi încă nescrise
Doar
o farsă
ascunde-mă-ntre
două curcubeie
când
anotimpul râde în delir
şi-ncearcă
dimineaţa să ne beie
ultimul
vers ascuns într-un potir
răneşte-mă
că nu o să mă doară
cu
ochii tăi ca două sărbători
când
ploile se nasc a doua oară
şi
norii se sărută trecători
ascultă-mă
când simţi că se revarsă
prea
plinul sângelui învolburat
şi
lasă-mă să cred că-i doar o farsă
când
tu-mi şopteşti în vis că m-ai lăsat
Îţi
scriu
îţi
scriu cu pana înmuiată-n crin
şi-ţi
mirui fruntea cu polen de maci
mă
oglindesc în ochiul tău senin
tu
plângi şi râzi şi mă răneşti când taci
îţi
scriu acum cel mai frumos poem
pe
frunze ruginite de castani
mereu
te caut şi mereu te chem
într-un
tărâm mirific din balcani.
Credincios
soldat
tot
mai puţine zile mi-au rămas
s-alerg
printre poeme răzvrătit
să
te sărut cu gust de ananas
să
te iubesc cum nu te-am mai iubit
tot
mai puţine zile dar şi nopţi
se
scurg încet spre un deşert visat
când
sânii tăi miros a struguri copţi
îţi
sunt acelaşi credincios soldat
Îmi
place
îmi
place bucuria să ţi-o fur
îmi
place începutul ne-nceput
îmi
place tot ce-i verde împrejur
îmi
place să te vindec c-un sărut
îmi
place să te-ascult ca pe-un izvor
îmi
place-n ochiul tău s-admir o stea
îmi
place-n poezie să cobor
îmi
place să m-ascund în poala ta
îmi
place să-ţi întorc somnul pe dos
îmi
place să fiu bun, când alţii-s răi
îmi
place să-ţi fiu câine credincios
îmi
place să mă joc cu sânii tăi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu