Parcul Natural Lunca Mureşului este situat în vestul
României, cu suprafeţe în judeţele Arad
şi Timiş. Se întinde de-a lungul râului Mureş, din apropierea municipiului Arad
până la ieşirea râului din România, în dreptul localităţii Cenad, judeţul
Timiş. Este delimitat în general de digurile situate pe ambele maluri ale
Mureşului sau de terasele înalte din zona Pecica – Semlac sau Felnac – Sâmpetru
German. Acoperă o suprafaţă de 17.455 hectare, dintre care pădurile, pajiștile și
zonele umede sunt cele mai bine reprezentate. Aria protejată adăposteşte
habitate şi peisaje specifice zonelor umede, cu zăvoaie de plop şi salcie şi
este declarată sit RAMSAR şi sit Natura 2000, pe lângă statutul de “parc
natural” (categoria a V-a I.U.C.N.). În ceea ce privește biodiversitatea, grupele de specii reprezentative sunt
păsările (206 specii identificate, din care 42 de interes comunitar) și peștii
(50 de specii identificate, din care 12 de interes comunitar). România Curată a
dialogat cu Paul Hac, administratorul ariei protejate, în încercarea de înțelegere și
popularizare a tipului ”specific” de pericole care pândesc biodiversitatea din
zonele de câmpie puternic antropizate.
Aria protejată are pe
suprafața ei/ în vecinătatea ei așezări omenești?
Parcul este amplasat într-o zonă accesibilă, fiind
înconjurat de 13 localități, comune,
sate sau orașe, care totalizează o
populație de peste 242.000 de
locuitori. Aceste comunități depind în
mare măsură de resursele naturale din parc, care pot fi valorificate într-o
anumită măsură, fiind vorba de o arie protejată din categoria a V-a I.U.C.N.
Provocarea majoră a administației este
însă aceea de a găsi echilibrul între valorificarea de către comunități a acestor resurse și conservarea biodiversității.
Pe lângă nevoia și intenția crescândă a comunităților și
a agenților economici de exploatare a
resurselor naturale, solicitarea acestora de dezvoltăre a infrastructurii
reprezintă o altă provocare pentru administrația
ariei protejate.
Aria protejată a avut
probleme cu balastierele. Explicați ce s-a întâmplat?
În momentul înființării
parcului natural, în anul 2005, în zona Luncii Mureșului funcționau 7
balastiere care exploatau nisip și
balast din albia minoră. Presiunea asupra acestor resurse naturale a crescut de
la an la an, culminând cu perioada de construcție
a sectorului de autostradă Nădlac-Timișoara,
când s-a dorit deschiderea unor noi exploatări de nisip în aria protejată. Tot
în această perioadă (2010-2013), administrația
parcului a beneficiat de o finanțare
europeană prin POS Mediu, cu ajutorul căreia s-au realizat studii științifice
asupra biodiversității din parc.
Studiile au indicat faptul că exploatarea de nisip din albia minoră a Mureșului are un efect negativ asupra speciilor
acvatice, în special a celor de pești.
Acesta a constituit unul dintre principalele motive pentru care administrația parcului s-a opus deschiderii uor noi
perimetre de exploatare a nisipului în aria protejată, iar pentru balastierele
existente s-au impus restricții de
exploatare.
Au fost și
niște
litigii, dar în final s-a dat câștig de cauză ariei protejate. Detaliați.
După exprimarea refuzului de a aviza alte perimetre de
exploatare și după impunerea unor
restricții în ceea ce privește perioadele de lucru, administrația parcului a fost chemată de mai multe ori
în judecată de către agenții economici.
În perioada 2014-2017, parcul a avut parte de 5 procese grele pe această temă,
încercându-se astfel atât obținerea
avizelor pentru exploatare, cât și blocarea
sau contestarea în instanță a planului
de management al ariei protejate.
Într-un astfel de proces, un agent economic a cerut parcului despăgubiri
de peste 100.000 Euro. Din fericire, după un efort susținut de câțiva ani,
Planul de Management a fost aprobat, iar instanțele
de judecată au dat câștig de cauză
administrației ariei protejate în cele
mai importante spețe; nu se înființează alte balastiere, parcul nu trebuie să
plătească despăgubiri, iar Planul de Management rămâne aprobat și în vigoare.
Explicați vă rog
câte balastiere au apărut de-a lungul vremii (începând cu ce an) pe malurile
Mureșului în zona protejată.
Din momentul înființării
parcului, la începutul anului 2005, și
până în prezent, practic nu s-au deschis balastiere noi pe teritoriul ariei
protejate. Trebuie menționat aici și meritul și
efortul fostei conduceri a administrației
parcului, din perioada 2005-2010. Față
de cele 7 perimetre de exploatare care existau în 2005, în momentul de față mai funcționează
doar 3 (pe o lungime de 88 de km, cât măsoară Mureșul în parc).
Vorbiți un pic, vă rog, și de aspectul estetic al
acestor balastiere?
Utilajele, grămezile de nisip şi gropile de exploatare se
integrează greu într-un peisaj natural. De multe ori, comunităţile locale sunt
de aceeaşi părere. Este important de subliniat faptul că, în cele mai multe
cazuri, agenții economici care
exploatează nisip nu reprezintă comunitățile
locale și nu aduc un beneficiu direct
acestora. Drept dovadă stă faptul că reprezentanții
unei localităţi din zona Luncii Mureșului,
și-au exprimat de curând, în mod
public, nemulţumirea faţă de impactul vizual generat de balastiera din aria
respectivă.
Care este impactul acestor balastiere asupra speciilor de
interes pentru aria protejată și asupra
arealului în care acestea viețuiesc?
S-au observat consecințe directe în
numărul de exemplare din speciile în pericol/sub protecție? Există vreun model în care exploatările economice de tip
balastieră au rezonat cu obiectivele ariilor protejate?
După cum am menționat
anterior, impactul exploatărilor de nisip din albia minoră asupra faunei
acvatice a fost relevat prin studiile științifice realizate cu ajutorul fondurilor
europene și ca urmare ne limităm în a
reda concluziile acestor studii:
“Extragerea de material sedimentar din albia râului
reprezintă una din cele mai importante activități
cu efecte negative asupra populațiilor
de pești. Activitatea balastierelor
duce, pe de o parte la modificari ale malurilor, plajelor si fundului precum si la
modificarea calitatilor fizice ale apei. Sunt afectate zonele de trai
sau depunere a pontei si componentele planctonice sau bentonice acvatice care
stau la baza regimului alimentar in diferite etape de dezvoltare a speciilor de
pești. Efectele negative pe care
acestea le induc asupra ecosistemului râului Mureș
sunt variate, și pot fi grupate pe trei
categorii:
-inducerea de modificari de natură morfologică și hidraulică care determină:
modificarea regimului natural al curgerii apei
declanșarea sau amplificarea
unor procese de eroziune sau depuneri aluvionare în sectorul de influență a balastierei
în cazul supraexploatărilor în care se depășeste perimetrul de exploatare sau volumul și perioada de refacere a materialului
aluvionar din albie, speciile de pești
care preferă substrat nisipos sau cu pietriș
fin sunt afectate direct, prin reducerea ariilor de răspândire. Totodată,
populațiile de nevertebrate și diatomee psamofile care constituie hrana
pentru aceste specii de pești (ex:
speciile genurilor Gobio, Cobitis) își
reduc efectivele, fapt ce afectează indirect ihtiofauna râului
modificarea florei malurilor, care constituie locuri agreate
pentru depunerea pontei în cazul unor specii de pești.
-modificarea calităților
apei în zonele de proximitate din avalul ariei de exploatare. Astfel, creșterea turbidității poate determina
hipoxia sau asfixia peștilor
prin rănirea sau blocarea branhiilor de către suspensiile solide sau prin
scăderea cantității de oxigen dizolvat
ca urmare a reducerii ratei fotosintezei determinată de creșterea temperaturii apei prin absorbția căldurii de către particulele din
suspensii.
încetinirea sau oprirea dezvoltării icrelor și a puietului
afectarea speciilor de moluște
care reprezintă fie hrana pentru peștii
bentofagi fie loc de depunere a icrelor
reducerea efectivelor populaționale
ale componentei plantonice floristice și
faunistice, sursa de hrană pentru diverse specii de pești.
– poluare, afectând calitatea apelor prin scurgeri de
carburanți și lubrifianți de la
utilajele de extragere a nisipului și
pietrișului și de la mijloacele de transport ce deservesc exploatare.
Intensitatea acestui factor este crescuta in anumite sectoare ale Mureșului (in aval de balastiere), influența asupra stării favorabile de conservare
este una negativă.”
Cititorii interesa
ți
să afle mai multe informa
ții despre
Parcul Natural Lunca Mure
șului, pot
accesa site-ul ariei protejate:
www.luncamuresului.ro
Notă: Redactarea și
publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru
natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu
Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene
pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.
Sursa: România curată
SEMNEAZĂ
