Mișcări suspecte. Oamenii lui Ghiță vând acțiuni în ziua fugii acestuia și cer insolvenţa ca să scape de DNA

Fuga din ţară a fostului deputat Sebastian Ghiţă – campionul contractelor IT cu statul, omul cu bani al SRI pe vremea lui George Maior şi Florian Coldea, prietenul fostului premier Victor Ponta – a fost însoţită de mai multe mişcări discrete, concomitente.

Unul dintre prietenii lui Ghiţă a vândut acţiuni la Teamnet unui off-shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei fostului deputat. Acum, acţionarii majoritari, de asemenea, prieteni şi foşti colegi de liceu cu fostul deputat fugar, au cerut insolvenţa companiei, deşi în 2014 se lăudau cu o cifră de afaceri de 93.000.000 de dolari. Totul se petrece în condiţiile în care fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă şi amicul lui, Bogdan Padiu, sunt acum inculpaţi în cel mai recent dosar penal al fostului deputat, al 5-lea, pentru şpăgi de 10.000.000 de euro.

Procurorii trebuie să se grabească cu sechestrul dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă colectată de Ghiţă prin intermediul companiei IT fondate şi controlate, Teamnet Internaţional.

A vândut chiar în ziua dispariţiei

Pe 19 decembrie 2016, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a Teamnet a aprobat vânzarea de către George Stan a unui pachet de acţiuni de 5 % către un off-shore din Cipru, înfiinţat cu doar 3 zile înainte.

Era ultima zi a mandatului de deputat a lui Sebastian Ghiţă. În seara acelei zile a fost văzut ultima dată, la o recepţie a SRI, unde a participat ca membru al Comisiei parlamentare de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut în ceaţă pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti când a fost pierdut de filajul Poliţiei.

Victor Ponta şi bunul său prieten, Sebi Ghiţă

Acum, potrivit unor surse citate de Hotnews, Ghiţă ar fi localizat în Serbia. E o informaţie interesantă în condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksander Vucic.

Acţionarul Teamnet care a vândut, George Stan, este unul dintre prietenii şi foştii colegi ai lui Ghiţă de la liceul Mihai Viteazul din Ploieşti promoţia 1997. Compania Teamnet a fost înfiinţată în 2001 de Sebastian Ghiţă cu 100.000 de dolari şi a fost preluată de prietenii şi foştii lui colegi de liceu şi ulterior angajaţi, Bogdan Padiu, Bogdan Nedelcu, Ovidiu Traşcu şi George Stan. Vezi aici.

Fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă, şi acţionarul majoritar Bogdan Padiu inculpaţi pentru şpăgi de 10.000.000 de euro

Acum, Ghiţă şi Padiu sunt inculpaţi pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat în al 5-lea dosar penal al fostului deputat.

Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat. Patronii companiilor concurente – Romsys, Siveco şi UTI – ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte cu statul. Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la fostul premier Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare.

Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el, Teamnet şi Asesoft. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.

Vor să bage compania în insolvenţă

Vânzarea unui pachet de acţiuni la Teamnet nu este singura mişcare bizară. Compania IT Teamnet Internaţional a depus luni la Tribunalul Prahova o cerere de intrare în insolvenţă. Aici.

Presa economică anunţă, de asemenea, că vor urma disponibilizări din rândul celor 600 de angajaţi şi că unele departamente nu şi-au primit salariile de 3 luni.

Presupusele probleme financiare şi cererea de intrare în insolvenţă sunt surprinzătoare în condiţiile în care Teamnet era o companie prosperă. În 2015 a avut o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de euro si un profit net de circa 1 milion de euro, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Potrivit propriului site, Teamnet a avut o cifră de afaceri de 93 milioane de euro în 2014, o creştere cu 31% faţă de 2013.

“Pentru al şaptelea an consecutiv, grupul a fost inclus în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe ce ierarhizează companiile în funcţie de rata de creştere a veniturilor. De asemenea, Teamnet este singura companie românească inclusă în categoria “Big 5″ a topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe în 2015, fiind ocupanta locului al patrulea în clasament.  O evoluţie spectaculoasă am înregistrat şi în privinţa numărului de membri ai echipei Teamnet – de la 7 persoane în 2001 la  800 în 2015”, se laudă “insolventa” Teamnet pe site.

Abonată la contracte cu statul

Teamnet Internaţional este una dintre companiile abonate la contracte IT cu statul. Potrivit unui top al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, în 2016, Teamnet se afla pe locul 4 după Siveco, Dimar si UTI la numărul de contracte cu statul. Teamnet a încheiat 26 de contracte în valoare de 258.000.000 de lei, adică peste 57.000.000 de euro cu 17 instituţii de stat. Vezi aici cine are contracte cu Teamnet, potrivit propriului site.

De ce vor să bage compania în insolvenţă?

Avocata Elenina Nicuţ a explicat pentru România Curată că procurorii trebuie să se grabească dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă de 10.000.000 de euro colectată prin Teamnet şi Asesoft.

Potrivit articolului 88 din legea insolvenţei 85/2014, “dacă la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise opozabil terţilor, înscrierile, transcrierile, intabulările şi orice alte formalităţi specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse în cursul unui proces penal în vederea confiscării speciale şi/sau extinse, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect faţă de creditori, cu excepţia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanţă, autoritatea ori instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii. Înscrierile efectuate cu încălcarea acestui articol se radiază de drept.”

Avocata Nicuţ a explicat că procurorii trebuie să instituie sechestru la Teamnet înainte ca Tribunalul Prahova să aprobe insolvenţa dacă vor să mai recupereze ceva prin confiscare specială din presupusa şpagă de 10.000.000 de euro primită de Ghiţă prin intermediul Teamnet şi Asesoft.

Cât deţine inculpatul Bogdan Padiu din Teamnet?

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Bogdan Padiu deţine ca persoană fizică 11,84 % din acţiunile Teamnet, un alt pachet de 30,83 % ca împuternicit al companiei britanice Fintech Investment Ltd cu sediul la Londra şi un alt pachet de 1,86 % prin firma Invest Guidance SRL din Bucureşti. În total, 44,53 %.

Ceilalţi prieteni şi foşti colegi de liceu ai lui Sebastian Ghiţă, Bogdan Nedelcu şi Ovidiu Traşcu deţin câte 6,43 % din companie, iar George Mihai Stan deţinea ca persoană fizică 6,29 % şi un alt pachet de 2,59 % prin firma TNI Stock Invest SRL cu sediul în Bucureşti.

Banca Mondială prin vehiculul financiar International Finance Corpration cu sediul la Washington deţine un pachet de acţiuni de 16,18 %, iar Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) cu sediul la Salonic, un alt pachet de 8,33 %.

 Restul sunt acţionari cu pachete de de până în 2 % din acţiuni.

Stan a vândut unui off shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei lui Ghiţă

Adunarea generală a acţionarilor Teamnet din 19 decembrie 2016 a aprobat contractul de vânzare cumpărare a unui pachet de 5 % din acţiuni dintre George Mihai Stan şi PST Investement LTD din Cipru. Firma apare pe site-ul registrului Comerţului din Cipriu ca fiind înregistrată la data de 16 decembrie 2016.

19 decembrie 2016 este ziua în care fostul deputat Sebastian Ghiţă a dispărut. Era ultima zi a mandatului de deputat. Ghiţă a fost văzut ultima dată la o recepţie a SRI din seara acelei zile unde a participat ca membru în comisia parlamentară de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti. A fost pierdut de filajul Poliţiei.

George Mihai Stan a fost, ca şi Bogdan Padiu, preşedinte al CA la Teamnet. Soţia lui, Adina Liana Stan, este administrator la IT Infocons Service SRL. Atât Teamnet, cât şi IT Infocons Service au fost puse sub sechestru de procurorii DNA Ploieşti în 2015, însă Înalta Curte a ridicat măsura. Vezi aici.

Alte detalii interesante sunt că foştii colegi ai lui Ghiţă care controlează compania, Padiu, Nedelcu şi Traşcu, au cedat dreptul de preemţiune asupra acţiunilor lui Stan.

Interesant e şi că acţiunile Teamnet sunt ipotecate în favoarea Băncii Mondiale şi a BSTDB după ce compania a obţinut credite de la aceste instituţii financiare. Potrivit DNA, Teamnet International ar fi folosit suma de aproape 25 milioane de lei obţinută din vămuirea de către Ghiţă a contractelor IT ale altor companii pentru a-şi creşte cifra de afaceri şi a determina Banca Mondială să cumpere acţiuni şi să le acorde un credit în valoare de 10 milioane euro.

Teamnet are creanţe de recuperat de peste 13.000.000 de lei de la firma căreia i-ar fi cerut şpagă

Potrivit datelor de la Tribunalul Bucureşti, şi presei economice, Teamnet are de recuperat peste 13.000.000 de lei de la compania IT Romsys a lui Horaţiu Berdilă.

Cine e Berdilă, cel care i-ar datora bani firmei controlate de Ghiţă

Horaţiu Berdilă de la Romsys este unul dintre patronii de companii IT, care alături de Irina Socol de la Siveco şi Tiberiu Urdăreanu de la UTI, ar fi plătit “zeciuală” lui Sebi Ghiţă ca să obţină contracte cu statul, potrivit unor surse judiciare.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat, potrivit celui mai nou dosar penal, al cincilea deschis de procurorii DNA pe numele lui. Patronii Romsys, Siveco şi UTI ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte sau ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.

Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la premierul Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare. Urmează ca ancheta să stabilească dacă influenţa lui Ghiţă asupra politicienilor era reală.

Procurorii susţin ca Ghiţă primea comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.

Banii i-ar fi folosit pentru finanţarea campaniilor electorale, inclusiv cea a lui Victor Ponta de la prezidenţialele din 2014 sau pentru a mitui miniştri şi funcţionari.

Iată că acum Romsys reprezentată de Horaţiu Berdilă refuză să îşi facă plăţile către Teamnet controlată de Sebastian Ghiţă şi aceasta la rândul ei îşi cere insolvenţa.

Berdilă, Socol şi Urdăreanu au avut probleme cu Justiţia şi au fost arestaţi preventiv pentru evaziune sau acordarea de şpăgi

Irina Socol a fost chiar condamnată la 2 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală în mai anul trecut, însă a stat în penitenciar doar două luni, fiind eliberată condiţionat. Ea a acceptat să meargă cu microfoane la cumnatul lui Sebi Ghiţă, Ciprian Anastasescu de la Asesoft.

Procurorii au interceptat ambiental discuţia dintre Socol şi Anastasescu din data de 29 august 2016, orele 11:44 – 12:42:

“Socol Irina: Ia mai uite-te odată! (…)

Anastasescu Cristian: …hai să o luăm aşa, deci eu aveam să-i dau lu…3,2 şi eu aveam de luat de la Romsys, numai, şi de la tine, aveam de luat odată vreo…900.000 de lei plus ăia de la … şpagă…şi de la tine şi Romsys împreună 150.000 de euro, care erau ăia a lu Oracle, ăia trei din…a lu Oracle şi ăia plus TVA plus 900.000 lei fac, făceau vreo…cum să zic…un milion şapte sute, un milion opt sute şi tu ţi-ai cumpărat creanţa minus banii ăia de la Romsys, ăia îi aveam eu de la Romsys de luat.”

Despre ce contracte e vorba

Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică peste 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 37 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.

Comisioanele, sub masca unor contracte fictive

Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.

Schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii au numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.

Cine sunt politicienii al căror nume apar în noul dosar al lui Sebi Ghiţă

În referatul procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că “va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.

Ghiţă ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă

O altă mărturie obţinută de procurori arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă, în decembrie 2016, că urmeaza să i se facă un alt dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:

“…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)

Ar fi fugit din ţară şi s-ar afla în Serbia

Tribunalul Prahova a emis săptămâna trecută un nou mandat de arestare în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în cel mai nou dosar de corupţie deschis pe numele lui. În referatul cu propunerea de arestare se spune negru pe alb că “din investigaţii a rezultat că Ghiţă Sebastian Aurelian a părăsit teritoriul naţional”.

Mai multe surse citate de presă au anunţat săptămâna trecută că Sebastian Ghiţă ar fi localizat în Serbia. Informaţia este interesantă în condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksandar Vucic.

Ghiţă, colecţionarul de dosare

Fostul deputat Sebastian Ghiţă are în acest moment 5 dosare penale, 2 în judecată, 3 în anchetă. În decembrie când mandatul de deputat a luat sfârşit şi o dată cu el şi imunitatea parlamentară, Ghiţă a dispărut şi acum e dat în urmărire internaţională.

Autor: Alex COSTACHE

Sursa: România curată

Sebastian Ghiţă, dat în urmărire prin Reţeaua europeană ENFAST, creată cu sprijinul Europol

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost dat în urmărire internaţională de Reţeaua Europeană a Echipelor de Căutare Activă a Urmăriţilor (ENFAST), o platformă de coordonare a inspectoratelor naţionale de poliţie creată de Agenţia UE a poliţiei (Europol).

Numele, imaginea şi semnalmentele lui Sebastian Ghiţă figurează pe site-ul ENFAST, cerându-se arestarea preventivă sub acuzaţile de infracţiuni de corupţie şi spălarea banilor.

Informaţiile despre Sebastian Ghiţă au fost puse la dispoziţia ENFAST de Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Conform descrierii de pe site-ul oficial, Reţeaua Europeană a Echipelor de Căutare Activă a Urmăriţilor (European Network of Fugitive Active Search Teams) este un proiect creat cu sprijinul Agenţiei UE a Poliţiei (Europol) care vizează creşterea securităţii la nivel comunitar prin îmbunătăţirea eficienţei în privinţa localizării şi arestării persoanelor date în urmărire internaţională.

Pe 18 ianuarie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a anunţat că a cerut explicaţii Interpolului referitor la faptul că pe site nu apare poza lui Sebastian Ghiţă, având în vedere că este dat în urmărire internaţională. Laura Codruţa Kovesi a precizat că Poliţia Română trebuie să răspundă de dispariţia lui Sebastian Ghiţă, precizând că dispariţia fostului deputat a fost raportată procurorului de caz foarte târziu, respectiv după aproximativ 16 ore.

Sebastian Ghiţă a fost pierdut, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, de poliţiştii care îl filau pe DN1, în timp ce se îndrepta către casă de la un eveniment al SRI, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX. Potrivit surselor citate, poliţiştii care îl supravegheau ar fi spus că acesta conducea cu peste 200 km/h şi că un alt autoturism i-ar fi blocat pe poliţişti. Ulterior, maşina în care se afla Sebastian Ghiţă a fost găsită la locuinţa sa, astfel că cei care efectuau filajul ar fi crezut că doarme. Pe numele lui Sebastian Ghiţă a fost emis un mandat de arestare în lipsă, după ce a încălcat măsura controlului judiciar, fiind dat în urmărire naţională şi internaţională. Sursa Mediafax

                                                                                             C.L.

Sebastian Ghiţă, o nouă înregistrare: "Laura Codruţa Kovesi mi-a spus cum să adun probe împotriva lui Sorin Ovidiu Vântu. A vrut să-l doboare!"

Sebastian Ghiţă susţine, într-o nouă înregistrare, că dosarul Realitatea TV a fost pus la cale de Laura Codruţa Kovesi pentru a supune sistemului postul de televiziune. Ghiţă afirmă şi că Nicolae Popa, fost director FNI, a fost adus din Indonezia cu un avion plătit de o firmă privată din Ploieşti.

“Kovesi m-a abordat în clădirea SRI, numită K2, stăteam împreună la masă şi mi-a spus că ascultându-l pe Vântu şi-a dat seama că nu mai are finanţare şi mi-a explicat cât de vulnerabil este Vântu şi că va accepta să primească finanţare şi să cedeze Realitatea TV. Am acceptat acest lucru, dânsa gândindu-se că va putea să îl doboare şi că Realitatea va deveni o televiziune supusă ce va da ştiri laudative la adresa mai marilor zilei. Nu s-a întâmplat. Cu toate acestea, am semnat acel contract de management cu Vântu şi am acceptat să finanţez Realitatea TV”, susţine Sebastisn Ghiţă, în cea de-a treia înregistrare făcută publică de postul România TV.

Fostul parlamentar afirmă că Laura Codruţa Kovesi este cea care i-a spus cum să adune probe împotriva lui Sorin Ovidiu Vântu.

“Au început fricţiunile dintre mine şi Sorin Ovidiu Vântu, iar Laura Codruţa Kovesi, stând la pândă, a luat în considerare că un dosar făcut pe baza acestor tensiuni să fie făcut de dânsa şi a început să-mi explice cum şi în ce fel pot fi conduse discuţiile cu Vântu ca să pară şantaj, ameninţare sau să se încadreze la fapte penale. Am ascultat-o pentru că aveam o relaţie de prietenie şi pentru că punea extrem de multă pasiune în dorinţa de a-l înfunda pe Vântu şi nu am vrut să mă cert cu dânsa”, a mai afirmat Ghiţă.

Acesta a prezentat şi un mail care ar fi fost transmis de şefa DNA şi consiliera acesteia în care i se spunea ce trebuie să facă mai departe.

“Doamna Kovesi mi-a sugerat şi explicat cum să vin cu astfel de denunţuri şi informaţii pe care dânsa să le interpreteze dorind să facă un dosar de renume care să o împingă spre vârful Ministerului Public, să preia conducerea DNA şi să îşi consolideze cariera. V-am arătat mailul cucuveaua mov şi Realitatea Tv, seria de bacnote trimise de mine pe mailul doamnei Kovesi să fie probă în dosar. În alt mail sunt următoaree fraze scrise de Laura Codruţa Kovesi şi consiliera ei, Dana Tiţian: <>. Kovesi îmi cererea practic documente care să îl acuze pe Vântu şi să o ajute pe dânsa în acest dosar. Vine şi îmi spune negru pe alb că doreşte mai mult, că vrea un contract să se vadă că familia mea e ameninţată, sau un supliment de contract la contractul de pază să justifice de ce am făcut plângerea. Eu ştiu cum au stat lucrurile. N-am crezut că ajutând-o se va schimba şi va breveta modelul şi va explica şi altor procurori care se vor apuca de măsluit dosare”, susţine Ghiţă.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, în anul 2012, la un an de închisoare cu executare fiind acuzat că l-a şantajat pe Sebastian Ghiţă. Potrivit acuzării, în perioada martie – aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

Ghiţă mai susţine, în cea de-a treia înregistrare de la dispariţia sa, că presiunile din partea sistemului asupra lui au început la scurt timp după preluarea Realităţii TV. “Şi-a dorit acest dosar pentru sistem să aibă televiziunea şi după ce am ajuns acolo au început să mă preseze să nu mai apară cineva la ştiri, să apară alţii, să dau afară jurnalişti, să îi aduc pe alţii. Au inceput conflictele între mine şi sistem şi am cedat. L–au adus pe Elan Schwartzenberg şi eu am mers să fac România Tv. Au crezut probabil că proiectul va eşua. Chiar dacă au existat meciuri, îi felicit pe cei de la Antena 3 că au rezistat presiunilor. Au existat aceleaşi lucruri, ca în cazul Realitatea, cu RCS-RDS şi domnul Bendei, ştiu multe lucruri şi poate într-o zi o să le povestesc. A fost un dosar măsluit şi am dovezi. Ce au făcut cu Voiculescu, Vântu, Sârbu, Patriciu, Adamescu vor să facă acum cu mine, să distrugă România TV şi să mă ducă la închisoare”

Într-o înregistrare anterioară, Ghiţă declara că toate dosarele din media au fost măsluite şi că fostul preşedinte Traian Băsescu i-a spus că are înregistrări cu modul în care s-a plănuit închiderea lui Dan Voiculescu. Totodată, omul de afaceri susţinea că are informaţii despre modul în care “acest sistem represiv l-a executat pe Adrian Sârbu. Toate dosarele cu patroni de media au fost măsluite, aranjate”.

Fostul parlamentar a mai dezvăluit că aducerea lui Nicolae Popa din Indonezia s-a făcut cu un avion plătit de o firmă privată. “ O firmă de construcţii din Ploieşti, care a primit bani de la Asesoft, a fost cea care a plătit avionul pentru aducererea lui Nicolae Popa, fostul director FNI, din Indonezia. O firmă privată, la cererea statului român şi a doamnei Kovesi, a plătit 200.000 de euro pentru a fi adus cel care a falimentat FNI şi aş vrea să o întreb pe Kovesi: Ce operaţiune e asta? Suntem vinovaţi de spălare de bani? E doar dânsa? Doar eu? Am trimis noi poliţişti în Indonezia?”

Nicolae Popa a fost condamnat în lipsă, în anul 2000, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii. Popa a fost adus în ţară, din Jakarta, în anul 2011.

                                                      NapocaNews

Casele SRI unde se întîlneau Codruţa Kovesi, Sebastian Ghiţă şi şeful CIA din România

Deşi vizează interesul publicului, dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă n-au trezit interesul jurnaliştilor de investigaţie, aceştia ferindu-se parcă să atingă acest subiect.

Excepţie face un articol din „Evenimentul zilei”, semnat de Dan Andronic, în care sînt deconspirate locurile unde se întîlneauLaura Codruţa Kovesi, Sebastian Ghiţă şi şeful staţiei CIA din România!

Este vorba despre 3 case de oaspeți ale SRI, numite de Sebastian Ghiţă K 2, K4şi T 14, pe care „Evenimentul zilei” le deconspiră ca fiind în Cartierul „Primăverii”, la următoarele adrese:

– K 2 este pe fostul Bulevard „Kalinin”, actualmente „Mircea Eliade”, la nr. 2

– K 4 este pe fostul Bulevard „Kalinin”, actualmente „Mircea Eliade”, la nr. 4

– T 14 este pe Strada „Ivan Sergheevici Turgheniev”, nr. 14

Iată pasajul din articol unde se fac aceste deconspirări: „Sediile SRI la care face referire Sebastian Ghiță sunt case de protocol preluate din patrimoniul RAPPS. K2 și K4 înseamnă în jargonul admnistrativ Kalinin 2 și Kalinin 4, respectiv vechea adresă a acestora, pe bulevardul Kalinin, actualul Mircea Eliade, în cartierul Primăverii, la numerele 2 și 4. T14 are aceeași explicație, numai că este vorba de strada Turgheniev, care nu și-a schimbat numele până azi, în același cartier, foarte aproape de reședința Președintelui României. Acestea sunt locurile de chermeză la care face referire Sebastian Ghiță”.

„Cotidianul” vă arată mai jos adresele exacte unde sînt aceste imobile. Casele de pe Bd. „Kalinin”, actualmente Bd. „Mircea Eliade”, au gardul comun, în faţa celei de la nr. 2 fiind aproape permanent o maşină a unei firme de pază:

Cea de la nr. 4 are la intrare o portiţă, fiind, ca şi cea vecină, bine mascată de coroanele pomilor înalţi din faţă:

Cea de-a treia casă este situată pe Strada „Ivan Sergheevici Turgheniev”, nr. 14, însă nici măcar celor de la Google Earth nu li s-a permis accesul, operaţiunea „Street view” neputînd fi derulată! Iată unde este situat acest imobil, aşa cum apare în fotografia din satelit:

Iată şi pasajul din dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă, referitor la aceste locaţii: „Pe doamna Kovesi am cunoscut-o în sediile SRI. La K2, la K4 şi la T14. Acolo ne întîlneam de minimum două ori pe săptămană încă din anul 2010. Și a durat această serie de întîlniri pînă în anul 2014. Realitatea e că poate sute de astfel de întîlniri au existat în acești ani.La unele dintre întîlniri erau prezenţi doar generalul Florian Coldea, Laura Codruţa Kovesi şi un șef al stației CIA din România. Primul pe care l-am cunoscut în prezenţa doamnei Kovesi şi a domnului Coldea a fost domnul Karl Schwab, fostul şef al doamnei Kovesi. Iar al doilea este Eric Easley, poate actualul şef al doamnei Kovesi”.

În legătură cu ultimul nume din acest pasaj, cel al lui Eric Easley, citim o interesantă postare pe „InPolitics.ro”, preluată şi de „Corectnews.com”,semnată de Bogdan Tiberiu Iacob, preluată şi de „Evenimentul zilei”:

Despre Schwab nu comentăm, pentru că e un ”fost”. Eric S.Easley, în schimb, e un ”actual”. Absolvent din septembrie 1997 al prestigioasei Universități de Drept din Virginia, SUA, Easley a venit în România împreună cu soția sa, Hilal Derici (turcoaică de origine, căsătoriți în 28 mai 2011) și fetița lor, Berin, de doi ani, în calitate de diplomat acreditat la ambasada SUA de la București, după un stagiu la Londra. Din octombrie 2015, Easley este secretar doi al ambasadei, unul dintre zecile de oameni cu funcții de aici; deci, oficial vorbind, este diplomat. Mulțumită lui Sebastian Ghiță, lumea tocmai a aflat, însă, căEasley e șef al rezidenței CIA la București și ”tutorele” serviciilor secrete și al justiției din România. Fie și numai această informație și ar fi suficient pentru a se porni taifunul. Cît va mai dura tăcerea iresponsabilă a autorităților? Cînd vor începe să curgă obligatoriile demisii, din mai multe structuri grele?”

Bogdan Tiberiu Iacob publică şi fotografia diplomatului american, împreună cu soţia sa, Hilal:

În opinia noastră, investigaţiile jurnalistice pe baza dezvăluirilor lui Sebastian Ghiţă ar trebui să fie continuate, indiferent de statutul actual al fostului deputat şi membru al Comisiei de supraveghere şi control al SRI. În fond, cine ar putea să ştie mai bine aceste lucruri decît cel care a participat la acele chermeze?

Sigur că Sebastian Ghiţă are anumite interese personale în aceste dezvăluiri şi tocmai de aceea sînt necesare şi verificările, însă primele care ar trebui să le lămurească sînt chiar instituţiile vizate, or, din partea acestora, avem deocamdată doar… tăcere, deşi participarea şefului CIA din România la întîlnirile dintre şefa DNA, şeful operativ al SRI şi un parlamentar sînt chestiuni peste care nu se poate trece aşa de uşor!

Autor: Ion Spanu

Sursa: Cotidianul

Sebastian Ghiţă a fugit din România. Fostul deputat a apărut ultima dată în public pe 19 decembrie 2016

Surse judiciare implicate în căutarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă, care nu s-a prezentat miercuri, 21 decembrie, la sediul DNA Ploieşti, susţin că fostul deputat a fugit din România, scrie adevarul.ro.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost citat miercuri, 21 decembrie 2016,  la DNA Ploieşti pentru noi audieri în dosarul cunoscut sub numele Ponta-Blair. La ora 12.00, când a fost programat, în locul lui Ghiţă s-au prezentat doar avocaţii. Aceştia au luat legătura cu procurorii de caz, iar după o discuţie care nu a durat mai mult de jumătate de oră au părăsit biroul procurorilor fără a face declaraţii.

La două ore după acest moment, procurorii DNA Ploieşti au emis mandat de aducere pe numele fostului deputat. Până la ora 16.00, Sebastian Ghiţă nu a fost găsit, deşi a fost căutat atât la domiciliul său din municipiul Ploieşti, cât şi la alte adrese unde acesta s-ar fi putut afla.

Miercuri, Poliţia Prahova a instituit mai multe filtre pe principalele artere de circulaţie din judeţ, pentru a-l depista pe Ghiţă.

În prezent, Sebastian Ghiţă se află sub puterea măsurii preventive a controlului judiciar impusă de procurorii DNA într-un alt dosar în care a fost trimis în judecată (dosarul Lucian Papici), unde este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. Unele surse spun că ex-deputatul Ghiţă a FUGIT DIN ŢARĂ!

Notă. Oare în ce ţară trăim?!

                                                                               Cristi SOMEŞAN

Culisele noului dosar penal al lui Victor Viorel Ponta

România Curată a aflat că omul de afaceri care ar fi plătit 220.000 de euro pentru a fi pus de Ponta pe listele de parlamentari era Sebastian Ghiță, iar banii erau destinați aducerii în România a lui Tony Blair.

Fostul premier Victor Ponta are un nou dosar de corupţie. El a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, fiind acuzat de procurorii DNA Ploieşti de folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi de complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

Victor Ponta s-a prezentat de dimineaţă la DNA Ploieşti, unde a fost informat în legătură cu noile acuzaţii. DNA nu a avut nevoie de aviz pentru ridicarea imunităţii întrucât faptele de care e acuzat Victor Ponta ar fi fost săvârşite în calitate de preşedinte de partid, nu de prim-ministru.

Procurorii susţin că fostul preşedinte al PSD şi-ar fi folosit autoritatea de lider de partid pentru a-l pune pe amicul lui, omul de afaceri din Ploieşti, Sebastian Ghiţă, pe un loc eligibil la alegerile parlamentare din 2012. În schimb, ar fi primit o sponzorizare de 220.000 de euro pentru aducerea în România a fostului premier britanic laburist Tony Blair. Astfel, fostul lider PSD ar fi beneficiat de un capital electoral finanţat cu bani negri.

În comunicatul de presă, DNA nu îi nominalizează pe Sebastian Ghiţă şi pe Tony Blair, însă deputatul a confirmat într-o declaraţie de presă. Surse judiciare au confirmat informaţiile.

Potrivit comunicatului DNA, Victor Ponta ar fi urmărit să obţină “foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalităţi politice străine”.

Scopul acestei vizite, afirmă procurorii, era ca, “prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare”.

Suma de 220.000 de euro ar fi fost obţinută prin persoane interpuse, de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă, plasat pe un loc eligibil.

Procurorii susţin că, pentru a se crea aparenţa că vizita lui Tony Blair în România nu are loc la iniţiativa PSD, s-ar fi stabilit ca invitaţia să fie făcută prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice. Strategia ar fi avut darul să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea lui Blair cu Ponta ar fi avut loc la iniţiativa fostului premier britanic.

“În acest scop, Ponta Victor Viorel, împreună cu omul de afaceri, i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că initiaţiva îi aparţinea lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de omul de afaceri prin intermediul unei societăţi comerciale controlate prin persoane interpuse”, arată DNA.

În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, Ponta ar fi acceptat, în înţelegere cu Sebastian Ghiţă, încheierea succesivă a două contracte.

“Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, omul de afaceri a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova”, se mai arată în comunicatul DNA.

Fostul premier este la al doilea dosar penal. Anul trecut, el a fost trimis în judecată în dosarul Rovinari-Turceni pentru că l-ar fi ajutat pe senatorul Dănuţ Şova să obţină contracte de asistenţă juridică contra unui comision. Deputatul Sebastian Ghiţă este deja la a 5 lea dosar penal.

                                                                       Autor Alex COSTACHE